{"id":5306,"date":"2018-06-10T20:10:58","date_gmt":"2018-06-10T20:10:58","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=5306"},"modified":"2019-02-14T16:43:10","modified_gmt":"2019-02-14T13:43:10","slug":"dosar-scoala-populara-de-arta-contemporana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/06\/10\/dosar-scoala-populara-de-arta-contemporana\/","title":{"rendered":"DOSAR: \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 Contemporan\u0103"},"content":{"rendered":"

Echipa care a pus bazele platformei <\/em>\u0218PAC<\/em><\/strong> vorbe\u015fte despre cum s-a dezvoltat proiectul, de ce a fost necesar\u0103 <\/em>\u0218PAC<\/em><\/strong> ca demers, ce a \u00eensemnat \u00een momentul \u00een care a ap\u0103rut \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea activit\u0103\u0163ilor, \u00een 2012. <\/em><\/p>\n

\"\u0218PAC

\u0218PAC la Casa Tranzit. Foto Szilard Miklos<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

Alex Cistelecan<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219eal\u0103 memoria \u2013 rezerv\u0103 valabil\u0103 pentru toate cele de mai jos \u2013, \u00eenceputurile proiectului \u0218PAC<\/strong> se situeaz\u0103 prin 2007-2008, c\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei de la revista \u0219i editura IDEA<\/strong>, Attila Tordai \u0219i Andrei State, nemul\u021bumi\u021bi cumva de ceea ce noi percepeam drept iner\u021bia institu\u021bional\u0103 \u0219i constr\u00e2ngerile editoriale ale revistei, am decis s\u0103 plec\u0103m \u0219i s\u0103 lans\u0103m un proiect pe cont propriu. \u00cen acest demers ni s-a al\u0103turat de la bun \u00eenceput \u0219i Veronica Laz\u0103r. \u00cenc\u0103 nu \u0219tiam prea exact ceea ce voiam s\u0103 facem, \u00eens\u0103 dou\u0103 erau direc\u021biile \u00een care am fi vrut s\u0103 ne exprim\u0103m: mai \u00eent\u00e2i, un site<\/em> de teorie \u0219i propagand\u0103 politic\u0103, at\u00e2t pe teme de actualitate ale zilei, c\u00e2t \u0219i pe probleme teoretice de baz\u0103 \u2013 deci un tip de interven\u021bie politic\u0103 prin text, pe care frecven\u021ba trimestrial\u0103 a revistei IDEA<\/strong> \u0219i nivelul s\u0103u de abstractizare nu ni-l permiteau; iar \u00een al doilea r\u00e2nd, o form\u0103 de colaborare \u00eentre teoreticieni \u0219i arti\u0219ti, din nou diferit\u0103 de cea pe care se baza revista (care la r\u00e2ndul ei \u00eencerca o formul\u0103 de art\u0103+teorie, dar care formul\u0103 p\u0103rea, pentru noi, o simpl\u0103 juxtapunere sau coabitare a celor dou\u0103, \u0219i nu neap\u0103rat o colaborare veritabil\u0103).<\/p>\n

Formula institu\u021bional\u0103 sub care, \u00een cele din urm\u0103, s-au a\u0219ezat aceste \u00eencerc\u0103ri \u0219i, \u00een fond, toate activit\u0103\u021bile ulterioare, inclusiv \u0218PAC<\/strong>, a fost Asocia\u021bia Protokoll, fondat\u0103 \u00een 2010, dar care continua \u2013 sau asuma \u2013 mo\u0219tenirea de p\u00e2n\u0103 atunci a Studio Protokoll, un spa\u021biu artistic manageriat de Attila Tordai \u00eencep\u00e2nd din anul 2000. \u00cen acord cu inten\u021biile noastre ini\u021biale \u0219i cu cele dou\u0103 direc\u021bii pe care ni le doream, Asocia\u021bia Protokoll a desf\u0103\u0219urat dou\u0103 tipuri de activitate: un site<\/em> propriu de critic\u0103, teorie \u0219i propagand\u0103 politic\u0103, care a activat cam p\u00e2n\u0103 prin 2011 (2012?) \u2013 \u0219i la care am renun\u021bat ulterior, pentru c\u0103 nu aveam suficient\u0103 m\u00e2n\u0103 de lucru c\u00e2t s\u0103-i asigur\u0103m con\u021binut \u00eentr-un ritm sus\u021binut, dar \u0219i pentru c\u0103 \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 CriticAtac<\/strong> devenise deja principala platform\u0103 de st\u00e2nga \u0219i nu avea sens s\u0103 dubl\u0103m inutil scenele. Cea de-a doua direc\u021bie de activitate s-a concretizat \u00een \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 Contemporan\u0103<\/strong>. Ideea ei era de a produce materiale grafice de interven\u021bie politic\u0103 direct\u0103 (afi\u0219e, stencil<\/em>-uri \u0219i alte forme de propagand\u0103 figurativ\u0103). \u00cen acest scop, \u0219i pentru a echilibra cumva componenta artistic\u0103 cu cea teoretic\u0103 a grup\u0103rii, au fost invita\u021bi s\u0103 fac\u0103 parte din Protokoll \u0219i arti\u0219tii Mikl\u00f3si D\u00e9nes \u0219i Mikl\u00f3s Szil\u00e1rd. De asemenea, pe partea de teorie, au mai intrat \u00een grup ulterior \u0219i p\u00e2n\u0103 la finele activit\u0103\u021bilor \u2013 2012 \u2013 Dana Domsodi, Lorin Ghiman \u0219i Mircea Vlad. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, \u00eenc\u0103 din primele luni de discu\u021bii preliminare s-au al\u0103turat grupului Chase Johnson \u0219i Ailisha O\u2019Sullivan, care \u0219i-au asumat sarcina dificil\u0103 de a asigura finan\u021barea activit\u0103\u021bilor noastre prin crowdfounding<\/em>.<\/p>\n

\u00cen ce m\u0103 prive\u0219te, \u00eentruc\u00e2t \u00een perioada 2008-2011 am urmat un doctorat \u00een afara \u021b\u0103rii, contribu\u021bia mea la proiect, except\u00e2nd vacan\u021bele \u0219colare, s-a limitat la spa\u021biul virtual. Prin urmare, de\u0219i am asistat \u0219i contribuit la na\u0219terea \u0218PAC<\/strong>, la activit\u0103\u021bile ei nu am participat dec\u00e2t din vara lui 2011, c\u00e2nd am \u021binut un seminar de lectur\u0103 pe volumul I \u0219i II din Capitalul<\/strong> lui Marx. P\u00e2n\u0103 atunci, activit\u0103\u021bile \u0218PAC<\/strong> au constat \u00eentr-o serie alternant\u0103 de seminarii pe probleme politice sau de teorie politic\u0103, pe de o parte, \u0219i ateliere de produc\u021bie de \u201eimagistic\u0103 propagandistic\u0103\u201d, de cealalt\u0103 parte. Evident c\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 activitate ar fi trebuit s\u0103 fie punctul de greutate al \u0219colii, pentru c\u0103, altfel, seminarii de lectur\u0103 s-au mai f\u0103cut \u0219i prin alte p\u0103r\u021bi. Din p\u0103cate, cred c\u0103 \u0218PAC<\/strong> a intrat \u00een impas tocmai pe aceast\u0103 din urm\u0103 ramur\u0103 de activitate, care ar fi trebuit de altfel s\u0103 o defineasc\u0103 \u2013 \u0219i asta pentru c\u0103 de la bun \u00eenceput (de\u0219i am realizat asta abia mai t\u00e2rziu, pe parcurs) a existat o diferen\u021b\u0103 major\u0103 \u00een modul \u00een care noi, membrii grupului, am \u00een\u021beles raportul \u0219i coabitarea dintre partea teoretico-politic\u0103 \u0219i partea artistic\u0103: \u00een ce ne privea pe cei patru fondatori, misiunea \u0218PAC<\/strong> nu era, desigur, nicidecum s\u0103 produc\u0103 art\u0103 de dragul artei, fie ea \u0219i contemporan\u0103, ci s\u0103 pun\u0103 expresivitatea \u0219i abilit\u0103\u021bile artistice \u00een slujba propagandei \u0219i agita\u021biei socialiste; din perspectiva celor doi arti\u0219ti implica\u021bi, chiar dac\u0103 acest rol instrumental \u0219i subordonat al artei era \u2013 cel pu\u021bin la nivel declarativ \u2013 acceptat, criteriile estetice burgheze \u2013 originalitate, expresivitate etc. \u2013 r\u0103m\u00e2neau \u00een continuare ultimele criterii de valoare. Ca atare, nu cred c\u0103 e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 din toat\u0103 activitatea \u0219colii a rezultat un singur afi\u0219, \u0219i c\u0103 acesta a fost muzeificat de la bun \u00eenceput, nep\u0103r\u0103sind vreodat\u0103 spa\u021biul \u0218PAC<\/strong>.<\/p>\n

Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au existat \u0219i realiz\u0103ri remarcabile \u00een palmaresul \u0218PAC<\/strong>. \u00cens\u0103 acestea s-au datorat mai degrab\u0103 \u2013 sau \u0219i-au avut cauza ini\u021bial\u0103 \u2013 \u00een contextul exterior, \u00eentr-o serie de evenimente social-politice care \u0219i-au pus amprenta \u0219i au determinat o anumit\u0103 reac\u021bie din partea \u0219colii \u2013 \u0219i anume evacuarea romilor de pe strada Coastei \u0219i m\u0103surile de austeritate ale guvernului Boc. Aceste evenimente au determinat o anumit\u0103 efervescen\u021b\u0103 \u00een s\u00e2nul \u0218PAC<\/strong>, fiind \u0219i momentele \u00een care \u0219coala a produs \u00eentr-adev\u0103r unele din cele mai reu\u0219ite forme de interven\u021bie politic\u0103 ale sale. Dar poate c\u0103, din nou, nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 activitatea \u0219colii s-a cam \u00eencheiat, p\u0103r\u00e2nd cumva sleit\u0103, imediat dup\u0103 aceste evenimente \u2013 mai exact, dup\u0103 participarea la protestele anti-austeritate din 2012. Nu a fost \u00eens\u0103 singura institu\u021bie local\u0103 independent\u0103 de st\u00e2nga care, de\u0219i a participat \u0219i contribuit la desf\u0103\u0219urarea protestelor, a fost cumva dep\u0103\u0219it\u0103 de acestea \u2013 \u201eTinerii M\u00e2nio\u0219i\u201d \u0219i \u201eGrupul de Ac\u021biune Social\u0103\u201d, cu care de altfel \u0218PAC<\/strong> a \u0219i colaborat \u00een timpul protestelor, au intrat \u0219i ele \u00een desuetudine \u0219i dizolvare dup\u0103 mi\u0219c\u0103rile din 2012.<\/p>\n

 <\/p>\n

Attila Tordai<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 ce, \u00een 2007, am \u00eencheiat colaborarea cu revista IDEA art\u0103 + societate<\/strong> \u0219i am \u00eenchis \u0219i Studio Protokoll, \u00eempreun\u0103 cu Alex Cistelecan, Andrei State \u0219i mai apoi Veronica Laz\u0103r am c\u0103utat o nou\u0103 form\u0103 de angajament social. Ceva care s\u0103 fie diferit de ce f\u0103ceam \u00eenainte. De exemplu, eu nu mai voiam expozi\u021bii de art\u0103 ori proiecte artistice. Cred c\u0103 nu pot omite nici experien\u021ba acumulat\u0103 la Periferic 6 (De ce copiii?)<\/strong>, unde conceptul curatorial cu care lucram era axat pe pedagogia non-formal\u0103, educa\u021bia extra\u0219colar\u0103 \u0219i pe abandon, adic\u0103 l\u0103sarea sau plasarea copiilor sub autoritatea \u0219i educa\u021bia unor administra\u0163ii orientate c\u0103tre interesele economiei de pia\u021b\u0103. Am citit destul de mult\u0103 literatur\u0103 de specialitate, am urmat chiar \u0219i un curs de pedagogie reformist\u0103 \u0219i alternativ\u0103. Am dat de Freire, Giroux, Freinet, dar \u0219i de critica lui Gramsci la adresa pedagogiilor reformiste din Italia. Din ce \u00een ce mai mult m\u0103 preocupa elaborarea unui proiect de \u0219coal\u0103 care s\u0103 fie un instrument politic. Formula la care am ajuns era un drawing school<\/em> unde desenatul \u00eensemna capacitatea de a aborda o problem\u0103 anume, \u00een cazul \u0219colii noastre \u2013 o problem\u0103 social\u0103 \u0219i politic\u0103. Mottoul g\u0103sit: \u201enu conteaz\u0103 cum desenezi, ci ce \u0219i de ce\u201d implica abandonarea criteriilor estetice \u00een favoarea mizei \u0219i interven\u021biei politice directe. \u0218coala ca proiect a c\u0103p\u0103tat dinamic\u0103 atunci c\u00e2nd al\u021bi doi prieteni din perioada Studio Protokoll ni s-au al\u0103turat \u0219i s-au angajat s\u0103 ne asigure un buget. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, banii str\u00e2n\u0219i au fost de ajuns doar c\u00e2t s\u0103 renov\u0103m spa\u021biul, s\u0103 pl\u0103tim chiria lunar\u0103 plus c\u00e2teva cheltuieli de baz\u0103. F\u0103r\u0103 suportul lor, e vorba de Chase Johnson \u0219i Ailisha O\u2019Sullivan, cred c\u0103 am fi r\u0103mas doar la o variant\u0103 online a platformei.<\/p>\n

\u021aine de istoria acestui proiect faptul c\u0103 ini\u021bial era s\u0103-l implement\u0103m undeva \u00een cartierul M\u0103n\u0103\u0219tur. Apoi am vizitat \u0219i negociat o cas\u0103 cu c\u00e2teva \u00eenc\u0103peri din spatele campusului universitar. \u00cen ultimul moment am optat pentru o chirie la Casa Tranzit. D\u00e9nes Mikl\u00f3si, care se al\u0103turase ulterior echipei, a pledat cel mai vehement pentru acel loc. Aceast\u0103 mutare con\u021binea c\u00e2teva riscuri \u2013 asocierea sau aproprierea ulterioar\u0103 din partea Casei Tranzit \u2013 dar consideram proiectul nostru at\u00e2t de str\u0103in de ce era acolo \u00eenc\u00e2t ne-am asumat acest risc. \u0218i chiar cred c\u0103 am fost acolo un fel de corp str\u0103in.<\/p>\n

\u0218PAC<\/strong> era necesar pentru c\u0103 tr\u0103iam \u00een Romania. Acest tip de institu\u021bie activist\u0103 lipsea de la noi, pe c\u00e2nd \u00een multe alte \u021b\u0103ri era deja erodat, dat uit\u0103rii ori privit cu resemnare. \u021ain minte cum povesteam despre proiect la New York \u0219i cum nimeni nu p\u0103rea fascinat de idee. \u00cen schimb, de cum m\u0103 apropiam de Europa de Est, interesul cre\u0219tea. Trebuia spart\u0103 \u0219i la noi o barier\u0103 care bloca drumul teoriei critice si al artei angajate politic c\u0103tre societate. Consideram necesar\u0103 introducerea \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc a unui discurs radical, emancipator, care s\u0103 ajung\u0103 sau s\u0103 reverbereze p\u00e2n\u0103 \u00een structurile \u0219colare. Era nevoie de o institu\u021bie cu o program\u0103 axat\u0103 pe teorie social\u0103 dublat\u0103 de art\u0103 critic\u0103, care s\u0103 vizeze structurile administra\u021biei locale, politicile dominante de dreapta, ori condi\u021bia marginalilor. Personal, \u00eemi imaginam c\u0103 mul\u021bi autori ni se vor al\u0103tura dac\u0103 va exista o platform\u0103, o institu\u021bie unde s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 elabora discursul \u0219i critica. De\u0219i principiile st\u00e2ngii radicale erau aproape interzise \u00een \u021bar\u0103, \u0219i furia \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre administra\u021biile locale ar fi fost mai potrivit\u0103 \u00een forma ac\u021biunilor \u0219i protestelor ilegale, strategia noastr\u0103 a fost de a face totul legal \u0219i nu ca ni\u0219te ac\u021biuni de gueril\u0103. Institu\u021bia \u00ee\u0219i afi\u0219a, \u00ee\u0219i asuma \u0219i \u00ee\u0219i ap\u0103ra doctrina. Doream un spa\u021biu-institu\u021bie care legitimeaz\u0103 ac\u021biunile \u0219i discursul st\u00e2ngii. Exista tot timpul pericolul s\u0103 fim asocia\u021bi ori confunda\u021bi cu un proiect artistic, sau cu o pseudo-\u0219coal\u0103 unde se \u021bin workshopuri, redenumit\u0103 acum \u0219coal\u0103<\/em>. Redactarea a dou\u0103 manuale, care urmau s\u0103 serveasc\u0103 drept materiale didactice, a fost un pas important, dar tot nu era de ajuns. Urma ca to\u021bi cei care au contribuit la aceste dou\u0103 volume s\u0103 \u021bin\u0103 cursuri ori seminarii \u00een calitate de colaboratori ori profesori invita\u021bi, \u00eens\u0103 incapacitatea noastr\u0103 de a crea o program\u0103 proprie, de a func\u021biona ca un grup unit care lucreaz\u0103 pe baza unor principii elaborate \u0219i puse pe h\u00e2rtie nu ne-a favorizat cre\u0219terea, \u0219i nici nu a ajutat la atragerea altor persoane.<\/p>\n

Am avut un semestru de succes, urmat de un e\u0219ec. \u00cen primul caz, a\u0219 zice, proiectul func\u021biona tocmai fiindc\u0103 problema era dat\u0103 \u0219i era at\u00e2t de evident\u0103 \u00eenc\u00e2t trebuia doar s\u0103 direc\u021bionezi privirea oamenilor c\u0103tre caz. \u015ei s\u0103 subordonezi crea\u021bia teoriei. Problema romilor evacua\u021bi care au fost \u00een\u0219ela\u021bi de autorit\u0103\u021bi, muta\u021bi din ora\u0219 l\u00e2ng\u0103 groapa de gunoi \u00een ni\u0219te apartamente de necesitate, era at\u00e2t de revolt\u0103toare, \u00eenc\u00e2t inclusiv cei mai suspicio\u0219i \u0219i apolitici studen\u021bi au contribuit cu c\u00e2te o lucrare critic\u0103. \u00cens\u0103 existau multe alte nedrept\u0103\u021bi \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, sigur, nu at\u00e2t de evidente, dar care totu\u0219i meritau tratate cu acela\u0219i impuls activist. Vorbim, \u00een fond, de o societate capitalist\u0103 \u00een desf\u0103\u0219urare, de noua r\u0103sp\u00e2ndire a discursului na\u021bionalist \u0219i neo-conservator (orbanist), de s\u0103r\u0103cia din sate sau periferii. Dar politizarea radical\u0103 a cursurilor a speriat mai degrab\u0103 pe mul\u021bi.<\/p>\n

Paradoxal, evenimentele din ianuarie 2012 ne-au l\u0103sat f\u0103r\u0103 studen\u021bi \u0219i asta nu a fost u\u0219or de gestionat, pentru c\u0103 ne punea \u00een fa\u021ba unei duble constr\u00e2ngeri: pentru unii eram prea politici, pentru ceilal\u021bi p\u0103rea c\u0103 mult prea pu\u021bin.<\/p>\n

 <\/p>\n

Lorin Ghiman<\/strong><\/p>\n

Acum aproape zece ani, pe c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 discut\u0103m despre ceea ce a devenit Protokoll\/\u015ePAC<\/strong>, cred c\u0103 dincolo de a\u015ftept\u0103rile \u015fi proiec\u0163iile fiec\u0103ruia, ne doream cu to\u0163ii ceva de felul unui acoperi\u015f deasupra capului. Abia apoi, de la ad\u0103postul solidarit\u0103\u0163ii, s\u0103 \u00eencepem s\u0103 facem ceva care s\u0103 conteze \u00een acela\u015fi fel \u00een care ea conteaz\u0103: s\u0103 fie ceva efectiv, actual \u015fi actualizabil, nu un exerci\u0163iu, ci exercitarea \u015fi extinderea unei libert\u0103\u0163i comune. Asta a f\u0103cut lucrurile s\u0103 mearg\u0103 c\u00e2t au mers, iar pierderea acestui sentiment al solidarit\u0103\u0163ii imediate \u2013 \u00een acela\u015fi timp cauz\u0103 \u015fi efect al solicit\u0103rilor de raliere pe pozi\u0163ii ideologice idiosincratice \u2013 a dus la sf\u00e2r\u015fitul eforturilor noastre comune.<\/p>\n

\u201eFilosofii\u201d (Alex, Andrei, Veronica \u015fi cu mine) ne cuno\u015fteam din studen\u0163ie; pe Attila \u00eel \u015ftiam iar\u0103\u015fi de mai demult, de la IDEA<\/strong>, iar cu D\u00e9nes \u015fi Szil\u00e1rd m-am \u00eemprietenit dup\u0103 ce le-am urm\u0103rit un proiect de interven\u0163ie artistic\u0103 la sec\u0163ia pentru toxicomani a Spitalului clinic de psihiatrie pediatric\u0103 din Cluj. M\u0103 invitaser\u0103 s\u0103 scriu un text care s\u0103 reflecte proiectul lor pentru o revist\u0103 de art\u0103. Mi-a ie\u015fit o b\u0103lm\u0103jeal\u0103 ale c\u0103rei bune inten\u0163ii au \u015ftiut s\u0103 le s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 cu mine la ni\u015fte beri, compliment\u00e2ndu-m\u0103 cum \u015ftiu ei s-o fac\u0103, ca s\u0103-mi dau seama c\u0103 e vorba mai degrab\u0103 de critici. Am g\u0103sit \u015fi la Attila aceea\u015fi generozitate \u015fi, privind \u00eenapoi, asta e ceea ce m-a cucerit: posibilitatea de a \u201elucra\u201d \u00een felul acesta cu \u201earti\u015ftii\u201d, oameni pe care i-am g\u0103sit mai aten\u0163i \u015fi mai deschi\u015fi la realit\u0103\u0163ile teoretice din jurul lor dec\u00e2t eram eu \u00eensumi. Oricum, Attila, D\u00e9nes \u015fi Szil\u00e1rd au fost motoarele proiectului, \u015fi n-am sc\u0103pat niciodat\u0103 de impresia c\u0103, personal, n-am r\u0103spuns cum s-ar fi cuvenit posibilit\u0103\u0163ilor pe care munca lor de fiecare zi le deschidea.<\/p>\n

Poate \u015fi din cauz\u0103 c\u0103, destul de repede, prezen\u0163ele mele au devenit sporadice dup\u0103 ce-am \u00eenceput s\u0103 lucrez peste program, ca orice proasp\u0103t salariat, la o gastrit\u0103. Aveam sentimentul c\u0103, \u00een loc s\u0103 merg cu autobuzul \u015fcolii populare de art\u0103 contemporan\u0103, alerg dup\u0103 el.<\/p>\n

Ce r\u0103m\u00e2ne, pentru mine, din \u015ePAC<\/strong> \u015fi Protokoll<\/strong>, e o \u00eencredere difuz\u0103 c\u0103 nu e totul pierdut. \u015ei o serie de concluzii programatice, rezultate din munca efectiv\u0103, despre cum se poate construi (pe) solidaritate.<\/p>\n

 <\/p>\n

D\u00e9nes Mikl\u00f3si<\/strong><\/p>\n

Lucrurile despre care nu prea obi\u0219nuim s\u0103 vorbim c\u00eend discut\u0103m despre \u0218PAC<\/strong>, cele care r\u0103m\u00e2n oarecum \u00een umbr\u0103, sunt cele legate de crearea infrastructurii. Fiecare sugerase un sediu. Au existat spa\u021bii \u00een care ne-am fi putut instala numaidec\u00e2t, dar era vorba de spa\u021bii deja amenajate, ceea ce s-a dovedit a fi o piedic\u0103, deoarece acestea puteau fi adaptate nevoilor noastre doar dac\u0103 distrugeam parti\u021biile deja existente, lucru care nu ni s-a p\u0103rut economicos. A existat \u0219i o alt\u0103 posibilitate: spa\u021biile libere ale Casei Tranzit, unde func\u021bii anterioare st\u0103teau, ca s\u0103 zic a\u0219a, s\u0103 dispar\u0103 \u0219i aveam, \u00een principiu, un \u00eentreg nivel. (…)<\/p>\n

Preg\u0103tirea spa\u021biului, lucr\u0103rile de instalare pe care le-am f\u0103cut se pare c\u0103 au fost un proces mai lung dec\u00e2t func\u021bionarea propriu-zis\u0103. Preg\u0103tirile au luat aproape un an [de pe la mijlocul anului 2009 p\u00een\u0103 \u00een octombrie 2010]. Cam trei sferturi din spa\u021biul pe care ni l-a pus la dispozi\u021bie Casa Tranzit a func\u021bionat \u00eenainte, timp de zece ani, ca depozit, iar parti\u021bia sa intern\u0103 a fost improprie pentru g\u0103zduirea proiectului. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 a ap\u0103rut ideea unor afaceri care s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een func\u021biune spa\u021biul anex cu care \u0219coala ar fi trebuit s\u0103 coabiteze.<\/p>\n

Ar fi fost vorba de o cafenea, separat\u0103 printr-un perete de sticl\u0103 de partea de \u0219coal\u0103. Am fi vrut s\u0103 ob\u021binem un spa\u021biu cu totul transparent. Asta ar fi determinat din capul locului caracterul \u0219colii \u0219i, evident, e o \u00eentrebare cum ar fi influen\u021bat aceast\u0103 amenajare a spa\u021biului func\u021bionarea mintal\u0103 ca atare sau p\u0103r\u021bile conceptului. C\u0103ci de la bun \u00eenceput ar fi fost vorba de un spa\u021biu care permite o privire din exterior \u0219i duce astfel spre spa\u021biul public. Dar tocmai pentru acest lucru s-a dovedit improprie parti\u021bionarea de atunci a Casei Tranzit; trebuia ghicit\u0103 \u0219i o modalitate de a izola nivelurile. Acest proces e at\u00e2t de real, te love\u0219ti de aceast\u0103 latur\u0103 material\u0103, c\u0103 peretele nu poate fi f\u0103cut doar \u00een cap, parti\u021biile trebuie realizate \u0219i fizic. Construc\u021bia propriu-zis\u0103, care se poate vedea \u0219i ast\u0103zi, a luat o var\u0103 \u00eentreag\u0103. (…)<\/p>\n

Alexandru Polg\u00e1r<\/em><\/strong>: Dup\u0103 ce ai parcurs experien\u021ba acestei \u0219coli \u0219i toat\u0103 practica aceasta, ce ai face altfel?<\/em><\/p>\n

E o \u00eentrebare dac\u0103 experien\u021ba a fost, \u00eentr-adev\u0103r, parcurs\u0103. Probabil c\u0103 fiecare participant la proiect \u0219i-a dat un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare. Am formulat unul \u0219i \u00een colectiv. Prin vot democratic, nou\u0103 oameni au decis despre faptul de a continua \u0218PAC<\/strong>-ul sau nu. N-a existat consens. Ceea ce s-a f\u0103cut public a fost c\u0103 \u0219coala trebuie \u00eenchis\u0103. Dup\u0103 mine, f\u0103r\u0103 motiv. Interesul pentru ea n-a disp\u0103rut. Problema a fost mai degrab\u0103 c\u0103, \u00een faza de proiectare, lucrurile au fost at\u00e2t de \u0219lefuite, \u00eenc\u00e2t n-aveau cum s\u0103 reu\u0219easc\u0103. Aceast\u0103 proiectare minu\u021bioas\u0103 a imprimat \u00een corpul proiectului \u0219i sf\u00e2r\u0219itul s\u0103u. Faptul c\u0103 nu s-a putut realiza, pentru c\u0103, \u00een realitate, s-a \u00eemplinit deja \u00een proiectarea sa. (\u2026)<\/p>\n

Fragmente din IDEA Num\u0103rul #46, 2014, Alexandru Polg\u00e1r \u00een dialog cu D\u00e9nes Mikl\u00f3si<\/em><\/p>\n

www.idea.ro\/revista\/?q=ro\/node\/40&articol=855<\/em><\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

Szil\u00e1rd Mikl\u00f3s<\/strong><\/p>\n

Primul lucru care \u00eemi vine \u00een minte este c\u0103 acest proiect a rezultat din apropierea dintre mai multe persoane \u0219i a fost desfiin\u021bat prin vot majoritar, iar o eventual\u0103 func\u021bionare a sa pe viitor ar fi posibil\u0103 doar cu acordul sau cu participarea tuturor celor care au contribuit la formularea sa ini\u021bial\u0103. \u00cen acest sens, s-ar putea presupune c\u0103 acest model institu\u021bional este blocat de un soi de drept de autor, ceea ce este adev\u0103rat \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Timpul consumat cu preg\u0103tirea proiectului a fost aproape dublu fa\u021b\u0103 de c\u00e2t a func\u0163ionat el efectiv. \u00cen faza lans\u0103rii sale \u0219i dup\u0103 ce structura proiectului a devenit vizibil\u0103 pe pagina sa de internet (protokoll.ro<\/a> \u2013 \u00een prezent arhivat aici: protokoll.conset.ro<\/a>), circula o vorb\u0103 printre noi potrivit c\u0103reia modelul a ie\u0219it mult prea bine ca s\u0103 nu fie inevitabil stricat prin punerea sa \u00een practic\u0103. Dac\u0103 am analiza nevoile mai generale care au animat proiectul \u00eenaintea lans\u0103rii \u0219i pe perioada func\u021bion\u0103rii sale, cred c\u0103 am putea trece de punctul mort \u00een care acesta a ajuns. Acest lucru pare \u00eens\u0103 c\u0103 nu este dorit.<\/p>\n

Proximitatea dintre arta contemporan\u0103 \u0219i o pozi\u0163ie critic\u0103 de st\u00e2nga s-a dovedit toxic\u0103 \u0219i se pare c\u0103 nu eram preg\u0103ti\u021bi s\u0103 gestion\u0103m aceast\u0103 proximitate \u00een cadrul proiectului. \u00cen timp ce au \u00eenceput s\u0103 apar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia tot mai multe proiecte \u015fi organiza\u021bii cu o voce politic\u0103 de st\u00e2nga bine articulat\u0103, pia\u021ba de art\u0103 contemporan\u0103 s-a dublat la nivel global fa\u021b\u0103 de ceea ce era \u00eenainte de criz\u0103, ajung\u00e2nd s\u0103 reprezinte o form\u0103 de investi\u021bie speculativ\u0103 prin excelen\u021b\u0103. Arta contemporan\u0103 a devenit sinonim\u0103 cu mistificarea valorii extrase din societate. \u00cen acela\u0219i timp, rela\u021bia dintre estetic\u0103 \u0219i politic\u0103 a fost tratat\u0103 schematic, a r\u0103mas neexaminat\u0103.<\/p>\n

Pentru mine, care veneam din practica artei contemporane, aceasta din urm\u0103 a \u00eensemnat o atitudine critic\u0103 fa\u021b\u0103 de prezent \u0219i un limbaj specializat, pe care \u00eel \u00een\u021belegeam \u00eens\u0103 mai mult instinctiv \u015fi pe care \u00eel puneam la lucru ca pe un fel de \u201emodernism vagabond\u201d \u00een func\u021bie de diferitele contexte imediate. Dar, de fiecare dat\u0103, a fost \u0219i un prilej de a \u00eenv\u0103\u021ba, de a \u00een\u021belege ceva pentru a ajunge la o economie a expresiei.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, am perceput arta contemporan\u0103 ca o valoare \u00een sine. Aceasta \u00eens\u0103 a r\u0103mas o enigm\u0103 pentru mai toate \u0219colile \u0219i universit\u0103\u021bile de art\u0103, care s-au comportat ostil fa\u021b\u0103 de practica artei contemporane, pentru toate muzeele de art\u0103, \u00een care ea nu \u0219i-a g\u0103sit locul, \u0219i a r\u0103mas mult\u0103 vreme necunoscut\u0103 pentru societatea mai larg\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Nu este locul aici s\u0103 descriu mai detaliat cum percep eu istoria artei contemporane din Rom\u00e2nia. Cert este c\u0103 termenul de art\u0103 contemporan\u0103 s-a \u00eencet\u0103\u021benit spre sf\u00e2r\u0219itul anilor 1990 \u0219i a \u00eenglobat tot ce s-a numit \u00eenainte art\u0103 alternativ\u0103 \u0219i experimental\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m spre Ungaria, de exemplu, unde echivalentul acestui fenomen era numit neo-avangard\u0103, putem percepe referin\u021ba direct\u0103 la gestul revolu\u021bionar de anti-art\u0103 al avangardei istorice. Aceasta din urm\u0103 \u00eens\u0103, \u00een Occident, a r\u0103mas \u00eentr-o rela\u021bie de reciprocitate cu institu\u021biile artei moderne, care au reu\u0219it \u00eentotdeauna s\u0103 transforme orice inven\u021bie critic\u0103 \u00eentr-un stil \u0219i gen artistic (vezi faimoasa sintagm\u0103 \u201enon-arta ca art\u0103 ca non-art\u0103 art\u0103\u201d). \u00cen timp ce practici efemere \u0219i forme de autoorganizare care se opun \u00eenm\u0103rfuirii abund\u0103 \u0219i ast\u0103zi la marginea marilor institu\u021bii ale artei, toate formele de rezisten\u021b\u0103 sunt \u00eenglobate \u00een hypermarketul revolu\u021biei continue a modernismului occidental. Aceast\u0103 stare dubl\u0103 a fost interiorizat\u0103 de institu\u021biile-proiect ale artei contemporane \u00een zona noastr\u0103 geografic\u0103. Datorit\u0103 contextului din care lipse\u0219te cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, \u00een toat\u0103 regiunea, modelul muzeului de art\u0103 modern\u0103, chiar dac\u0103 vrei s\u0103 pui \u00een practic\u0103 proiecte de critic\u0103 social\u0103, \u00ee\u021bi vezi activitatea \u0219i \u00een termeni de art\u0103 participativ\u0103, de art\u0103 \u00een spa\u021biul public, de critic\u0103 institu\u021bional\u0103. Aici practica artei contemporane a \u00eensemnat \u0219i un act de rezisten\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de propriul discurs de legitimare. Pentru mine \u0218PAC<\/strong> a fost o \u00eendep\u0103rtare continu\u0103 de la aceast\u0103 stare de fapt. A \u00eensemnat continuarea unei practici aplicate pe teren, dar \u0219i o \u00eendep\u0103rtare de la condi\u021bia autoreferen\u021bial\u0103 a artei.<\/p>\n

\u00cen perioada \u00een care a fost \u00eenfiin\u021bat \u015ePAC am perceput o nou\u0103 nevoie de institu\u021bionalizare la majoritatea dintre noi. \u0218coala a fost de la \u00eenceput \u00een centrul proiectului nostru, unde se puteau \u00eent\u00e2lni \u00eentr-o form\u0103 aplicat\u0103 arta \u0219i teoria, dar ea a fost g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 func\u021bioneze \u00eempreun\u0103 cu o revist\u0103 de texte teoretice on-line \u0219i o component\u0103 de prezen\u021b\u0103 \u00een spa\u021biul public, pe care am numit-o strada<\/em>. Pe l\u00e2ng\u0103 asta mai aveam \u0219i o pagin\u0103 de resurse, unde am publicat traduceri ale unor texte \u0219i materiale video. Pentru punerea \u00een practic\u0103 a proiectului am \u00eenfiin\u021bat Asocia\u021bia Proiect-Protokoll.<\/p>\n

Primele noastre discu\u021bii au pornit de la ideea unei \u0219coli de desen formulat\u0103 de Attila Tordai-S. \u0218i, \u00eenc\u0103 mult timp dup\u0103 aceea, p\u00e2n\u0103 ce \u015fi-a primit numele de \u0218PAC (dup\u0103 ideea lui Sebastian Big), am discutat, de fapt, despre o \u0219coal\u0103 de desen. Din aceste discu\u021bii vine \u015fi motoul \u201enu conteaz\u0103 cum desenezi, conteaz\u0103 ce \u0219i de ce desenezi\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 acesta \u00eencurajeaz\u0103 utilitatea artei, aici se poate sesiza \u0219i un etalon al artei contemporane, care avantajeaz\u0103 conceptul \u00een defavoarea me\u0219te\u0219ugului. Dar \u00een discu\u021biile noastre s-a formulat nevoia unui atelier unde se pot \u00eensu\u0219i anumite priceperi, ca \u00een toate \u0219colile populare.<\/p>\n

De\u0219i noi am pornit de la desen, ne-am dat seama destul de repede c\u0103 ne g\u00e2ndim la desen \u00een termeni mai abstrac\u021bi. Am \u00eenceput s\u0103 folosim desenul ca o expresie direct\u0103, pentru a trasa o idee cu o anumit\u0103 urgen\u021b\u0103. \u00cen modelul nostru, acesta func\u021biona \u00eentr-o stare emancipat\u0103, con\u0219tient\u0103 de propria pozi\u021bie, condi\u021bionat\u0103 economic \u0219i social \u2013 poate tocmai din (re)cunoa\u0219terea asta putea s\u0103 vin\u0103 sensul de urgen\u021b\u0103, pentru a da o utilitate artei. \u0218coala deci trebuia sa dea competen\u021be tehnice, o activitate din care ne opream din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd pentru a asculta seminariile de teorie, ca apoi s\u0103 revenim la bricolaj. Acesta din urm\u0103 \u00eens\u0103 s-a g\u00e2ndit pe sine \u00een tradi\u021bia de de-skilling<\/em> a modernismului avangardist. Aici cred c\u0103 s-a produs prima fisur\u0103.<\/p>\n

Modelul nostru s-a confruntat \u00eens\u0103 cu realitatea de dou\u0103 ori. Am anun\u021bat programul \u0219colii \u00een dou\u0103 semestre, \u00een care a\u015fteptam \u00eenscrieri. Era important pentru noi c\u0103 programul fusese g\u00e2ndit ca \u0219coal\u0103, \u0219i nu doar \u00een workshopuri izolate. Pe primul l-am numit cu precau\u021bie Semestrul 0. Acesta a ajuns s\u0103 aib\u0103 ca problematic\u0103 central\u0103 evacu\u0103rile for\u021bate de pe str. Coastei la Pata R\u00e2t. Pornind de la unul dintre seminariile publice, cel al lui Enik\u0151 Vincze, am fost pu\u0219i fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu un caz de nedreptate social\u0103 din ora\u0219. A\u0219a am ajuns s\u0103 ne confrunt\u0103m cu condi\u021biile mizere \u00een care tr\u0103iesc comunit\u0103\u021bile de oameni care sorteaz\u0103 gunoaiele menajere pe rampa de gunoi din Pata R\u00e2t. Rasismul, cruzimea \u0219i cinismul cu care autorit\u0103\u021bile au expulzat o comunitate s\u0103rac\u0103 \u0219i vulnerabil\u0103 din centru \u00een aceast\u0103 periferie a ora\u0219ului a st\u00e2rnit reac\u021bia noastr\u0103 \u0219i ne-am solidarizat cu aceast\u0103 comunitate. Am \u00eenceput s\u0103 realiz\u0103m lucr\u0103ri artistice prin care s\u0103 sensibiliz\u0103m publicul fa\u0163\u0103 de realit\u0103\u021bile de acolo \u0219i s\u0103 punem presiune pe administra\u021bia ora\u015fului pentru a remedia situa\u021bia.<\/p>\n

Dincolo de rolul de pansament \u00een cazul Pata R\u00e2t, cred c\u0103 am avut o prezen\u021b\u0103 public\u0103 cu un anumit efect prin diversitatea \u0219i complexitatea r\u0103spunsurilor, prin limbajul subversiv al artei contemporane, care d\u0103dea de \u00een\u021beles c\u0103 exist\u0103 mult mai multe resurse \u00een societate dec\u00e2t ceea ce presupune deruta institu\u021bionalizat\u0103.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, \u0218PAC a devenit un precedent \u0219i un abandon \u00een acela\u0219i timp. Precedent \u00een sensul c\u0103 a func\u021bionat ca reper pentru un alt proiect[1]<\/a>, care s-a institu\u021bionalizat ulterior pe cazul Pata R\u00e2t, av\u00e2nd un buget de milioane de euro, \u015fi care \u0219i-a cheltuit o mare parte din bani pe produc\u021bie cultural\u0103 \u2013 acest proiect s-a lansat cu o imagine \u00een antet preluat\u0103 de la \u0218PAC. Abandon din cauz\u0103 c\u0103 forma \u0219i genul lucr\u0103rilor artistice din \u0218PAC au fost l\u0103sate s\u0103 se confunde cu distan\u021ba critic\u0103 articulat\u0103 prin me\u015fte\u015fugul cooper\u0103rii pe teren. De\u0219i a fost o practic\u0103 cultural\u0103, a fost vorba \u015fi de o organiza\u021bie politic\u0103, care ar fi trebuit s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 pozi\u021bia pe teren.<\/p>\n

Semestrul 1 a fost marcat de protestele din 2011-2012. Entuzia\u0219ti c\u0103 oamenii \u00een sf\u00e2r\u0219it s-au mobilizat dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani de apatie \u0219i c\u0103 strada este folosit\u0103 pentru politic\u0103, mai concret \u00eempotriva m\u0103surilor de austeritate ale guvernului Boc, am ie\u0219it \u00een strad\u0103 cu cei \u00eenscri\u0219i \u00een \u0218PAC \u0219i ne-am \u00eentors cu al\u021bii, mul\u021bi dintre cei care ulterior s-au numit Tinerii M\u00e2nio\u0219i. Majoritatea celor \u00eenscri\u015fi \u00een \u0218PAC n-au mai vrut s\u0103 ias\u0103 la protest, nu au fost preg\u0103ti\u021bi de ac\u021biune direct\u0103, iar noi nu am vrut s\u0103 \u021binem atelierele rupte de mi\u0219c\u0103rile de strad\u0103. A\u0219a c\u0103 am venit cu al\u021bii \u0219i f\u0103ceam pancarte \u0219i mesaje cu care alimentam protestele. \u0218coala s-a dizolvat \u00een aceste s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. De atunci protestele de strad\u0103 au devenit un element hip<\/em> \u00een via\u021ba tineretului, raliindu-se adesea la mesaje cu care nu ne putem asocia nicidecum, de pild\u0103 na\u021bionalismul \u0219i stigmatizarea s\u0103r\u0103ciei. Mesajele anticapitaliste au \u00eenceput s\u0103 dispar\u0103 din strad\u0103 odat\u0103 cu retragerea micilor nuclee de st\u00e2nga care au participat la \u00eenceput. St\u00e2nga independent\u0103 din Rom\u00e2nia \u00eens\u0103 nu s-a mai organizat \u00eentr-o platform\u0103 comun\u0103 a\u0219a cum s-a sperat, iar proiectul nostru institu\u021bional a fost abandonat.<\/p>\n

Dup\u0103 perioada de tranzi\u021bie anticomunist\u0103, printre pu\u021binele organiza\u021bii care au avut afinitate cu g\u00e2ndirea critic\u0103 de st\u00e2nga au fost cele de art\u0103 contemporan\u0103. Prin natura practicii artistice extinse exercitate \u00een cadrul \u021besutului social, prin critica societ\u0103\u0163ii consumului \u0219i a valorilor capitaliste, organiza\u0163iile venind dinspre arta contemporan\u0103 au fost cel mai aproape de ceva practic, dar care avea o sete de teorie pe care nu o prea puteau produce prin for\u0163e proprii. Tendin\u021ba de a se rupe din aceast\u0103 simbioz\u0103 dintre practic\u0103 \u015fi teorie cred c\u0103 este paralel\u0103 cu recunoa\u0219terea c\u0103 \u0219i \u00een Vest st\u00e2nga a r\u0103mas mult prea retras\u0103 \u00een mediul cultural-universitar \u0219i a pierdut rela\u021bia cu o baz\u0103 social\u0103 solid\u0103, a c\u0103rei dezam\u0103gire general\u0103 fa\u0163\u0103 de sistemul social-politic cade acum prad\u0103 populismului de extrem\u0103 dreapt\u0103. Pe de alt\u0103 parte, exist\u0103 mai nou o percep\u021bie general\u0103 despre arta contemporan\u0103, conform c\u0103reia ea este incapabil\u0103 s\u0103 abordeze cu adev\u0103rat problemele contemporane, de\u0219i a devenit un gen de art\u0103 omniprezent.<\/p>\n

Pentru mine \u0218PAC<\/strong> a marcat \u00eenceputul perioadei post-\u201eart\u0103 contemporan\u0103\u201d a st\u00e2ngii.<\/p>\n

Nu am fost prezent la scrierea programului-manifest, fiind plecat cu o burs\u0103, \u0219i am fost surprins la \u00eentoarcere de numele pe care l-a primit \u015fcoala. \u00cen rest am participat la toate discu\u021biile, de dinainte \u0219i dup\u0103. Am lucrat intens timp de trei luni \u00eempreun\u0103 cu D\u00e9nes [Mikl\u00f3si] \u0219i Attila [Tordai-S.] la renovarea \u0219i preg\u0103tirea spa\u021biului dedicat \u0219colii la etajul Casei Tranzit. Am f\u0103cut pagina de internet (dup\u0103 un model \u00eenceput de Chase [A. Johnson]), grafica celor dou\u0103 manuale\/volume publicate de \u015ePAC. Am contribuit cu tot ce era nevoie la implementarea proiectului. Am avut un mic buget de pornire \u0219i, \u00een ideea c\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00eenfiin\u021b\u0103m o institu\u021bie care s\u0103 ne r\u0103spl\u0103teasc\u0103 \u0219i financiar, am fost pl\u0103tit pentru unele sarcini la \u00eenceput, apoi dintr-o aplica\u021bie la AFCN, pentru cele dou\u0103 volume. \u00cen rest am f\u0103cut \u0219coala din munc\u0103 voluntar\u0103. De\u0219i eram de dinainte pe o pozi\u021bie critic\u0103 fa\u021b\u0103 de dinamica prescriptiv\u0103 a pie\u021bei de art\u0103, proiectul a \u00eensemnat pentru mine o politizare real\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, cred c\u0103 proiectul \u00een sine s-a al\u0103turat unei istorii \u015fi unei func\u021bii continue pe care nu le-a ini\u021biat el. El s-a plasat pe locul l\u0103sat gol de partidele comuniste, care \u00een vremea lor \u00eenc\u0103 mai concurau cu arti\u0219tii pentru rolul de avangard\u0103 \u00een societate. Rolurile acestea s-au \u00eendep\u0103rtat \u00een cursul istoriei, avangarda artistic\u0103 a fost l\u0103sat\u0103 \u00een fa\u021b\u0103, s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00een vid \u0219i s\u0103 cad\u0103 \u00een stiluri care pot fi \u00eencorporate de pia\u021b\u0103, instrumentate ideologic \u0219i docilizate prin func\u021bii sociale, iar politica de clas\u0103 a fost expulzat\u0103 \u00een ariergarda societ\u0103\u021bii. Blancul l\u0103sat \u00eentre cele dou\u0103 este spa\u021biul \u00een care marea mas\u0103 a r\u0103mas cu practica solidarit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 compas, a votului alb din muzeu. Al\u0103tur\u00e2ndu-se acestei func\u021bii istorice goale, o institu\u021bie de arti\u0219ti nu o poate desfiin\u021ba pur \u0219i simplu cu vot democratic majoritar. Ar fi caraghios s\u0103 credem asta.<\/p>\n

 <\/p>\n

Veronica Laz\u0103r<\/strong><\/p>\n

\"\"

Ghid practic de teorie critic\u0103, 2010 – Cuprins<\/p><\/div>\n

Proiect Protokoll a fost o \u00eencercare institu\u021bionalizat\u0103 de-a suda liniile de ruptur\u0103 dintre teoria politic\u0103 critic\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i practica artistic\u0103 critic\u0103 contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u0219i dintre ambele \u0219i via\u021ba concret\u0103 a societ\u0103\u021bii. De\u0219i teoria critic\u0103 \u0219i arta politic\u0103 \u00ee\u0219i f\u0103cuser\u0103 deja apari\u021bia \u00eempreun\u0103 \u00een spa\u021biul public \u0219i publicist rom\u00e2nesc, al\u0103turarea lor p\u0103rea mai mult o alian\u021b\u0103 de conjunctur\u0103 dec\u00e2t o \u00eentrep\u0103trundere real\u0103 \u0219i un interes mutual.<\/p>\n

Cu diviziunile lui, adic\u0103 \u0218coala Popular\u0103 de Art\u0103 Contemporan\u0103<\/strong>, Strada<\/strong> (interven\u021bii \u00een spa\u021biul public, cu afi\u0219e, pancarte \u0219i alte materiale produse de \u0218PAC<\/strong>, activitate care s-a accelerat mai ales dup\u0103 ce au izbucnit protestele din ianuarie 2012) \u0219i Text<\/strong> (site-ul dedicat materialelor didactice, dar \u0219i articolelor de interven\u021bie politic\u0103, cu un metabolism mai accelerat dec\u00e2t textele din singura publica\u021bie de st\u00e2nga de p\u00e2n\u0103 atunci, revista IDEA art\u0103 + societate<\/strong>, care ap\u0103rea trimestrial), Proiect Protokoll era g\u00e2ndit ca un proiect integrat, unde, \u00eens\u0103, \u0219coala era \u2013 trebuia s\u0103 fie \u2013 partea cea mai productiv\u0103 \u0219i mai inovatoare.<\/p>\n

Practic, \u0218PAC<\/strong> s-a dorit un program pedagogic de educare \u0219i autoeducare \u2013 altfel spus, pe dou\u0103 planuri \u00eentre\u021besute, o c\u0103utare a unor metode de lucru artistice \u0219i construirea unei pedagogii artistice care s\u0103 dezvolte o con\u0219tiin\u021b\u0103 critic\u0103 \u0219i o \u00een\u021belegere structural\u0103 a societ\u0103\u021bii bazate pe exploatare \u0219i produc\u0103toare de alienare, inegalitate, excludere. \u0218PAC<\/strong> era o ie\u0219ire din galerie \u2013 \u0219i din \u0219coala tradi\u021bional\u0103, cu programele ei \u2013 cu speran\u021ba c\u0103 nu va fi urmat\u0103 de o reintrare \u00een galerie (de\u0219i, mai t\u00e2rziu, s-a v\u0103zut c\u00e2t era de u\u0219or de reapropiat de pia\u021ba artei ceva ce p\u0103rea, la \u00eenceputurile Proiect Protokoll, at\u00e2t de pu\u021bin vandabil precum arta de interven\u021bie politic\u0103 \u2013 atunci c\u00e2nd materialele de protest produse \u00een timpul ocup\u0103rii UBB de c\u0103tre studen\u021bi, \u00een 2013, au ajuns \u00een Olanda \u0219i au generat venituri pentru ni\u0219te \u00eentreprinz\u0103tori culturali cu sim\u021bul momentului).<\/p>\n

La acea vreme, tocmai descoperisem cu entuziasm pedagogia teatral\u0103 a lui Augusto Boal, dup\u0103 un scurt contact cu textele fondatoare ale lui Paulo Freire, \u0219i aveam senza\u021bia c\u0103 am putea inventa metode similare de-a face sensibile \u2013 vizibile, desenabile \u2013 ni\u0219te contradic\u021bii politice din societate, prin desen \u0219i diverse forme de interven\u021bie artistic\u0103. \u00cen teorie, \u0219tiam unde voiam s\u0103 ajungem \u2013 acum e limpede c\u0103, dac\u0103 am fi reu\u0219it \u00eentru totul, din \u0218coal\u0103 ar fi rezultat iar\u0103\u0219i ni\u0219te lucr\u0103ri de art\u0103 \u00een toat\u0103 regula care \u0219i-ar fi g\u0103sit calea spre galerie.<\/p>\n

\u00cen primul an de func\u021bionare am confec\u021bionat dou\u0103 materiale de lucru foarte bune care au stat mai departe la baza majorit\u0103\u021bii cursurilor, un Manual de practic\u0103 artistic\u0103<\/strong> cu exerci\u021bii concepute de diver\u0219i arti\u0219ti rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, \u0219i un Ghid practic de teorie critic\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00cens\u0103 proiectul s-a destr\u0103mat pe la cus\u0103turi: mai \u00eent\u00e2i, paradoxal, protestele din 2012 au scos \u0218PAC<\/strong> \u00een strad\u0103, cu arme, bagaje \u0219i pancarte, iar studen\u021bii nu s-au mai \u00eentors la cursurile de desen \u0219i teorie, ci au continuat, unii din ei, s\u0103 se politizeze \u00een strad\u0103, ghida\u021bi de logica \u2013 nu \u00eentotdeauna progresist\u0103 \u2013 a evenimentelor. Apoi, \u0219i-a spus cuv\u00e2ntul lipsa de savoir-faire<\/em> \u00een materie de organizare. Dar mai ales, a fost probabil simptomatic acel moment \u00een care, \u00een vizit\u0103 la o expozi\u021bie de art\u0103 contemporan\u0103, echipa Proiect Protokoll a descoperit c\u0103 lumea avea \u00eenc\u0103 mai multe fe\u021be: \u00een fa\u021ba aceleia\u0219i lucr\u0103ri compuse din text \u0219i imagine, arti\u0219tii \u0218PAC<\/strong> vedeau imagini, divizia teorie a \u0218colii vedea textul. Poate c\u0103 realitatea era deja teoretic\u0103, politic\u0103, investigabil\u0103 cu mijloace artistice; \u00eens\u0103 sinteza dintre art\u0103 \u0219i teorie era \u00eenc\u0103 departe de-a fi fost realizat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Proiectul Pata Cluj (http:\/\/patacluj.ro\/proiect\/) a fost demarat \u00een toamna lui 2014 de Asocia\u0163ia de Dezvoltare Intercomunitar\u0103 Zona Metropolitan\u0103 Cluj (ADI ZMC), ai c\u0103rei membri sunt Prim\u0103ria Cluj-Napoca, Consiliul Jude\u0163ean Cluj \u015fi prim\u0103riile din 19 comune din jude\u0163.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Echipa care a pus bazele platformei \u0218PAC vorbe\u015fte despre cum s-a dezvoltat proiectul, de ce a fost necesar\u0103 \u0218PAC ca demers, ce a \u00eensemnat \u00een momentul \u00een care a ap\u0103rut \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea activit\u0103\u0163ilor, \u00een 2012.   Alex Cistelecan Dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219eal\u0103 memoria \u2013 rezerv\u0103 valabil\u0103 pentru toate cele de mai jos \u2013, \u00eenceputurile proiectului \u0218PAC se situeaz\u0103 prin 2007-2008, c\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei de la revista \u0219i editura IDEA, Attila Tordai \u0219i Andrei State, nemul\u021bumi\u021bi cumva de ceea ce noi percepeam drept iner\u021bia institu\u021bional\u0103 \u0219i constr\u00e2ngerile editoriale ale revistei, am decis s\u0103 plec\u0103m \u0219i s\u0103 lans\u0103m un…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":5307,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[94,160,80],"tags":[419,231,417,420],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5306"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5306"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5306\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6689,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5306\/revisions\/6689"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5307"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5306"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5306"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5306"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}