Cum de etichet\u0103m unele acte de violen\u021b\u0103 ca \u201dterorism global\u201d, \u00een timp ce altele sunt expediate \u00een categoria obi\u0219nuit\u0103 a violen\u021bei de zi cu zi? Fra\u021bii \u021aarnaev au fost numi\u021bi imediat \u201dterori\u0219ti\u201d, desigur terori\u0219ti islamici<\/i>, \u00eentr-o frenezie a disec\u0103rii crimelor lor at\u00e2t \u00een mass-media na\u021bional\u0103 c\u00e2t \u0219i pe re\u021belele sociale, frenezie amplificat\u0103 de transmiterea live<\/i> a spectacolului \u201dv\u00e2n\u0103torii de oameni\u201d din Boston.<\/p>\n
\u00cen aceea\u0219i s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu evenimentele de la Boston, o explozie la o fabric\u0103 de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte dintr-un ora\u0219 mic din Texas a ucis 14 persoane \u0219i a produs pagube enorme, \u00eens\u0103 a primit foarte pu\u021bin\u0103 aten\u021bie \u00een mass-media. Atacul cu bomb\u0103 de la Boston a fost un act terorist inten\u021bionat, comis de r\u0103uf\u0103c\u0103tori \u00eempotriva civililor; explozia din Texas, de\u0219i tragic\u0103, a fost v\u0103zut\u0103 ca accidental\u0103 (\u0219i nu ca rezultatul dereglement\u0103rii industriei \u0219i a standardelor m\u0103surilor de protec\u021bie a lucr\u0103torilor) \u0219i tocmai de aceea uitat\u0103 imediat.<\/p>\n
Pr\u0103bu\u0219irea \u00eenfior\u0103toare a fabricii din Dhaka, Bangladesh, pe 24 aprilie, care a ucis peste 400 de oameni, \u00een cea mai mare parte tinere femei musulmane, \u0219i a r\u0103nit cel pu\u021bin 1000 de alte persoane, poate fi cu siguran\u021b\u0103 \u00een\u021beleas\u0103 ca un exemplu de violen\u021b\u0103 global\u0103.<\/p>\n
Complexul de 8 etaje Rana Plaza era sediul c\u00e2torva \u00eentreprinderi, printre care o banc\u0103 \u0219i cinci fabrici de \u00eembr\u0103c\u0103minte, cu 3122 muncitori angaja\u021bi. Muncitorii au observat cr\u0103p\u0103turi mari \u00een cl\u0103dirie pe 23 aprilie, iar a doua zi cl\u0103direa s-a pr\u0103bu\u0219it. Poli\u021bia ordonase evacuarea, iar banca de la etajul doi, le-a comunicat angaja\u021bilor s\u0103 nu vin\u0103 la lucru \u00een ziua pr\u0103bu\u0219irii.<\/p>\n
\u00cens\u0103 fabricile de \u00eembr\u0103c\u0103minte au decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deschise, iar rezultatul a fost o tragedie f\u0103r\u0103 sens \u0219i care putea fi prevenit\u0103. Acesta este doar cel mai recent exemplu dintr-o serie de incendii \u0219i pr\u0103bu\u0219iri ale unor fabrici din Bangladesh, care au omor\u00e2t peste 900 de muncitori din 2005 p\u00e2n\u0103 acum, \u0219i r\u0103nit alte mii.<\/p>\n
<\/p>\n Cine e vinovat?<\/b><\/p>\n Marii retaileri<\/i> din Statele Unite \u0219i Europa i-au acuzat pe subcontractorii din Bangladesh drept vinova\u021bi pentru aceste \u201daccidente tragice\u201d. Dar nu este nimic accidental \u00een aceste prea dese acte de teroare \u00eempotriva muncitorilor, \u0219i nimic accidental \u00een faptul c\u0103 companii ca Walmart, The Gap, H&M \u0219i alte sute, au refuzat s\u0103 r\u0103spund\u0103 cerin\u021belor elementare de protec\u021bia muncii formulate de lucr\u0103torii din industria de \u00eembr\u0103c\u0103minte din Bangladesh.<\/p>\n Pr\u0103bu\u0219irea de la Rana Plaza a scos \u00een strad\u0103 mii de muncitori, cu familiile lor \u0219i oameni care \u00eei sprijin\u0103, cer\u00e2nd dreptate. O coali\u021bie de organiza\u021bii neguvernamentale \u0219i de organiza\u021bii muncitore\u0219ti au cerut multina\u021bionalelor s\u0103 se al\u0103ture unui program care ar include monitorizare independent\u0103, comisii de protec\u021bia muncii, \u0219i ar elabora strategii elementare de prevenire a incendiilor.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 acum, doar dou\u0103 companii (Phillips van Heusen, care reprezint\u0103 brand-uri precum Calvin Klein \u0219i Tommy Hilfinger; \u0219i compania german\u0103 Tchibo) au semnat acordul, \u00een timp ce majoritatea au refuzat. Companii precum Walmart sfideaz\u0103 orice \u00eencercare a muncitorilor din Bangladesh de a avea o voce \u00een asigurarea protec\u021biei muncii lor, \u0219i ocolesc criticile, promi\u021b\u00e2nd reglement\u0103ri interne \u0219i investi\u021bii \u00een programe de cartitate \u00een scop de PR.<\/p>\n Bangladesh este cel de-al doilea produc\u0103tor de \u00eembr\u0103c\u0103minte dintr-o industrie global\u0103 ce valoreaz\u0103 trilioane de dolari \u0219i stoarce profiturile de la muncitori, care se conformeaz\u0103 cerin\u021belor schimb\u0103toare ale modei, \u00een condi\u021bii periculoase \u0219i la viteze ame\u021bitoare. O investiga\u021bie a descoperit c\u0103 muncitoarele trebuia s\u0103 coas\u0103 o pereche de blugi Walmarit \u201dFaded Glory<\/i>\u201d la fiecare \u0219ase minute, uneori timp de 12 ore pe zi.<\/p>\n Retailer<\/em>-ii \u0219i brand<\/em>-urile multina\u021bionale puternice cer \u00een Bangladesh cele mai mici pre\u021buri posibile, for\u021b\u00e2ndu-i pe produc\u0103torii locali s\u0103 taie costurile pentru \u00eentre\u021binerea cl\u0103dirilor, siguran\u021ba \u0219i salarii.<\/p>\n Dar ce se poate spune despre beneficiile globaliz\u0103rii pentru muncitorii care sunt \u00een cea mai mare parte la baza piramidei? \u00cen anii 1980, guvernul din Bangladesh a fost \u00eempins s\u0103 se concentreze pe exporturi \u2013 promov\u00e2nd excesul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, ca \u201davantaj comparativ\u201d at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, prin industria textil\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een afara \u021b\u0103rii, prin banii trimi\u0219i de bengalezii care lucrau \u00een afara grani\u021belor.<\/p>\n Industria textil\u0103 a fost de mult o parte important\u0103 a economiei \u00een mare parte din Asta de Sud, iar dup\u0103 independen\u021ba de Pakistan, din 1972, Bangladesh-ul a na\u021bionalizat marile fabrici de textile. Privatizarea industriei a \u00eenceput \u00een anii 1980, \u0219i a fost accelerat\u0103 dup\u0103 1986, c\u00e2nd guvernul a \u00eenceput s\u0103 se supun\u0103 politicilor de \u201dajustare structural\u0103\u201d ale FMI.<\/p>\n \u00cen ciuda presupusei urm\u0103riri a \u201dliberaliz\u0103rii pie\u021belor\u201d, ajustarea structural\u0103 a economiei Bangladesh-ului a \u00eensemnat contribu\u021bia statului \u00een promovarea \u0219i sus\u021binerea industriei RMG (readymade garment<\/i> \u2013 \u00eembr\u0103c\u0103minte gata f\u0103cut\u0103), \u00eempreun\u0103 cu interven\u021bii dure \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rilor de sindicalizare ale muncitorilor.<\/p>\n Cre\u0219terea industriei de \u00eembr\u0103c\u0103minte<\/b><\/p>\n \u00cen ultimele trei decenii a avut loc o explozie a cre\u0219terii industriei RMG, care ast\u0103zi reprezint\u0103 aproape 80 la sut\u0103 din totalul exporturirilor \u021b\u0103rii. \u00cen aceste codi\u021bii, salariile \u00een aceast\u0103 industrie notorie pentru veniturile sc\u0103zute practic au stagnat, f\u0103c\u00e2nd Bangladesh-ul \u201dcompetitiv\u201d \u00een fa\u021ba Chinei, Cambogiei, Indiei sau El-Salvadorului, \u0219i de fapt \u00een fa\u021ba tuturor celorlal\u021bi exportatori de \u00eembr\u0103c\u0103minte, care au avut cre\u0219teri salariale obi\u0219nuite.<\/p>\n Aceast\u0103 situa\u021bie contribuie direct la cre\u0219terea ratelor de inegalitate \u00een societatea bengalez\u0103 \u0219i la cre\u0219terea num\u0103rului de lucr\u0103tori s\u0103raci. Cu alte cuvinte, \u00een timp ce manufacturierea de \u00eembr\u0103c\u0103minte a dus la o cre\u0219tere impresionant\u0103 a PIB-ului \u021b\u0103rii, profiturile din industrie ajung \u00een primul r\u00e2nd la retailerii de \u00eembr\u0103c\u0103minte \u0219i la brandurile din Europa \u0219i Statele Unite, \u0219i, \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, la intermediarii \u0219i la proprietarii de fabrici din Bangladesh. Guvernul are prea pu\u021bine motive s\u0103 \u00eentrerup\u0103 aceast\u0103 rela\u021bie confortabil\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme industria contribuie at\u00e2t de mult la economie.<\/p>\n Cea mai mare parte din produc\u021bie are loc \u00een zone de procesare a exporturilor, unde companiile sunt scutite de numeroase legi elementare \u0219i pl\u0103tesc taxe foarte mici. Cu o baz\u0103 mic\u0103 de taxare, guvernul are resurse limitate pentru a construi un departament pentru munc\u0103, sau alte mecanisme de control. \u00cen Statele Unite, unii solicit\u0103 boicotarea hainelor produse \u00een Bangladesh, dar asta va duce doar la exacerbarea problemelor \u0219i afecta muncitorii.<\/p>\n Pentru 1 mai anul acesta, poate ar fi de dorit s\u0103 ne \u00eentoarcem la asem\u0103n\u0103rile dintre actele de violen\u021b\u0103 de la Dhaka \u0219i Boston, ambele evenimente av\u00e2nd ca rezultat masacrarea f\u0103r\u0103 sens a unor victime nevinovate. \u00cen timp ce este discutabil \u0219i deschis dezbaterilor felul \u00een care pot fi prevenite tragedii ca exploziile de la maratonul de la Boston, este clar ca lumina zilei faptul c\u0103 impunerea unor standarde de protec\u021bia muncii \u0219i reglement\u0103ri elementare ar ajuta la prevenirea terorii \u0219i violen\u021belor similare \u00een Bangladesh.<\/p>\n International Labor Rights Forum (ILRF), Workers Rights Consortium (WRC) \u0219i campania Asia Floor Wage fac eforturi s\u0103 reclame r\u0103spundere \u00een Bangladesh.<\/p>\n Ar costa doar o mic\u0103 parte din profiturile pe care le extrage agresiv aceast\u0103 industrie global\u0103. Walmart, de exemplu, ar trebui s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 500 de mii de dolari pe an, timp de doi ani, pentru a finan\u021ba programul ILRF \u2013 aproximativ doi la sut\u0103 din salariul CEO-ului companiei \u00een 2012.<\/p>\n WRC estimeaz\u0103 c\u0103 programul de protec\u021bie a muncii ILRF ar costa numai zece cen\u021bi pe hain\u0103, dac\u0103 s-ar \u00eemp\u0103r\u021bi la toate exporturile \u021b\u0103rii \u2013 o sum\u0103 mic\u0103 pentru corpora\u021bii, \u0219i chiar pentru consumatorii occidentali, care beneficiaz\u0103 de pe urma violen\u021bei rezultat\u0103 dintr-un model ecobomic ce valorizeaz\u0103 profitul \u00eenaintea vie\u021bilor umane.<\/p>\n Paula Chakravartty este profesoar\u0103 asociat\u0103 de comunicare la University of Massachussetts-Amherst.<\/i><\/b><\/p>\n Stephanie Luce este profesoar\u0103 asociat\u0103 de labor studies la Murphy Institute, City University of New York.<\/i><\/b><\/p>\n (text preluat de pe <\/i><\/b>http:\/\/www.aljazeera.com<\/a>)<\/i><\/b><\/i><\/b><\/p>\n \u00a0(traducerea din limba englez\u0103: David Schwartz)<\/i><\/p>\n![\"credit](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/05\/aljazeerabangladesh.jpg\")
<\/a><\/p>\n