{"id":5064,"date":"2017-08-04T01:04:32","date_gmt":"2017-08-04T01:04:32","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=5064"},"modified":"2018-03-04T01:13:03","modified_gmt":"2018-03-04T01:13:03","slug":"traducatorii-romani-au-cele-mai-mici-tarife-din-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/08\/04\/traducatorii-romani-au-cele-mai-mici-tarife-din-europa\/","title":{"rendered":"Traduc\u0103torii rom\u00e2ni au cele mai mici tarife din Europa"},"content":{"rendered":"

– un caz aparte, datorat lipsei organiz\u0103rii colective \u00eentr-o asocia\u021bie profesional\u0103 –
\n<\/strong><\/p>\n

de Ciprian \u0218IULEA<\/em><\/p>\n

De obicei, c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la munca prost pl\u0103tit\u0103, \u00een general precar\u0103, ne g\u00e2ndim automat la munca necalificat\u0103. \u0218i pe bun\u0103 dreptate. Din motive evidente, cei care fac munc\u0103 pu\u021bin calificat\u0103 sunt \u0219i cei mai expu\u0219i abuzurilor. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i cazuri de munc\u0103 foarte calificat\u0103 pl\u0103tit\u0103 foarte prost, \u0219i poate cel mai aparte dintre ele este cel al traducerii literare.<\/p>\n

\"Desen

Desen de Lauren\u021biu Ridichie<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

Sigur c\u0103 \u0219i al\u021bi angaja\u021bi califica\u021bi se pl\u00e2ng de salarizarea din Rom\u00e2nia comparativ cu cea de \u201eafar\u0103\u201d, inclusiv IT-i\u0219tii, dar e u\u0219or de v\u0103zut cum faptul c\u0103 ace\u0219tia activeaz\u0103 pe o pia\u021b\u0103 global\u0103 le trage salariile \u00een sus. Dac\u0103 salariul mediu din IT e de aproximativ trei ori mai mare dec\u00e2t cel mediu din Rom\u00e2nia, un traduc\u0103tor va reu\u0219i cu foarte mare greutate s\u0103 ating\u0103 un salariu mediu; de aia nici nu exist\u0103 dec\u00e2t extrem de pu\u021bini traduc\u0103tori care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 existen\u021ba din aceast\u0103 ocupa\u021bie. Din cauza tarifelor extrem de mici (care variaz\u0103 prea pu\u021bin \u00een func\u021bie de calitatea traducerii sau dificultatea textului), ob\u021binerea unui venit de nivelul salariului mediu implic\u0103 pentru un traduc\u0103tor fie o suprasolicitare nociv\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea \u0219i via\u021ba lui, fie compromiterea standardelor la care lucreaz\u0103. Probabil c\u0103 exist\u0103 \u0219i un num\u0103r infim de traduc\u0103tori cu aptitudini deosebite care le permit un randament atipic de mare, dar acestea r\u0103m\u00e2n cazuri izolate nereprezentative. \u00cen general, tarifele mici \u00eemping traducerea literar\u0103 spre statutul de ocupa\u021bie secundar\u0103 sau chiar mai r\u0103u, ceea ce \u00eempiedic\u0103 profesionalizarea domeniului; pentru a avea un corp de practici \u0219i standarde unitare care s\u0103 asigure o calitate bun\u0103 a traducerilor \u00een general, nu doar \u00een unele cazuri, e nevoie ca un num\u0103r semnificativ dintre traduc\u0103tori s\u0103 fac\u0103 asta ca profesie din care \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 existen\u021ba.<\/p>\n

Faptul c\u0103 unii lucreaz\u0103 pe o pia\u021b\u0103 global\u0103 \u0219i al\u021bii nu e doar un accident care explic\u0103 un singur aspect al unei situa\u021bii complexe. Tarifele ob\u021binute de noi, traduc\u0103torii rom\u00e2ni, sunt \u00een general cam de dou\u0103 ori mai mici dec\u00e2t tarifele din alte \u021b\u0103ri europene; desigur, raportul oscileaz\u0103, dar, \u00een general, se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul acestei cifre (asta sco\u021b\u00e2nd din calcul raportul dintre salariile medii din \u021b\u0103rile respective; de exemplu, dac\u0103 raportul dintre salariul mediu din Rom\u00e2nia \u0219i cel din Germania e de 1\/5, cel al tarifelor traduc\u0103torilor e de 1\/10-12; Bulgaria are un salariu mediu ceva mai mic dec\u00e2t Rom\u00e2nia \u0219i tarife pentru traduc\u0103tori aproape duble; etc.)<\/p>\n

Pe scurt, traduc\u0103torii rom\u00e2ni primesc doar jum\u0103tate din banii pe care ar trebui s\u0103-i primeasc\u0103, iar motivul este simplu \u0219i clar: p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Rom\u00e2nia nu a avut o asocia\u021bie a traduc\u0103torilor literari \u0219i, de aceea, ei nu au avut nicio putere de negociere \u00een fa\u021ba editorilor, \u00een timp ce toate celelalte \u021b\u0103ri europene au o astfel de asocia\u021bie, inclusiv cele est-europene. Este singurul motiv. \u201eConstr\u00e2ngerile economice\u201d sunt doar un pretext prea previzibil al editorilor; \u00een realitate, chiar dac\u0103 pia\u021ba de carte e foarte slab\u0103, aceste constr\u00e2ngeri presupus draconice nu exist\u0103. Dac\u0103 ar exista, atunci editorii nu ar pl\u0103ti to\u021bi exact acela\u0219i tarif, ci \u201econstr\u00e2ngerile economice\u201d specifice fiec\u0103rei edituri ar da fiec\u0103rei edituri un tarif diferit, ceea ce nu e cazul. Tarifele \u00eenjum\u0103t\u0103\u021bite pe care le \u00eencas\u0103m sunt doar rezultatul unei rela\u021bii de putere complet dezechilibrate, ca urmare a faptului c\u0103, timp de 25 de ani dup\u0103 Revolu\u021bie, acest domeniu nu a sim\u021bit nevoia s\u0103 se asocieze.<\/p>\n

Traducerea literar\u0103 e un caz de munc\u0103 foarte aparte \u0219i din alt motiv. \u00cen general, pe pia\u021ba muncii exist\u0103 o mare presiune discursiv\u0103, media abund\u0103 \u00een pozi\u021bii extrem de violente \u00eempotriva drepturilor muncii, salaria\u021bii care cer drepturi \u0219i salarizare decent\u0103 fiind prezenta\u021bi de imensa majoritate a mediei pur \u0219i simplu ca ni\u0219te nemernici iresponsabili. \u00cen cazul nostru, aceast\u0103 presiune ia forma unui discurs flatant conform c\u0103ruia traduc\u0103torii sunt ni\u0219te mari arti\u0219ti care traduc din pl\u0103cere, dintr-un pur impuls creator. Traducerea e prezentat\u0103 sistematic ca pasiune, ca hobby \u2013 cu alte cuvinte ea nu e o munc\u0103, \u0219i atunci, desigur c\u0103 remunera\u021bia e ceva cu totul secundar. Din p\u0103cate, acest discurs care rimeaz\u0103 perfect cu mainstreamul cultural general reu\u0219e\u0219te s\u0103 conving\u0103 un num\u0103r prea mare de traduc\u0103tori, care astfel se ofer\u0103 de bun\u0103voie exploat\u0103rii \u2013 or, a\u0219a cum am mai spus, \u00eenlocuirea tarifelor mult prea mici de ast\u0103zi cu unele minim decente nu poate fi dec\u00e2t rezultatul ac\u021biunii colective a cvasi-majorit\u0103\u021bii acestui corp profesional.<\/p>\n

Ca \u0219i \u00een cazul sistemului de educa\u021bie centrat pe \u201eolimpici\u201d, domeniul traducerilor cultiv\u0103 un num\u0103r de traduc\u0103tori foarte buni, recompensa\u021bi, culmea, nu cu tarife mai mari (diferen\u021bele sunt minore), ci cu prestigiu, autori buni etc. \u00cens\u0103 ace\u0219ti traduc\u0103tori acoper\u0103 o mic\u0103 parte a domeniului, \u00een rest, calitatea general\u0103 a traducerilor e foarte aleatoare. Singura modalitate de a asigura o calitate bun\u0103, general\u0103 a traducerilor este \u00eenlocuirea concep\u021biei traducerii ca pasiune cu cea a traducerii ca munc\u0103 \u0219i a sistemului de plat\u0103 prin prestigiu cu cel al pl\u0103\u021bii \u00een bani. E singura modalitate prin care putem asigura profesionalizarea acestei ocupa\u021bii, \u00een mod particular, stabilizarea acestui corp profesional care acum sufer\u0103 din cauza unei fluctua\u021bii mult prea mari.<\/p>\n

\u00cen acest moment, at\u00e2t practicile traducerii literare, c\u00e2t \u0219i corpul efectiv al celor care lucreaz\u0103 \u00een domeniu sunt nereglementate \u0219i haotice. C\u00e2nd sus\u021binem anumite schimb\u0103ri, e bine s\u0103 spunem deschis cine, ce are de c\u00e2\u0219tigat sau de pierdut din ele. Reglementarea traducerii literare, prin intermediul unei asocia\u021bii care pe de o parte s\u0103 negocieze cu editorii, pe de alta s\u0103 constituie un set de norme interne, ar fi \u00een interesul traduc\u0103torilor (tarife, stabilitate a muncii etc.) \u0219i al cititorilor (calitatea traducerilor ar cre\u0219te sensibil) \u0219i ar fi \u00een dezavantajul editorilor care urm\u0103resc \u00een primul r\u00e2nd profitul, \u0219i doar \u00een mod secundar calitatea c\u0103r\u021bilor tip\u0103rite. De asemenea, trebuie spus c\u0103 cre\u0219terea tarifelor, care e absolut necesar\u0103 \u0219i pentru asigurarea unui venit decent traduc\u0103torilor, \u0219i pentru a sus\u021bine calitatea traducerilor, e foarte posibil s\u0103 reduc\u0103 num\u0103rul enorm de titluri publicate acum. \u00cen general, reglementarea mai bun\u0103 a domeniului va elimina cu siguran\u021b\u0103 un num\u0103r de traduc\u0103tori, probabil cei mai mul\u021bi din acea mas\u0103 gri \u0219i volatil\u0103 de traduc\u0103tori foarte precari \u0219i foarte prost pl\u0103ti\u021bi pe care editorii o folosesc acum ca mas\u0103 de \u0219antaj. Reglementarea \u00eenseamn\u0103 standardizare \u0219i introducerea unor criterii acolo unde acum nu exist\u0103 niciunul \u2013 dar acesta e un lucru bun, \u00een avantajul bunului mers al domeniului \u00een general.<\/p>\n

Astfel, vedem c\u0103 lipsa sindicaliz\u0103rii acestui domeniu \u00eei afecteaz\u0103 foarte grav \u0219i pe lucr\u0103tori, \u0219i pe beneficiarii lui. Din cauza formei particulare de munc\u0103 din acest domeniu (aproape to\u021bi traduc\u0103torii literari lucreaz\u0103 pe contracte de drepturi de autor individuale, pentru fiecare carte, \u0219i nu au contracte de munc\u0103 pe termen lung), traduc\u0103torii nu pot constitui un sindicat. \u00cens\u0103 formula european\u0103 consacrat\u0103, aceea de asocia\u021bie non-profit a traduc\u0103torilor care lupt\u0103 pentru drepturile acestora, negociaz\u0103 cu editorii \u0219i are o voce important\u0103 \u00een industria c\u0103r\u021bii, poate s\u0103 acopere \u00een mod rezonabil nevoile \u0219i drepturile legitime ale membrilor.<\/p>\n

Doar c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 asocia\u021bie e \u00eenc\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i mai e mult de lucru la ea. Bulgaria, care are o economie mai slab\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia, are tarife pentru traduc\u0103tori mult mai bune doar pentru c\u0103 asocia\u021bia e mai veche dec\u00e2t cea din Rom\u00e2nia \u0219i a \u00eenceput deja s\u0103 produc\u0103 efecte. O asocia\u021bie puternic\u0103 este singura modalitate de protejare a drepturilor noastre, dar pentru asta e nevoie de un minim de participare din partea unei majorit\u0103\u021bi a celor care lucr\u0103m \u00een domeniu. Nu e un efort mare \u2013 plata unei cotiza\u021bii modice, participarea la c\u00e2te o \u0219edin\u021b\u0103, oferirea unei opinii etc. \u00cens\u0103 efectul poate fi colosal, \u0219i e un efect pozitiv.<\/p>\n

CIPRIAN \u0218IULEA este autor al volumului Retori, simulacre, imposturi<\/strong> (Compania, 2003), co-fondator al site-ului CriticAtac<\/strong>, co-editor al antologiei Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tism\u0103neanu<\/strong> (Cartier, 2008), pre\u0219edinte al asocia\u021biei traduc\u0103torilor literari ARTLIT \u00eentre 2014 \u0219i 2016<\/em>.<\/p>\n

Material realizat \u00een cadrul proiectului Servici u\u0219or<\/a><\/em><\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

– un caz aparte, datorat lipsei organiz\u0103rii colective \u00eentr-o asocia\u021bie profesional\u0103 – de Ciprian \u0218IULEA De obicei, c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la munca prost pl\u0103tit\u0103, \u00een general precar\u0103, ne g\u00e2ndim automat la munca necalificat\u0103. \u0218i pe bun\u0103 dreptate. Din motive evidente, cei care fac munc\u0103 pu\u021bin calificat\u0103 sunt \u0219i cei mai expu\u0219i abuzurilor. Exist\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i cazuri de munc\u0103 foarte calificat\u0103 pl\u0103tit\u0103 foarte prost, \u0219i poate cel mai aparte dintre ele este cel al traducerii literare.   Sigur c\u0103 \u0219i al\u021bi angaja\u021bi califica\u021bi se pl\u00e2ng de salarizarea din Rom\u00e2nia comparativ cu cea de \u201eafar\u0103\u201d, inclusiv IT-i\u0219tii, dar e u\u0219or de v\u0103zut…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[94,161],"tags":[401,388,313,387],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5064"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5064"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5066,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5064\/revisions\/5066"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}