{"id":5067,"date":"2017-07-04T01:14:43","date_gmt":"2017-07-04T01:14:43","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=5067"},"modified":"2018-03-04T01:42:48","modified_gmt":"2018-03-04T01:42:48","slug":"cui-foloseste-munca-ziliera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/07\/04\/cui-foloseste-munca-ziliera\/","title":{"rendered":"Cui folose\u0219te munca zilier\u0103?"},"content":{"rendered":"

de Cristina RA\u021a<\/em><\/p>\n

Legiferarea muncii ziliere (Legea 52\/2011) a ap\u0103rut \u00eentr-un context politic \u00eenc\u0103rcat de presiunea austerit\u0103\u021bii, \u00een care aten\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2nea captiv\u0103 dereglement\u0103rilor din noul cod al muncii (Legea 40\/2011), reducerilor salariale din sectorul bugetar \u0219i limit\u0103rii accesului la presta\u021bii sociale prin condi\u021bion\u0103ri excesive. Astfel, \u00een timp ce clasa muncitoare relativ consolidat\u0103 problematiza \u00eengr\u0103dirile puterii sindicale, iar clasa de mijloc emergent\u0103 \u00eencepea s\u0103 realizeze consecin\u021bele \u201eflexibiliz\u0103rii\u201d contractelor de munc\u0103 \u0219i ale perioadelor \u201ede prob\u0103\u201d, \u00een curtea din spate a cl\u0103dirii dialogului tripartit prindea contur o nou\u0103 form\u0103 legal\u0103 prin care sistemul public de asigur\u0103ri sociale putea fi evitat, iar for\u021ba de munc\u0103 subven\u021bionat\u0103 de c\u0103tre stat.<\/em> <\/strong><\/p>\n

\"Foto:

Foto: Servici u\u0219or<\/p><\/div>\n

Declarativ, legea caut\u0103 s\u0103 aduc\u0103 lumina disciplinei fiscale \u00een obscuritatea \u201emuncii la negru\u201d, lini\u0219tind angajatorul c\u0103 nu va avea de suportat povara asigur\u0103rilor sociale pentru muncitorii care \u00eei produc plusvaloarea, cu condi\u021bia s\u0103 fie \u0219i el om de omenie. Adic\u0103 s\u0103 nu lucreze cu minori de 15 ani dec\u00e2t cu acordul p\u0103rin\u021bilor, s\u0103 asigure condi\u021biile de munc\u0103 reglementate legal \u0219i s\u0103 vireze pentru stat impozitul de 16% pe venitul pl\u0103tit zilierilor. Deducerea de baz\u0103 pe venitul impozabil nu se aplic\u0103, deci calculul r\u0103m\u00e2ne elementar \u0219i la fel pentru to\u021bi, indiferent ce alte venituri au \u0219i c\u00e2\u021bi copii cresc acas\u0103. Inspectoratele Teritoriale de Munc\u0103 elibereaz\u0103 Registrul Zilierilor, de completat zilnic pe h\u00e2rtie, iar un simplu acord \u00eentre p\u0103r\u021bi \u021bine locul contractului de munc\u0103 stufos \u0219i oricum \u201ede prisos\u201d, \u021bin\u00e2nd cont de c\u00e2\u021bi \u00eel citesc atent. Totu\u0219i, o \u00eentoarcere prea spectaculoas\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, \u00een epoca de dinaintea materializ\u0103rii compromisului de clas\u0103 prin sistemele de asigurare social\u0103 ce au \u00eemp\u00e2nzit Europa (prevederi legate de accidente de munc\u0103, pensii, maternitate, \u0219omaj, s\u0103n\u0103tate), trebuia evitat\u0103, dac\u0103 nu din motive principiale, m\u0103car din constr\u00e2ngerea pragmatic\u0103 a sus\u021binerii sistemului public de pensii. Astfel, s-au limitat categoriile de angajatori care pot folosi munca zilier\u0103 (mai precis, a fost exclus sectorul public, cu excep\u021bia serviciilor de gospod\u0103rire comunal\u0103), domeniile \u00een care se poate lucra \u00een regim de zilier (agricultur\u0103, silvicultur\u0103, comer\u021bul produselor agricole brute, colectarea selectiv\u0103 a de\u0219eurilor, promovarea unor evenimente sau produse, organizarea de conferin\u021be, cercetare \u00een \u0219tiin\u021bele sociale \u0219i umaniste etc.), a fost impus\u0103 plata cel pu\u021bin a salariului minim pe or\u0103 \u0219i contabilizarea a cel pu\u021bin opt ore de munc\u0103 pe zi, chiar dac\u0103 se lucreaz\u0103 mai pu\u021bin de at\u00e2t, iar num\u0103rul zilelor contractate la acela\u0219i angajator a fost plafonat la maxim 90 de zile pe an. \u00cen cazul unui accident survenit \u00een timpul exercit\u0103rii muncii de zilier, angajatorul este obligat s\u0103 deconteze costurile serviciilor medicale necesare, iar \u00een cazul decesului cheltuielile de \u00eenmorm\u00e2ntare.<\/p>\n

Dar zilierii nu au dreptul la indemniza\u021bie pentru concediul medical \u00een urma accidentelor de munc\u0103, iar orfanii lui la pensia de urma\u0219. Zilierii se pot asigura \u00een sistemele publice de asigur\u0103ri \u00een mod voluntar \u0219i s\u0103 achite lunar contribu\u021biile necesare din venitul brut pe care \u00eel realizeaz\u0103. Nu au dreptul la concediu de maternitate pl\u0103tit.<\/p>\n

Forma de precarizare a muncitorilor pe care o introduce legea zilierului nu este complet nou\u0103 \u00een substan\u021ba \u0219i gravitatea sa, ci prin implica\u021biile sale, a\u0219a cum vom discuta mai jos. \u00centr-adev\u0103r, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 de mult timp o categorie de \u201eocupa\u021bi\u201d (persoane care apar ca fiind ocupate pe pia\u021ba muncii \u00een statisticile oficiale) care, de fapt, nu realizeaz\u0103 venituri proprii, individuale, prin urmare nu pl\u0103tesc impozite sau contribu\u021bii sociale, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd astfel \u00een afara sistemelor de asigur\u0103ri: lucr\u0103torii familiali neremunera\u021bi. Ele (\u00een majoritatea cazurilor vorbim de femei din mediul rural) contribuie la o activitate economic\u0103 \u00eenregistrat\u0103 a familiei, dar nu au statutul de salariat. Aceste persoane pot fi asigurate \u00een sistemul public de s\u0103n\u0103tate \u00een calitate de so\u021b(ie) a celui\/celei care conduce afacerea de familie, dar nu au dreptul la indemniza\u021bie de \u0219omaj, concediu pl\u0103tit de maternitate sau de cre\u0219tere a copilului mic. For\u021ba lor de munc\u0103 este par\u021bial comercializat\u0103, par\u021bial necomercializat\u0103 \u0219i \u00eentrep\u0103truns\u0103 \u00een rela\u021biile economice \u0219i sociale din interiorul familiei, cu propriile sale structuri de putere, exploatare, redistribu\u021bie, conflict \u0219i cooperare.<\/p>\n

\u00cen 2016, dintre femeile ocupate 14% aveau acest statut (comparativ cu 11.2% lucr\u0103toare pe cont propriu), iar dintre b\u0103rba\u021bi doar 5% (comparativ cu 22.7% lucr\u0103tori pe cont propriu). \u00cen total, num\u0103rul lucr\u0103torilor familiali neremunera\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul anului 2016 era de cca 760 de mii de persoane.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i an 2016, num\u0103rul zilierilor raporta\u021bi de c\u0103tre Inspectoratele Teritoriale de Munc\u0103 a ajuns la 775 de mii de persoane<\/a>. Nu putem \u00eens\u0103 \u0219ti c\u00e2te dintre aceste persoane sunt \u0219omere (num\u0103rul \u0219omerilor \u00eenregistra\u021bi a fost de 420 de mii de persoane, dintre care 78.5% nu primeau indemniza\u021bie, conform datelor din baza Tempo a Institutului Na\u021bional de
\nStatistic\u0103), c\u00e2te sunt ocupate \u0219i c\u00e2te sunt \u00eenc\u0103 cuprinse \u00eentr-o form\u0103 de \u0219colarizare sau studii ter\u021biare. Nici Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 nu folose\u0219te categoria de \u201ezilier\u201d \u00een statisticile sale privind ocuparea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i \u0219omajul, nici Ministerul Muncii \u0219i Justi\u021biei Sociale. Birocratic, aceast\u0103 categorie este plasat\u0103 \u00eentr-un alt registru, mult mai pu\u021bin vizibil, chiar \u0219i la acest nivel, al datelor statistice agregate.<\/p>\n

Spre deosebire de munca neremunerat\u0103 \u00een familie, munca zilier\u0103 presupune comercializarea for\u021bei de munc\u0103, uneori \u00een forme de un pragmatism brutal. Probabil c\u0103 a\u021bi fost \u00een sate \u00een care se \u0219tie la care pod a\u0219teapt\u0103 diminea\u021b\u0103 zilierii s\u0103 fie selecta\u021bi pentru munca sezonier\u0103 necesar\u0103 pe moment, v-au explicat patronii locali cum folosesc structura rela\u021biilor de rudenie ca s\u0103 contracteze ca zilieri oameni care chiar vor face treab\u0103, v-au povestit zilierii din viticultur\u0103 sau din colectarea selectiv\u0103 a de\u0219eurilor reciclabile cum sunt pl\u0103ti\u021bi \u00een func\u021bie de norma realizat\u0103 (kilogramul cules) \u0219i nu \u00een func\u021bie de orele de munc\u0103, precum ar cere legea. Cei care ajung s\u0103 \u00ee\u0219i v\u00e2nd\u0103 for\u021ba de munc\u0103 \u00een aceste condi\u021bii provin din categoriile cele mai vulnerabile (nivel de educa\u021bie sc\u0103zut, insecuritate financiar\u0103, etnie rom\u0103, tineri f\u0103r\u0103 experien\u021b\u0103 de munc\u0103 etc.), pu\u021bin probabil s\u0103 ri\u0219te pu\u021binele surse de venit ce le-au mai r\u0103mas prin denun\u021barea unor forme inechitabile sau chiar abuzive de munc\u0103.<\/p>\n

Din 2011, legea a cunoscut c\u00e2teva amendamente menite s\u0103 mai \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 dereglementarea ini\u021bial\u0103 (de exemplu, reglement\u0103ri \u00een plus privind munca minorilor sau actualizarea formatului registrului zilierilor), dar cea mai important\u0103 modificare a survenit \u00een 2014, \u00een perioada de rea\u0219ezare a unor drepturi sociale dup\u0103 t\u0103ierile din 2010- 2011. Legea 18\/2014 modific\u0103 simultan c\u00e2teva reguli privind munca zilier\u0103 \u0219i acordarea ajutorului social \u00een baza legii venitului minim garantat (Legea 416\/2001). Venitul ob\u021binut prin munca zilier\u0103 poate fi \u00een \u00eentregime cumulat cu ajutorul social, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie luat \u00een calcul la stabilirea dreptului la presta\u021bie \u0219i a valorii acesteia. Schimbarea introdus\u0103 a fost c\u00e2t se poate de radical\u0103: anterior, nu doar c\u0103 veniturile din munca contractual\u0103 de zilier erau contabilizate pentru stabilirea dreptului la ajutor social (mai precis, suspendarea acestui drept), dar muncile sezoniere informale erau implicit contabilizate \u00een mod similar, pe baza unor hot\u0103r\u00e2ri ale consiliilor locale care stabileau cam c\u00e2t se putea ob\u021bine din munci informale \u00een perioadele tipice acestora. Astfel, \u00een special \u00een mediul rural, se ajungea la o fluctua\u021bie sezonier\u0103 considerabil\u0103 a num\u0103rului de ajutoare sociale pl\u0103tite, pentru c\u0103 ajutorul era suspendat prin luarea \u00een calcul a unor venituri informale poten\u021biale, a c\u0103ror existen\u021b\u0103 nu era \u00eens\u0103 dovedit\u0103, cel pu\u021bin nu \u00een canoanele birocratice acceptate.<\/p>\n

Introducerea principiului cumul\u0103rii veniturilor din munci de zilier cu ajutorul social, respectiv p\u0103strarea drepturilor conexe stipulate de legea venitului minim garantat, printre care cele mai importante ar fi acordarea ajutorului pentru \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021bei \u0219i asigurarea \u00een sistemul public de s\u0103n\u0103tate, constituie m\u0103suri clasice de eliminare a \u201ecapcanei s\u0103r\u0103ciei\u201d. Dac\u0103 persoanele \u0219i familiile cu venituri sc\u0103zute, angajate \u00een munci precare, frecvent \u00een situa\u021bii de marginalizare social\u0103 \u0219i locuire inadecvat\u0103, periferic\u0103, pot s\u0103 acumuleze un minim de resurse (de capital), dac\u0103 nu \u201epierd\u201d ajutorul social pentru c\u0103 ob\u021bin venituri din munci ocazionale de altfel nesigure \u0219i prost pl\u0103tite, atunci \u201eie\u0219irea\u201d din s\u0103r\u0103cie poate deveni posibil\u0103 pe termen lung. Sau cel pu\u021bin nu se va reproduce intergenera\u021bional.<\/p>\n

Dincolo de aceast\u0103 viziune liberal\u0103 triumfal\u0103 asupra capacit\u0103rii unor persoane de a-\u0219i croi drumul eliber\u0103rii din constr\u00e2ngerile violen\u021bei structurale care genereaz\u0103 \u0219i reproduce categoria celor precari, trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 prin aceast\u0103 lege statul subven\u021bioneaz\u0103 for\u021ba de munc\u0103 pentru capitalul privat.<\/p>\n

Neoliberalizarea statului social s-a concretizat p\u00e2n\u0103 acum mai ales \u00een schimbarea opticii asupra m\u0103surilor ce vizeaz\u0103 \u0219omerii, de la compensarea confrunt\u0103rii cu un risc inerent economiei de pia\u021b\u0103 capitaliste (m\u0103suri \u201cpasive\u201d precum indemniza\u021bia lunar\u0103 sau pl\u0103\u021bile compensatorii pentru \u0219omaj tehnic), la facilitarea (\u0219i constr\u00e2ngerea) revenirii c\u00e2t mai rapide pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103 (m\u0103suri \u201cactive\u201d precum cursurile de calificare, medierea muncii, subven\u021bionarea locurilor de munc\u0103 pentru categoriile cu \u0219anse slabe de angajare, iar mai recent subven\u021bionarea uceniciei tinerilor). Posibilitatea de a cumula ajutorul social cu venituri din munca de zilier, \u00een condi\u021biile \u00een care asigurarea \u00een sistemul public de s\u0103n\u0103tate se pl\u0103te\u0219te din bugetul de stat, la fel \u0219i \u00eenc\u0103lzirea locuin\u021bei \u00een perioada iernii, constituie forme clare de subven\u021bionare de c\u0103tre stat a pre\u021bului for\u021bei de munc\u0103 \u00een sectoare intensive \u00een efort, neatractive ca tip de munc\u0103, f\u0103r\u0103 relativa siguran\u021b\u0103 a unui contract de munc\u0103 \u0219i a asigur\u0103rilor sociale aferente.<\/p>\n

Beneficiarii reali ai acestui sistem nu sunt zilierii cuprin\u0219i \u00een schema venitului minim garantat, ci angajatorii zilierilor care, \u00een acest mod, au acces la for\u021b\u0103 de munc\u0103 sub pre\u021bul pie\u021bei, ceea ce \u00een mod obi\u0219nuit ar include \u0219i costul contribu\u021biilor la sistemele de asigur\u0103ri datorate de c\u0103tre angajatori \u0219i angaja\u021bi. \u00cen mod pervers, legiferarea cumul\u0103rii veniturilor din munca de zilier cu ajutorul social a permis neindexarea \u00een termeni reali a valorii venitului minim garantat, care a ajuns de la 40% din salariul minim brut \u00een 2002 la 16% \u00een 2011 \u0219i 12% din valoarea acestuia \u00een 2017 (\u00een ianuarie 2017, valoarea venitului minim garantat pentru o persoan\u0103 singur\u0103 a fost de 141.5 lei pe lun\u0103, iar salariul minim brut a fost de 1,250 lei pe lun\u0103, m\u0103rit apoi la 1,450 lei pe lun\u0103). Aceasta este perspectiva zilierilor, f\u0103r\u0103 drept la pensie, dup\u0103 ce vor ajunge prea b\u0103tr\u00e2ni sau prea bolnavi s\u0103 mai lucreze. \u0218i aceasta este realitatea celor care lucreaz\u0103 orele de munc\u0103 comunitar\u0103 solicitat\u0103 pentru ajutorul social, dar nu pot lucra simultan \u0219i ca zilieri. Evident, solu\u021bia nu este limitarea dreptului la ajutor social al zilierilor, o categorie de muncitori compus\u0103 din segmentele cele mai precarizate ale popula\u021biei. Dimpotriv\u0103, extinderea drepturilor lor sociale ca muncitori, prin responsabilizarea angajatorilor pentru for\u021ba de munc\u0103 pe care o utilizeaz\u0103.<\/p>\n

CRISTINA RA\u021a este lector la Departamentul de Sociologie al Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca, unde \u0219i-a sus\u021binut doctoratul \u00een 2008 pe tema segreg\u0103rii sociale a categoriilor s\u0103race \u00een perioada transform\u0103rilor postsocialiste. Cercet\u0103rile sale vizeaz\u0103 rela\u021bia dintre politici sociale \u0219i evolu\u021bia inegalit\u0103\u021bilor sociale \u0219i economice, cu accent pe situa\u021bia etnicilor romi din zone marginalizate \u0219i deprivate<\/em>.<\/p>\n

Material realizat \u00een cadrul proiectului Servici u\u0219or<\/a><\/em><\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Cristina RA\u021a Legiferarea muncii ziliere (Legea 52\/2011) a ap\u0103rut \u00eentr-un context politic \u00eenc\u0103rcat de presiunea austerit\u0103\u021bii, \u00een care aten\u021bia public\u0103 r\u0103m\u00e2nea captiv\u0103 dereglement\u0103rilor din noul cod al muncii (Legea 40\/2011), reducerilor salariale din sectorul bugetar \u0219i limit\u0103rii accesului la presta\u021bii sociale prin condi\u021bion\u0103ri excesive. Astfel, \u00een timp ce clasa muncitoare relativ consolidat\u0103 problematiza \u00eengr\u0103dirile puterii sindicale, iar clasa de mijloc emergent\u0103 \u00eencepea s\u0103 realizeze consecin\u021bele \u201eflexibiliz\u0103rii\u201d contractelor de munc\u0103 \u0219i ale perioadelor \u201ede prob\u0103\u201d, \u00een curtea din spate a cl\u0103dirii dialogului tripartit prindea contur o nou\u0103 form\u0103 legal\u0103 prin care sistemul public de asigur\u0103ri sociale putea fi evitat, iar…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[94,161,160],"tags":[344,405,402,403,404],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5067"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5067"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5087,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5067\/revisions\/5087"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}