![\"Desen](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezerva_PEANUT-POATE-MAI-MARE-2.jpg\")
Desen de Alex Horghidan<\/p><\/div>\n
Exploatatori genero\u0219i \u0219i \u021bapi isp\u0103\u0219itori <\/em><\/strong><\/p>\n Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, Klaus Iohannis, a fost singurul care a spus c\u0103, \u00een fond, putem discuta, negocia \u0219i, de ce nu, chiar accepta ace\u0219ti termeni. C\u0103 Rom\u00e2nia este considerat\u0103 aceast\u0103 rud\u0103 s\u0103rac\u0103 \u00een interiorul UE este deja un loc comun, c\u0103 marele succes al tranzi\u021biei a fost tocmai eliberarea dintre grani\u021be a unei for\u021be de munc\u0103 ieftine, precare \u0219i flexibile e un alt loc comun, c\u0103 orice succes economic, ca \u0219i crearea clasei mijlocii rom\u00e2ne\u0219ti, se datoreaz\u0103 unui export masiv al contradic\u021biilor s\u0103r\u0103ciei \u0219i \u0219omajului peste hotare este un al treilea loc comun. Sigur, nici \u00een teritoriu condi\u021biile materiale nu au stat degeaba, iar elitele politice \u0219i capitaliste rom\u00e2ne\u0219ti s-au \u00eentrecut \u00een a legaliza cele mai aspre regimuri de exploatare a muncii locale, unde \u0219ansa de a munci pe un pumn de b\u0103nu\u021bi era prezentat\u0103 drept aristocra\u021bie a muncii \u00een democra\u021bia de tranzi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n Simpla afirmare a acestor lucruri nu adaug\u0103 nimic nou, \u00eens\u0103 faptul c\u0103 prin anii \u201880 Marea Britanie era cel mai puternic avocat al extinderii Uniunii c\u00e2t mai departe \u00eenspre Est, pentru un acces c\u00e2t mai amplu la rezerve noi de for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, ar putea s\u0103 deschid\u0103 spa\u021biul \u0219i pentru o altfel de reflec\u021bie. V\u0103z\u00e2ndu-se cu proverbialii saci \u00een c\u0103ru\u021b\u0103, adic\u0103 dup\u0103 decenii, pardon secole, de exploatare a for\u021bei de munc\u0103 imigrate, angajat\u0103 \u00een mai toate sectoarele economiei engleze\u0219ti, Anglia decide s\u0103 \u00ee\u0219i reviziuasc\u0103 politicile de control ale procesului migratoriu, opt\u00e2nd pentru un nou regim represiv de control al for\u021bei de munc\u0103 str\u0103ine. (\u00cen parantez\u0103 fie spus, niciodat\u0103 vreun stat dezvoltat nu ar putea dori s\u0103 renun\u021be la for\u021ba de munc\u0103 imigrat\u0103. Toat\u0103 povestea cu imigran\u021bii care sunt invita\u021bi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 de unde au venit e doar o strategie pentru a controla mai bine aceast\u0103 for\u021b\u0103 de munc\u0103 str\u0103in\u0103, pentru a o face mai docil\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 unor regimuri \u0219i mai aspre de exploatare, pentru a o sl\u0103bi, \u00eent\u0103rind astfel pozi\u021bia patronatului local fa\u021b\u0103 de proprii angaja\u021bi imigran\u021bi.) For\u021ba de munc\u0103 str\u0103in\u0103 a \u0219i a\u0219ezat patronatul capitalist local \u00een cea mai bun\u0103 pozi\u021bie din toate posibile fa\u021b\u0103 de masa din ce \u00een ce mai precar\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cit\u0103 a muncitorilor nativi, totul \u00een contextul unui declin mai general al activismului laburist \u0219i al influen\u021bei sindicatelor locale. Dat\u0103 fiind lunga recesiune economic\u0103 post-criz\u0103 a Uniunii Europene, \u0219i crez\u00e2ndu-se \u0219i o for\u021b\u0103 economic\u0103 mondial\u0103, Anglia decide s\u0103 ias\u0103 din UE, pentru a-\u0219i putea urm\u0103ri mai bine propriile interese economice.<\/p>\n \u00cen toat\u0103 aceast\u0103 schem\u0103, dezbaterea despre costurile sociale enorme ale migra\u021biei economice serve\u0219te ca pretext fals pentru o mi\u0219care politic\u0103 de tip conservator, care se folose\u0219te de precaritatea clasei muncitoare engleze\u0219ti pentru a o a\u021b\u00e2\u021ba \u00eempotriva uneia str\u0103ine, \u00een timp ce \u00eentreg programul politic post-Brexit e croit pe m\u0103sura intereselor economice, financiare \u0219i politice ale p\u0103turilor superioare.<\/p>\n Am \u00eenceput discu\u021bia despre migra\u021bie de aici, tocmai fiindc\u0103, pentru a o \u00een\u021belege, trebuie \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 o rupem de ideologia unei Uniuni angajat\u0103 \u00een emanciparea economic\u0103 \u0219i politic\u0103 a tuturor statelor sale constituente. Mai sottovoce, mai prietene\u0219te, mai ferm, \u00een func\u021bie de populismul vremii, liderii de la Bruxelles recunosc c\u0103 Uniunea are mai multe viteze de dezvoltare, c\u0103, \u00een fond, e mai mum\u0103 pentru al\u021bii, \u0219i c\u0103 \u00eentotdeauna \u021b\u0103rile de la centru \u0219i din nord vor fi mai egale dec\u00e2t cele de la periferie. Unele sunt \u021b\u0103ri gazd\u0103, iar altele rezerve de munc\u0103 ieftin\u0103. \u00cen unele mai degrab\u0103 se capitalizeaz\u0103 profitul, iar \u00een altele mai mult se extrage.<\/p>\n Dup\u0103 c\u0103derea regimului ceau\u0219ist \u0219i pr\u0103bu\u0219irea socialismului real existent peste tot \u00een regiune, \u00een Rom\u00e2nia \u00eencol\u021besc \u0219i singurele proiecte politice capitaliste pe care statul nostru le-a avut vreodat\u0103. Pe de o parte, s-a \u00eencercat dezvoltarea unei clase de capitali\u0219ti locali, fiindc\u0103 democra\u021bia de tranzi\u021bie a permis crearea unor profituri grase, limitate doar de marjele largi de exploatare a for\u021bei de munc\u0103 rom\u00e2ne\u0219ti, iar, de cealalt\u0103 parte, au \u00eenceput planurile pentru integrarea Rom\u00e2niei \u00een UE \u0219i NATO. Primul dintre scopuri a fost realizat cu pre\u021bul privatiz\u0103rii \u0219i dena\u021bionaliz\u0103rii propriet\u0103\u021bilor \u0219i fabricilor de stat, d\u0103ruite practic unei clici locale, c\u0103reia i-a luat \u0219i vreo dou\u0103 decenii s\u0103 se spoiasc\u0103 a antreprenoriat expert \u00een economie de pia\u021b\u0103. Aceast\u0103 manevr\u0103 de economie politic\u0103 a l\u0103sat milioane de oameni \u00een \u0219omaj \u0219i s\u0103r\u0103cie. Integrarea Rom\u00e2niei \u00een UE \u0219i NATO, celelalte dou\u0103 scopuri majore ale gr\u0103dinii carpatine, au venit \u0219i ele cu un pre\u021b ata\u0219at. Capitalismul local trebuia s\u0103 fac\u0103 loc capitalismului interna\u021bional. C\u00e2nd a lovit criza prin 2008, s-a demonstrat c\u0103 sistemul financiar rom\u00e2nesc era \u00eentr-o propor\u021bie cople\u0219itoare \u00een m\u00e2na unor b\u0103nci str\u0103ine, la fel \u0219i bruma de industrie local\u0103 \u0219i o bun\u0103 parte a sectorului de servicii local. Aveam \u00eens\u0103 o clas\u0103 de mijloc nou\u0103 \u0219i creativ\u0103, c\u0103reia statul i-a dat c\u00e2teva piste de biciclete, \u00een timp ce o \u0219tergea de pe lista protec\u021biei sociale, \u00een timp ce, acela\u0219i stat, construia din bani publici autostr\u0103zi, cl\u0103diri \u0219i mentalit\u0103\u021bi pentru investitorii str\u0103ini \u0219i afacerile lor, cu costuri publice care ar fi putut finan\u021ba lejer prima c\u0103l\u0103torie spre Marte.<\/p>\n S\u0103 ne \u00eentoarcem \u00eens\u0103 la perdan\u021bii tranzi\u021biei, la cele c\u00e2teva milioane care au r\u0103mas f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 prea multe op\u021biuni. N-au primit certificat pentru cer\u0219it, \u00eens\u0103 mul\u021bi dintre ei au fost invita\u021bi s\u0103 decid\u0103 s\u0103 emigreze, lu\u00e2nd calea lumii libere, adic\u0103 libere de orice proprietate \u00een afara propriei puteri de lucru, precum alte 220 de milioane de oameni de pe tot globul, \u00een c\u0103utarea unui loc de munc\u0103 mai bine pl\u0103tit. Departe de a fi un fenomen singular, emigra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 se \u00eenscrie \u00eentr-o re\u021bet\u0103 de proast\u0103 gestiune a for\u021bei de munc\u0103 native, deja \u00eencercat\u0103 \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi s\u0103race ale lumii.<\/p>\n Puterea gr\u0103itoare a numerelor <\/em><\/strong><\/p>\n \u00cen lume, conform unei estim\u0103ri f\u0103cute de ONU \u00een 2015, num\u0103rul imigran\u021bilor interna\u021bionali ajunsese la 244 de milioane, o cre\u0219tere cu 41% fa\u021b\u0103 de anul 2000. Dintre ace\u0219tia, aproximativ 20 de milioane erau refugia\u021bi [din 2015, num\u0103rul acestora a crescut, n.ed]. Tot \u00een 2015, pe teritoriul UE se aflau 35.2 milioane de reziden\u021bi str\u0103ini, concentra\u021bi mai ales \u00een Fran\u021ba (12,4% din num\u0103rul total de imigran\u021bi), Italia (14,3%), Marea Britanie (15,4%) \u0219i Germania (21,5%). Diaspora rom\u00e2neasc\u0103 este cea mai numeroas\u0103 dintre cele ale statelor membre UE, cu peste 3 milioane de rom\u00e2ni care lucreaz\u0103 \u0219i tr\u0103iesc \u00een afara grani\u021belor \u021b\u0103rii. \u00cen ceea ce prive\u0219te mai specific diaspora rom\u00e2neasc\u0103, aceasta reprezint\u0103, de pild\u0103, 22.6% din totalul popula\u021biei imigrante din Italia, unde din totalul de 5.014.437 de imigran\u021bi, mai mult de 1 milion sunt rom\u00e2ni, reprezent\u00e2nd cea mai mare comunitate str\u0103in\u0103 pe teritoriul Bel Paese, de unde, \u00een 2015, \u00een jur de 876,5 milioane de Euro au p\u0103r\u0103sit Italia sub forma remiten\u021belor pentru a se \u00eendrepta spre Rom\u00e2nia. De\u0219i criza economic\u0103 \u0219i restructurarea unor sectoare inferioare ale economiei au determinat sc\u0103derea num\u0103rului de imigran\u021bi rom\u00e2ni \u00een Spania, cu un declin major \u00eenregistrat din 2012 \u00eencoace, ace\u0219tia sunt \u00een continuare cea mai numeroas\u0103 comunitate imigrat\u0103 de pe teritoriul Spaniei, totaliz\u00e2nd 695,1 de mii de muncitori, 15,7% din num\u0103rul total de imigran\u021bi. \u00cen Germania, sunt 444,2 de mii de rom\u00e2ni, 237,1 de mii \u00een Marea Britanie, 73,2 de mii \u00een Belgia \u0219i 82,8 de mii \u00een Austria, pentru a men\u021biona doar cele mai relevante situa\u021bii.<\/p>\n Au fost trei mari valuri de migra\u021bie de pe teritoriul Rom\u00e2niei \u00eencep\u00e2nd cu 1989. Primul val s-a produs imediat dup\u0103 c\u0103derea regimului, cel de-al doilea \u00een anii \u201890, dup\u0103 criza economic\u0103 din regiunea est-european\u0103, iar cel de-al treilea dup\u0103 2002, c\u00e2nd cerin\u021ba de viz\u0103 pentru c\u0103l\u0103toria \u00een UE a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 pentru rom\u00e2ni. Particularitatea acestui ultim val rezid\u0103 \u00een caracterul s\u0103u mai degrab\u0103 permanent dec\u00e2t temporar, sezonal sau circular. Primul val de migra\u021bie s-a realizat mai ales \u00eenspre \u021b\u0103rile nordice sau chiar cele de dincolo de Atlantic, primii emigran\u021bi rom\u00e2ni fiind mai degrab\u0103 muncitori califica\u021bi, unii dintre ei parte a fostei g\u0103rzi manageriale socialiste. Dup\u0103 2002 \u0219i dup\u0103 accesiunea Rom\u00e2niei la UE, s-a realizat migra\u021bia for\u021bei de munc\u0103 necalificate \u00eenspre centrul, sud-estul sau nordul Europei, unde \u00een prezent ocup\u0103 locuri de munc\u0103 \u00een agricultur\u0103, servicii, construc\u021bii, industrie grea.<\/p>\n De\u0219i exist\u0103 diferen\u021be \u00eentre pozi\u021bia pe pia\u021ba muncii a comunit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een variile state din UE-28, cel mai adesea marea majoritate a imigran\u021bilor rom\u00e2ni sunt concentra\u021bi \u00een sectoarele inferioare ale economiei, prost remunerate \u0219i f\u0103r\u0103 multe beneficii de status social. Vorbim mai ales despre joburile clasate ca cei trei D \u0219i cei trei C: dirty<\/em> (\u201emurdare\u201d), dangerous<\/em> (\u201epericuloase\u201d) \u0219i demeaning<\/em> (\u201e\u00eenjositoare\u201d), pe de-o parte, \u0219i cleaning<\/em> (\u201emenaj\u201d), cooking<\/em> (\u201eg\u0103tit\u201d), caring<\/em> (\u201e\u00eengrijire\u201d), de cealalt\u0103 parte. Pozi\u021bia rom\u00e2nilor \u00een ierarhia pie\u021belor muncii occidentale pare s\u0103 confirme teoria pie\u021bei muncii segmentate, fiind evident\u0103 concentrarea imigran\u021bilor \u00een zona inferioar\u0103, \u00een timp ce slujbele din zonele superioare sunt rezervate nativilor. Mai mult, aceast\u0103 dispozi\u021bie de clas\u0103 a pie\u021bei muncii \u0219i concentrarea imigran\u021bilor \u00een jum\u0103tatea sa inferioar\u0103 genereaz\u0103 un set de prejudec\u0103\u021bi sociale din partea nativilor \u00eempotriva imigran\u021bilor, unde nerecunoa\u0219terea caracterului clasist al acestui set de reprezent\u0103ri mascheaz\u0103 \u0219i profundul dispre\u021b social fa\u021b\u0103 de s\u0103raci, prezentat drept general \u0219i social acceptabil disconfort anti-s\u0103r\u0103cie. Aceste prejudec\u0103\u021bi sunt simptomatice pentru antagonismul social capitalist, ce divide societatea \u00eentre productivi \u0219i neproductivi, dup\u0103 criterii non-umaniste \u0219i economice adesea, conform cerin\u021belor modului de produc\u021bie, de control \u0219i represiune a clasei for\u021bei de munc\u0103.<\/p>\n Munca mult\u0103, s\u0103r\u0103cia omului <\/em><\/strong><\/p>\n Munca unei clase globale de salaria\u021bi a ridicat imperii \u0219i a creat averi private, pe fundalul unei istorii care se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103-i catalogheze drept perdan\u021bi, carne de tun, gloat\u0103 needucat\u0103, simpl\u0103 substan\u021b\u0103 de contrast pentru elitele politice, militare, capitaliste ale lumii. Fiind singura proprietate a muncitorului, munca sa, departe de a-l \u00eembog\u0103\u021bi, \u00eel \u021bine suspendat \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie mai mult absolut\u0103 dec\u00e2t relativ\u0103.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te munca imigrantului, a muncitorului mobil, a celui ajuns \u00een situa\u021bia de a fi exploatat \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103, lucrurile par a sta altfel. C\u00e2\u0219tig\u00e2nd mai mult dec\u00e2t \u00een \u021bara sa de origine, \u00een noua sa patrie a pie\u021bei muncii str\u0103ine, unde e str\u0103in de multe drepturi sociale \u0219i politice, f\u0103r\u0103 prea mult acces la re\u021bele de sindicalizare locale, \u00een declin \u0219i ele, imigrantul poate p\u0103rea mai c\u00e2\u0219tigat \u0219i mai realizat dec\u00e2t colegii s\u0103i r\u0103ma\u0219i acas\u0103. \u00centr-o lume pe dos, \u00een care cei ce creeaz\u0103 bog\u0103\u021bie sunt \u0219i primii exclu\u0219i de la ea, unde o matrice a posibilit\u0103\u021bilor \u0219i imposibilit\u0103\u021bilor sociale constituie pozi\u021bia de clas\u0103 a fiec\u0103ruia, din care ie\u0219i cam tot at\u00e2t de des precum \u00ee\u021bi sari \u0219i propria umbr\u0103, diaspora rom\u00e2neasca apare ca o mas\u0103 de \u00eentreprinz\u0103tori care au ales munca \u0219i lupta, \u00een contrast cu lenea proverbial\u0103 a asista\u021bilor sociali r\u0103ma\u0219i acas\u0103. Nimic nu poate fi mai departe de adev\u0103r dec\u00e2t aceast\u0103 nara\u021biune \u021b\u00e2\u0219nit\u0103 din mintea str\u00e2mb\u0103 a elitelor economice locale.<\/p>\n \u00centre timp, \u00een lumea real\u0103, o \u00eengrijitoare rom\u00e2nc\u0103 \u00een Italia munce\u0219te \u00een jur de 12 ore pe zi, 6 zile pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, unde \u0219i noaptea e responsabil\u0103 pentru cel sau cea pe care \u00eei are \u00een grij\u0103, pe un salariu ce nu dep\u0103\u0219e\u0219te vreo 900 de euro, din care \u021bine \u00een spate familia acas\u0103 \u0219i acoper\u0103 \u0219i costurile propriului trai auster \u00een str\u0103in\u0103tate. \u00cen multe dintre cazuri, familiile tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, de care statul se preocup\u0103 doar pentru a conduce sufletele membrilor s\u0103i \u00een paradis, cresc dezbinate, cu o rat\u0103 de sinucidere cresc\u00e2nd\u0103 a copiilor r\u0103ma\u0219i singuri acas\u0103, cu rate de divor\u021b \u00een cre\u0219tere, \u00eentr-o precaritate economic\u0103 \u0219i afectiv\u0103, pentru care euro proveni\u021bi din afar\u0103 nu o vor putea compensa vreodat\u0103.<\/p>\n \u00cen pia\u021ba Anagnina, la Roma, exist\u0103 o pl\u0103cu\u021b\u0103 cu inscrip\u021bia: Maricica H\u0103h\u0103ianu, R\u00e2mnicu S\u0103rat 1978 \u2013 Roma 2010. \u00cen 2010, rom\u00e2nca a cobor\u00e2t din metrou \u0219i a primit un pumn, din senin, care a \u0219i ucis-o pe loc, de la un italian. \u00cenainte de a o pocni, i-a strigat: \u201eRom\u00e2nc\u0103, \u00eempu\u021bit\u0103!\u201d. Au fost ultimele cuvinte pe care le-a auzit, venind din gura unui om pe care nu \u00eel mai v\u0103zuse niciodat\u0103. C\u00e2nd poli\u021bia local\u0103 a mers s\u0103 \u00eel aresteze pe b\u0103rbat, acesta a fost condus spre arest \u00een aplauzele vecinilor s\u0103i. Aprobau \u0219i erau recunosc\u0103tori pentru fapta sa. Tot \u00een aplauze a fost evacuat\u0103 \u0219i o familie de rom\u00e2ni \u00een Fran\u021ba, dintr-o cas\u0103 nelocuit\u0103 de nimeni, unde g\u0103siser\u0103 ad\u0103post peste iarn\u0103.<\/p>\n \u00cen zona de sud a aceleia\u0219i Italii, o mul\u021bime de rom\u00e2nce sunt exploatate, violate, b\u0103tute \u0219i \u00eenchise de o re\u021bea local\u0103 de caporali, care le pun la munc\u0103 mai mult de 12 ore pe zi pentru 15 euro. Comunit\u0103\u021bile locale \u0219i statul rom\u00e2n fie se fac c\u0103 plou\u0103, fiindc\u0103 munca lor sus\u021bine agricultura local\u0103, fie \u00eencheie povestea acuz\u00e2ndu-le de libertinaj \u0219i lene. Atunci c\u00e2nd nu e o poveste de succes, migra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 e mai degrab\u0103 o poveste despre munc\u0103 \u0219i trai crunt. Atunci c\u00e2nd este o poveste de succes, nu-i dec\u00e2t simptom al incapacit\u0103\u021bii sociale \u0219i economice rom\u00e2ne\u0219ti. Oricum ai da-o, migra\u021bia e un bun reper pentru e\u0219ecul monumental al tranzi\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti, care a produs o mas\u0103 precar\u0103 de datornici \u00een clasa de mijloc \u0219i o mas\u0103 precar\u0103 de muncitori c\u0103ra\u021bi de atlassiburi c\u0103tre tot at\u00e2tea, \u0219i cam acelea\u0219i, destina\u021bii de exploatare.<\/p>\n Dana D\u00d6M\u0218\u00d6DI este doctorand\u0103 \u00een teorie politic\u0103 la \u0218coala Sant\u2018Anna din Pisa, cu o tez\u0103 despre clas\u0103 \u0219i conflict social \u00een contextul migra\u021biei economice est-europene. Cu un doctorat \u00een filosofie, Dana D\u00f6m\u0219\u00f6di este colaboratoare a CriticAtac<\/strong> \u0219i Vatra<\/strong>, precum \u0219i coordonatoare a unui seminar de istoria g\u00e2ndirii economice la tranzit.ro din Cluj-Napoca<\/em>.<\/p>\n