![\"Desen](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/munca-1024x724.jpg\")
Desen de Lauren\u021biu Ridichie<\/p><\/div>\n
Proprietari cu closet \u00een curte <\/em><\/strong><\/p>\n Datele Institutului European de Statistic\u0103 (Eurostat) indic\u0103, la prima vedere, condi\u021bii de locuire mai pu\u021bin costisitoare dec\u00e2t \u00een percep\u021bia comun\u0103 descris\u0103 mai sus. Cheltuielile pentru locuire suprasolicit\u0103 \u2013 adic\u0103 dep\u0103\u0219esc 40% din venitul disponibil \u2013, dup\u0103 cum era de a\u0219teptat, aproape jum\u0103tate (45%) din chiria\u0219i. La nivelul \u00eentregii popula\u021bii, rata acestei supra\u00eenc\u0103rc\u0103ri de costuri doar pentru locuin\u021b\u0103 scade de aproape trei ori la \u201enumai\u201d 15,9% din popula\u021bie (\u201enumai\u201d \u00eenseamn\u0103 totu\u0219i a doua cea mai proast\u0103 rat\u0103 la nivelul UE). Explica\u021bia principal\u0103 pentru care nu sunt mult mai mul\u021bi afecta\u021bi puternic de cheltuielile pentru locuin\u021b\u0103 este c\u0103 peste 90% din popula\u021bie tr\u0103ie\u0219te \u00een propriile case sau apartamente, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 grija unui credit imobiliar. Chiria\u0219i fiind, conform Eurostat, numai 3,6% din popula\u021bie. De asemenea, din datele Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS) reiese c\u0103, \u00een medie, cheltuielile pentru locuire nu dep\u0103\u0219esc 20% din veniturile unei persoane sau gospod\u0103rii.<\/p>\n Ce mai afl\u0103m de la Eurostat: jum\u0103tate din popula\u021bie tr\u0103ie\u0219te \u00een locuin\u021be supraaglomerate (peste 60% dintre cei sub pragul riscului de s\u0103r\u0103cie), suprafa\u021ba medie a unei locuin\u021be este de numai 44,6 metri p\u0103tra\u021bi (mai pu\u021bin de jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de media european\u0103, dar \u0219i la distan\u021b\u0103 considerabil\u0103 fa\u021b\u0103 de \u201econcuren\u021bii tradi\u021bionali\u201d printre am\u0103r\u00e2\u021bi, \u021a\u0103rile Baltice \u0219i Bulgaria) \u0219i aproape o treime din popula\u021bie tr\u0103ie\u0219te f\u0103r\u0103 baie\/du\u0219 sau veceu \u00een cas\u0103 (dou\u0103 treimi dintre cei sub pragul riscului de s\u0103r\u0103cie). Sentimentul c\u0103 pentru a locui decent trebuie s\u0103 aloci o parte considerabil\u0103 dintr-un salariu mediu r\u0103m\u00e2ne a\u0219adar \u00een picioare, altfel suntem proprietari, dar rup\u021bi \u00een fund.<\/p>\n \u00cens\u0103 putem \u00een\u021belege de ce nu dorm chiar mai mul\u021bi oameni sub cerul liber. \u0218i probabil c\u0103 este un indiciu de ce exist\u0103 at\u00e2t de pu\u021bin\u0103 \u00een\u021belegere pentru persoane care, de\u0219i au un loc de munc\u0103, nefiind proprietarii unei locuin\u021be m\u0103car modeste, ajung s\u0103 nu-\u0219i poat\u0103 permite o chirie \u0219i r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ad\u0103post. Putem \u00een\u021belege ceva mai bine din datele acestea de ce printre motivele importante pentru care ajung oameni \u00een strad\u0103 se num\u0103r\u0103 (ca o cauz\u0103 declan\u0219atoare) pierderea locuin\u021bei \u2013 uneori din motive dubioase, dar \u0219i, de exemplu, \u00een urma unui divor\u021b. Un sondaj din 2010 al Asocia\u021biei Samusocial indica printre altele drept cauze pentru care ajung persoane adulte \u00een strad\u0103 \u201e\u00een\u0219el\u0103toriile imobiliare\u201d \u0219i \u201eimposibilitatea de plat\u0103 a \u00eentre\u021binerii sau chiriei\u201d chiar \u00eenaintea pierderii locului de munc\u0103. Motive similare se remarc\u0103 \u0219i de exemplu \u00een proiectul documentar It could be you<\/strong><\/a> al fotografului Lauren\u021biu Garofeanu sau \u00een recent ap\u0103ruta revist\u0103 Strada<\/strong><\/a> a grupului Dreptul la Ora\u0219 din Timi\u0219oara. C\u0103utarea unei chirii n-ar trebui s\u0103 fie o aventur\u0103 cu rezultat incert, nici pentru cei cu un venit mai redus.<\/p>\n S\u0103r\u0103cie absolut\u0103 \u0219i s\u0103r\u0103cie relativ\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n \u00cenainte de a aborda veniturile ob\u021binute din munc\u0103, am s\u0103 men\u021bionez c\u0103 exist\u0103, \u00een mare, dou\u0103 concepte diferite referitoare la s\u0103r\u0103cie. O dat\u0103 este vorba de s\u0103r\u0103cia absolut\u0103 (sau extrem\u0103), adic\u0103 de lipsa unor mijloace necesare pentru o subzisten\u021b\u0103 de baz\u0103, care probabil c\u0103 este \u0219i interpretarea cea mai comun\u0103 a s\u0103r\u0103ciei. Eurostat m\u0103soar\u0103 rata popula\u021biei cu lipsuri materiale severe<\/a>, situa\u021bie \u00een care se afl\u0103 aproape un sfert din popula\u021bia Rom\u00e2niei. Din statisticile Eurostat, reiese c\u0103 rata persoanelor afectate de lipsuri materiale severe a sc\u0103zut \u00eentre 2012\u20132016 de la peste 31% la 23,8% sau de la 6,25 la 4,7 milioane de persoane. \u00cen sensul acesta au profitat de cre\u0219terea economic\u0103 \u0219i a salariului minim \u0219i cei mai s\u0103raci. Printre cele mai afectate categorii se situeaz\u0103 persoanele care cresc singure copii, 36,6% tr\u0103ind \u00een s\u0103r\u0103cie absolut\u0103, \u0219i perechile cu trei sau mai mul\u021bi copii \u00een grij\u0103 (47,3%). Cea mai afectat\u0103 grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103 sunt minorii (30,2%). Aviz amatorilor pasiona\u021bi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 vini c\u00e2t mai personale s\u0103racilor.<\/p>\n S\u0103r\u0103cia relativ\u0103, dup\u0103 cum zice \u0219i termenul, se m\u0103soar\u0103 raportat la standardele vie\u021bii din \u021bara respectiv\u0103, este, a\u0219adar, un indicator care ridic\u0103 problema inegalit\u0103\u021bii. Ca fiind s\u0103rac\u0103 nu mai este considerat\u0103 numai o persoan\u0103 care ne aduce aminte de via\u021ba din pe\u0219ter\u0103, ci \u0219i o persoan\u0103 c\u0103reia condi\u021bia material\u0103 nu-i permite s\u0103 participe la via\u021ba social\u0103 considerat\u0103 fireasc\u0103 de cei mai mul\u021bi. Eurostat stabile\u0219te pentru fiecare \u021bar\u0103 un prag al riscului de s\u0103r\u0103cie \u00een func\u021bie de veniturile disponibile ale cet\u0103\u021benilor. Mai concret, se calculeaz\u0103 \u00een func\u021bie de venitul median (sau \u201ede mijloc\u201d), adic\u0103 un nivel al venitului fa\u021b\u0103 de care 50% din gospod\u0103rii\/ persoane c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult \u0219i 50% mai pu\u021bin. Cine nu atinge 60% din acest venit median este considerat s\u0103rac. Pentru Rom\u00e2nia<\/a>, pragul \u00een anul 2015 pentru o persoan\u0103 singur\u0103 era stabilit la un venit de 6172 de lei\/an, echivalent a 515 de lei\/lun\u0103 (salariul mediu net fiind \u00een 2015 de 1859 de lei).<\/p>\n A\u0219adar nu este de mirare c\u0103 observ\u0103m o suprapunere puternic\u0103 \u00eentre s\u0103r\u0103cia absolut\u0103 \u0219i relativ\u0103. \u00cen anul 2015, se aflau 5,05 milioane de persoane, adic\u0103 tot un sfert (25,4%) din popula\u021bie, sub pragul de risc de s\u0103r\u0103cie. Situa\u021bia se arat\u0103 diferit\u0103 \u00een \u021b\u0103ri mai bogate, de exemplu \u00een Germania \u00een 2015 se afla o propor\u021bie de 16,7% din popula\u021bie sub pragul de s\u0103r\u0103cie, \u00eens\u0103 numai 4,4% era afectat\u0103 de lipsuri materiale severe.<\/p>\n Unul din motivele pentru a considera separat cele dou\u0103 \u201es\u0103r\u0103cii\u201d este c\u0103, de\u0219i \u00een ultimii ani vedem o sc\u0103dere a s\u0103r\u0103ciei absolute, \u00eentre 2012\u20132015 rata persoanelor sub pragul de s\u0103r\u0103cie a crescut de la 22,9% la 25,4%, \u00eensemn\u00e2nd o cre\u0219tere cu 400.000 de persoane, de la 4,6 milioane de persoane la peste 5 milioane. Am putea spune c\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 de cre\u0219tere economic\u0103, sc\u0103dere a \u0219omajului \u0219i cre\u0219tere treptat\u0103 a salariului minim, inegalitatea a crescut at\u00e2t de puternic, \u00eenc\u00e2t a fost abandonat\u0103 social o popula\u021bie care ar putea forma un \u201eora\u0219\u201d mai mare dec\u00e2t Clujul.<\/p>\n Munca \u0219i s\u0103r\u0103cia<\/em> <\/strong><\/p>\n \u00cen mod normal, m\u0103car un loc de munc\u0103 ar trebui s\u0103 ofere o condi\u021bie material\u0103 care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 participarea decent\u0103 la via\u021ba societ\u0103\u021bii. \u00cens\u0103 rata persoanelor ocupate \u0219i totu\u0219i sub risc de s\u0103r\u0103cie este \u00een continuare una foarte ridicat\u0103 \u2013 18,8%, o persoan\u0103 din cinci. Deci \u0219i dac\u0103 munce\u0219ti r\u0103m\u00e2i s\u0103rac? Rata at\u00e2t de ridicat\u0103 se explic\u0103 \u00een principal prin faptul c\u0103, dintre cele 8,45 milioane de persoane ocupate, aproximativ un sfert \u2013 2,25 de milioane \u2013 urm\u0103resc o activitate aduc\u0103toare de venit, dar sunt nesalariate. \u00cen cea mai mare parte se ocup\u0103 de agricultur\u0103 de subzisten\u021b\u0103 (neangaja\u021bi mai sunt \u0219i patronii sau al\u021bi lucr\u0103tori pe cont propriu) – din datele INS<\/a> reiese c\u0103 lucreaz\u0103 aproximativ 1,75 de milioane de persoane \u00een agricultur\u0103 pe cont propriu). Riscul de s\u0103r\u0103cie printre persoanele ocupate dar nesalariate<\/a> se ridic\u0103 la aproape 60%.<\/p>\n Lucrurile stau ceva mai bine abia printre cei 6,2 milioane de salaria\u021bi (num\u0103rul de 6,2 milioane de salaria\u021bi include \u0219i angaja\u021bi informali sau la negru \u0219i for\u021be armate), rata riscului de s\u0103r\u0103cie ating\u00e2nd \u00een acest caz numai 5,2%. Aceast\u0103 rat\u0103, \u00eens\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 majoritatea persoanelor salariate c\u00e2\u0219tig\u0103 salariul mediu, ci numai c\u0103 nu cad sub acel prag al riscului de s\u0103r\u0103cie fixat foarte jos. Salariul mediu \u2013 2236 de lei net \u00een februarie 2017<\/a> \u2013 este dep\u0103\u0219it numai de 12% (731.000) dintre angaja\u021bi, 88% (5,4 milioane) fiind pl\u0103ti\u021bi mai prost. Ca termen de compara\u021bie, numai \u00een Bucure\u0219ti sunt angajate peste 1,2 milioane de persoane, de\u0219i nu este singurul ora\u0219 mare \u00een care cu un salariu mediu te descurci mai degrab\u0103 la limit\u0103. O mic\u0103 recapitulare: avem un salariu mediu modest, dar 88% dintre salaria\u021bi c\u00e2\u0219tig\u0103 mai pu\u021bin dec\u00e2t modest, iar restul de 12% reprezint\u0103 numai c\u00e2t aproximativ dou\u0103 treimi din num\u0103rul de angaja\u021bi din Bucure\u0219ti. Totu\u0219i, chiar \u0219i cel mai prost pl\u0103tit salariat nu va avea probleme s\u0103 g\u0103seasc\u0103 pe cineva care o duce \u0219i mai greu, de\u0219i munce\u0219te \u2013 pentru c\u0103 exist\u0103 persoane care muncesc f\u0103r\u0103 s\u0103 fie salariate, chiar printre persoanele considerate ocupate sau active. Munca neaduc\u0103toare de venituri \u2013 cum ar fi munca casnic\u0103 \u2013 \u00een statistici practic nu este considerat\u0103 a fi munc\u0103 (nici la calcularea pensiei de altfel). Probabil c\u0103 a\u0219a se explic\u0103 de ce aproape 70% dintre b\u0103rba\u021bii \u00eentre 18\u201364 de ani sunt considera\u021bi activi, dar numai 53% dintre femei.<\/p>\n Exist\u0103 cre\u0219tere economic\u0103, dar putem oare vorbi de dezvoltare dac\u0103 num\u0103rul de exclu\u0219i social cre\u0219te? M\u0103car mai scap\u0103 c\u00e2\u021biva de s\u0103r\u0103cie lucie, \u00eens\u0103 este nasol s\u0103 fii minor \u0219i e riscant s\u0103 ai mai mul\u021bi copii. Cine nu de\u021bine m\u0103car o locuin\u021b\u0103 modest\u0103 \u00een condi\u021biile acestea, ghinion!<\/p>\n F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 o singur\u0103 solu\u021bie magic\u0103 \u2013 nici m\u0103car lupta anti-corup\u021bie \u2013 pentru a ameliora situa\u021bia descris\u0103 mai sus. M\u0103suri fiscale pentru reducerea inegalit\u0103\u021bii, investi\u021bii publice dedicate celor mai nevoia\u0219i \u0219i politici de incluziune social\u0103, educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate ar fi poate numai \u00eenceputul a ceea ce ar trebui s\u0103 intre \u00een sarcina statului. Am s\u0103 dedic ultima parte \u00eens\u0103 rela\u021biei \u00eentre lucr\u0103tori \u0219i antreprenori sau patroni, \u00eentre munc\u0103 \u0219i capital. \u0218i cum poate afecta aceast\u0103 rela\u021bie dezvoltarea economic\u0103.<\/p>\n Creatori de locuri de munc\u0103 <\/em><\/strong><\/p>\n O \u00eentrebare retoric\u0103 formulat\u0103 des c\u00e2nd se pune problema cre\u0219terilor salariale, \u00een special a salariului minim, sun\u0103 cam a\u0219a: \u201eDac\u0103 putem cre\u0219te din pix salariul minim la 1450 de lei, de ce s\u0103 nu-l ducem direct la 3000 sau 4000 de lei?\u201d. Ra\u021bionamentul din spate fiind c\u0103 venitul pe care-l poate ob\u021bine un muncitor pe \u201epia\u021b\u0103\u201d este \u0219i valoarea pe care o produce, interven\u021bia politic\u0103 tulbur\u00e2nd negocierea fireasc\u0103 cu angajatorul, care astfel trebuie s\u0103 \u00eendure o nedreptate. \u00cens\u0103 ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ar cre\u0219te rapid, dar anun\u021bat, salariul minim la 3000 de lei (pentru context: salariul mediu brut \u00een februarie 2017 se situa la 3108 de lei, iar dup\u0103 plata taxelor la 2236 de lei)?<\/p>\n Spre deosebire de impresia pe care ar putea-o crea des \u00eent\u00e2lnita expresie \u201ecompania X sau Y creeaz\u0103 sute de locuri de munc\u0103\u201d, putem spune cu destul de mare siguran\u021b\u0103 c\u0103 firmele se ocup\u0103 de afaceri, nu de caritate; de producerea de profituri, nu de \u00eenfiin\u021barea de posturi. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 se adapteaz\u0103 condi\u021biilor de concuren\u021b\u0103 de pe pia\u021b\u0103, reglement\u0103rilor (bune sau rele), tax\u0103rii \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, capacit\u0103\u021bii angaja\u021bilor de a negocia salarii mai mici sau mai mari \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ob\u021bin\u0103 un c\u00e2\u0219tig c\u00e2t mai \u00eensemnat. Putem deduce de aici c\u0103 nici la un salariu minim de 1450 de lei firmele nu angajeaz\u0103 oameni de care nu au nevoie, iar prin urmare ace\u0219ti angaja\u021bi n-ar deveni brusc dispensabili, dac\u0103 ar cre\u0219te \u201epeste noapte\u201d salariul minim la o valoare considerabil mai mare. Nu trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m manageri sp\u0103l\u00e2nd pe jos dup\u0103 program pentru c\u0103 o femeie de serviciu \u201enu merit\u0103\u201d un contract pe 3000 de lei. Am putea intui c\u0103 firmele ar cre\u0219te presiunea pe al\u021bi salaria\u021bi s\u0103 lucreze mai mult \u0219i\/sau pe mai pu\u021bini bani, \u00eens\u0103 dac\u0103 exist\u0103 \u00een mod real posibilitatea de a constr\u00e2nge angaja\u021bii \u00een felul acesta, de ce nu s-ar \u00eent\u00e2mpla oricum deja la un salariu minim mai redus? La fel \u0219i cu angajatorii dispu\u0219i s\u0103 fenteze regulile, de ce n-ar face-o \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 similar\u0103 \u00eenainte de cre\u0219terea salarial\u0103, \u0219ansele s\u0103 fie prin\u0219i fiind cam acelea\u0219i?<\/p>\n Efectele importante trebuie c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte. S-ar remarca o presiune crescut\u0103 pe companii s\u0103 renun\u021be la profituri \u00een favoarea angaja\u021bilor. Dac\u0103 ne uit\u0103m la statistici, ponderea pe care o are remunera\u021bia salaria\u021bilor \u00een PIB-ul Rom\u00e2niei \u2013 33% fa\u021b\u0103 de o medie UE de 48% \u0219i \u00een sc\u0103dere fa\u021b\u0103 de 39% \u00een anul 2008 \u2013 este una redus\u0103. Simplific\u00e2nd, am putea spune c\u0103 persoanele care muncesc \u00een Rom\u00e2nia ob\u021bin numai o treime din ceea ce produc, pe c\u00e2nd media European\u0103 este de aproape jum\u0103tate (mai departe, 55% merge la angajatori \u0219i 12% \u00een taxe pe produc\u021bie; simplificarea vine \u0219i din faptul c\u0103 mul\u021bi oameni lucreaz\u0103 pe cont propriu, deci sunt \u201eangaja\u021bi\u201d \u0219i \u201epatroni\u201d \u00een acela\u0219i timp). Spa\u021biu de adaptare exist\u0103 a\u0219adar, f\u0103r\u0103 s\u0103 renun\u021b\u0103m peste noapte la capitalism. Ceea ce face o economie capitalist\u0103 dinamic\u0103 nu este \u00eens\u0103 capacitatea angajatorilor de a pune un bici mai mare pe angaja\u021bi. Op\u021biunea \u201eantreprenorial\u0103\u201d ar fi investi\u021bia \u00een tehnologie care s\u0103 fac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r posibil\u0103 produc\u021bia cu mai pu\u021bini angaja\u021bi, ace\u0219tia fiind \u00een urma investi\u021biilor obiectiv mai productivi. Dac\u0103 vedem \u00eens\u0103 \u0219i salarii \u0219i investi\u021bii \u00een cre\u0219tere, la nivelul \u00eentregii economii, rezultatul micului joc de imagina\u021bie de mai sus ar fi un scenariu \u00een care mai degrab\u0103 vedem produc\u021bia \u0219i veniturile angaja\u021bilor \u00een cre\u0219tere, dec\u00e2t men\u021binerea produc\u021biei \u0219i sc\u0103derea num\u0103rului de angaja\u021bi. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t perspectiva unor salaria\u021bi, deci \u0219i consumatori, mai \u00eenst\u0103ri\u021bi este \u0219i un stimulent pentru a investi \u0219i face noi angaj\u0103ri pentru cre\u0219terea produc\u021biei.<\/p>\n A\u0219adar trebuie urm\u0103rit\u0103 o cre\u0219tere nu numai a consumului \u0219i a activit\u0103\u021bii economice, dar \u0219i a investi\u021biilor \u0219i productivit\u0103\u021bii datorit\u0103 cre\u0219terii salariale \u0219i nu \u00een pofida acesteia? Nu este aici locul s\u0103 demonstrez func\u021bionarea \u201ecorect\u0103\u201d sau \u201eadev\u0103rat\u0103\u201d a capitalismului. De exemplu, pentru a extinde investi\u021bii \u0219i a pl\u0103ti salarii mai mari \u00een acela\u0219i timp este evident c\u0103 e nevoie de bani proaspe\u021bi. La nivel de economie asta \u00eenseamn\u0103 creare de bani noi, nu numai creditare din bani economisi\u021bi anterior. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 pia\u021ba financiar\u0103 chiar func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a \u0219i direc\u021bioneaz\u0103 creditarea \u00eenspre investi\u021bii productive este un \u00eentreg subiect de discu\u021bie. De asemenea, o cre\u0219tere foarte brusc\u0103 \u0219i neprev\u0103zut\u0103 a salariului minim ar putea pune at\u00e2tea firme \u00een dificultate, \u00eenc\u00e2t s\u0103 duc\u0103 la serii de falimente \u0219i probleme economice corespunz\u0103toare. \u00cen func\u021bie de cum evolueaz\u0103 salariile \u0219i productivitatea \u00een raport cu alte \u021b\u0103ri pot ap\u0103rea sau nu probleme de competitivitate sau posibil\u0103 mutare a unor produc\u0103tori (vorbim aici \u00een special de companii care \u00ee\u0219i v\u00e2nd produc\u021bia pe alte pie\u021be dec\u00e2t \u021bara \u00een care produc \u0219i pl\u0103tesc salarii, nu se pune problema de opozi\u021bie \u00eentre capital local \u0219i str\u0103in).<\/p>\n \u00cens\u0103 nu exist\u0103 vreo lege b\u0103tut\u0103 \u00een cuie \u00een urma c\u0103reia cre\u0219terea salarial\u0103 ar pune economia capitalist\u0103 pe butuci, ba chiar mai degrab\u0103 \u00eenghe\u021barea sau sc\u0103derea salariilor ar \u00eentrerupe ni\u0219te mecanisme specifice sistemului (ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 nici c\u0103 aceast\u0103 \u00eentrerupere ar fi automat \u00een beneficiul muncitorimii). Spre exemplu, studiul Salariul minim ca instrument de politici publice \u2013 pro sau contra? <\/a>semnat de Cristian Socol \u0219i Marius Marina\u0219 observ\u0103 c\u0103 \u00een perioada de cre\u0219tere a salariului minim 2012\u20132014, chiar sectoare cu o pondere mare a angaja\u021bilor pl\u0103ti\u021bi cu salariul minim au cunoscut evolu\u021bii pozitive ale cifrei de afaceri, num\u0103rului de angaja\u021bi \u0219i profitabilit\u0103\u021bii. Cre\u0219terea salariului minim nu este, a\u0219adar, o m\u0103sur\u0103 \u00eempotriva cre\u0219terii sau dezvolt\u0103rii economice, poate fi \u00eens\u0103 o m\u0103sur\u0103 insuficient\u0103. Dac\u0103 se remarc\u0103 sporirea inegalit\u0103\u021bii \u00een pofida cre\u0219terii salariului minim, acesta ar trebui completat de o organizare sindical\u0103 a angaja\u021bilor \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103, chiar \u00een vederea cre\u0219terii productivit\u0103\u021bii \u0219i a competitivit\u0103\u021bii. Pia\u021ba muncii nu func\u021bioneaz\u0103 ca o pia\u021b\u0103 de legume: spre deosebire de o ro\u0219ie sau un cartof, un muncitor sau o muncitoare care ob\u021bine mai mul\u021bi bani cump\u0103r\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u sau al ei mai multe produse \u0219i servicii. Nu c\u0103 ar fi singurul motiv pentru care nu merit\u0103 trata\u021bi ca ni\u0219te legume.<\/p>\n CHRISTIAN BINDER s-a n\u0103scut \u00een 1986, a crescut \u00een Bra\u0219ov \u0219i Berna, Elve\u021bia. Este redactor economic la cotidianul comunit\u0103\u021bii germane Allgemeine Deutsche Zeitung f\u00fcr Rum\u00e4nien \u0219i, ocazional, fotograf<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n