{"id":5002,"date":"2017-07-25T22:28:24","date_gmt":"2017-07-25T22:28:24","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=5002"},"modified":"2018-03-01T00:07:22","modified_gmt":"2018-03-01T00:07:22","slug":"efectele-modificarilor-legislative-din-2011-asupra-activitatii-sindicatelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/07\/25\/efectele-modificarilor-legislative-din-2011-asupra-activitatii-sindicatelor\/","title":{"rendered":"Efectele modific\u0103rilor legislative din 2011 asupra activit\u0103\u021bii sindicatelor"},"content":{"rendered":"

de Rodica NOVAC<\/em><\/p>\n

Primele sindicate libere din Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103 au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1990, prima lege a sindicatelor intr\u00e2nd \u00een vigoare \u00een august 1991. Au urmat Legea conflictelor colective de munc\u0103, Legea contractelor colective de munc\u0103 \u0219i Legea patronatelor. \u00cen 2011 au fost adoptate un nou Cod al Muncii, precum \u0219i Legea dialogului social, care a abrogat legisla\u021bia anterioar\u0103. Cele dou\u0103 legi au fost adoptate prin asumarea r\u0103spunderii guvernului \u0219i f\u0103r\u0103 nicio dezbatere public\u0103, vocea angaja\u021bilor fiind exclus\u0103 cu totul. De\u015fi considerat un element de baz\u0103 al modelului european, dialogul social a fost victima colateral\u0103 a crizei economice, Rom\u00e2nia adopt\u00e2nd m\u0103suri care afecteaz\u0103 echilibrul just \u00eentre partenerii de negociere, calitatea muncii \u015fi a protec\u0163iei sociale.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Desen de Lauren\u021biu Ridichie<\/p><\/div>\n

Legea dialogului social din 2011 a afectat \u00een profunzime \u0219i \u00een mod negativ dreptul de asociere liber\u0103 \u00een sindicate, modul de func\u021bionare al acestora, precum \u0219i libertatea de negociere colectiv\u0103. La \u0219ase ani de la adoptarea legii, studiul Analiza impactului noii legisla\u021bii a dialogului social adoptate \u00een 2011 (autori \u0218tefan Guga \u0219i Camelia Constantin) ne ajut\u0103 s\u0103 inventariem cele mai importante efecte ale sale.<\/p>\n

    \n
  1. Cea mai important\u0103 modificare a fost eliminarea posibilit\u0103\u021bii constituirii unui sindicat \u00een companiile cu mai pu\u021bin de 15 salaria\u021bi, de\u0219i economia Rom\u00e2niei este predominant alc\u0103tuit\u0103 din \u00eentreprinderi mici \u0219i mijlocii. \u00cen anul 2015 erau peste 460.000 de unit\u0103\u021bi cu mai pu\u021bin de 15 salaria\u021bi, \u00een care lucrau peste 1 milion de persoane c\u0103rora legisla\u021bia adoptat\u0103 \u00een 2011 le restr\u00e2nge libertatea de a constitui organiza\u0163ii la alegerea lor, precum \u015fi s\u0103 se afilieze acestor organiza\u0163ii, lipsind de o protec\u021bie minim\u0103 a drepturilor ce izvor\u0103sc din raporturile de munc\u0103 pe angaja\u021bii care lucreaz\u0103 \u00een astfel de entit\u0103\u021bi.<\/li>\n
  2. Conform noii legisla\u021bii, nu mai pot fi \u00eenfiin\u021bate sindicate profesionale sau la nivel de sector de activitate, ci doar sindicate de companie (legea anterioar\u0103 prevedea c\u0103 pentru constituirea unei organiza\u021bii sindicale este necesar un num\u0103r de cel pu\u021bin 15 persoane din aceea\u0219i ramur\u0103 sau profesiune, chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea la angajatori diferi\u021bi). Astfel, sindicatele au fost lovite de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd un angajat membru de sindicat \u00ee\u0219i schimba locul de munc\u0103 \u0219i multe persoane \u0219i-au pierdut dreptul de a fi membre de sindicat.<\/li>\n
  3. Legea dialogului social permite doar salaria\u021bilor (adic\u0103 lucr\u0103torilor cu contracte de munc\u0103) s\u0103 fac\u0103 parte din sindicate, multor altor categorii de persoane fiindu-le interzis exerci\u021biul dreptului constitu\u021bional de asociere (liber profesioni\u0219tii, cum ar fi traduc\u0103torii, actorii, regizorii, tehnoredactorii, interpre\u021bii, jurnali\u0219tii, fotografii etc.; agricultorii; studen\u021bii; pensionarii; lucr\u0103torii domestici; zilierii; membrii cooperatori etc.), de\u0219i legea anterioar\u0103 permitea persoanelor care exercit\u0103 potrivit legii o meserie sau o profesiune \u00een mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum \u0219i persoanele \u00een curs de calificare au dreptul, f\u0103r\u0103 nicio \u00eengr\u0103dire sau autorizare prealabil\u0103, s\u0103 adere la o organiza\u021bie sindical\u0103. Dreptul de a face parte din sindicate nu poate fi interzis \u00een totalitate pentru anumite categorii sociale.<\/li>\n
  4. Pentru a participa la negocierea contractelor colective de munc\u0103, este necesar\u0103 ob\u021binerea reprezentativit\u0103\u021bii, care se constat\u0103 de c\u0103tre instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti. Legea a impus noi condi\u021bii pentru ob\u021binerea acesteia: la nivel de unitate, num\u0103rul de membri ai sindicatului trebuie s\u0103 reprezinte cel pu\u021bin jum\u0103tate plus unu din num\u0103rul angaja\u021bilor unit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 condi\u021bie excesiv\u0103 a condus la diminuarea pluralismului sindical \u0219i a \u00eengreunat semnificativ constituirea de noi organiza\u021bii sindicale care s\u0103 poat\u0103 participa la negocierile colective, amenin\u021b\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, sustenabilitatea organiza\u021biilor nou-constituite, av\u00e2nd \u00een vedere perioada lung\u0103 necesar\u0103 pentru atingerea acestui prag. De asemenea, a condus la situa\u021bia \u00een care exist\u0103 doar aproximativ 14.000 de contracte colective de munc\u0103 active \u00een 520.000 de \u00eentreprinderi.<\/li>\n
  5. Legea nr. 62\/2011 a impus m\u0103suri de descentralizare total\u0103 a dialogului social, conduc\u00e2nd la restr\u00e2ngerea negocierilor colective. A fost desfiin\u021bat contractul colectiv de munc\u0103 la nivel na\u021bional, care, ca izvor de drept, asigura o protec\u021bie minim\u0103 \u0219i pentru angaja\u021bii care lucreaz\u0103 \u00een unit\u0103\u021bi cu mai pu\u021bin de 21 de angaja\u021bi, unde negocierea nu este obligatorie \u0219i contribuind astfel la crearea unui dezechilibru social la nivel na\u021bional.<\/li>\n
  6. Contractul colectiv de munc\u0103 este aplicabil tuturor angaja\u021bilor doar la nivel de \u00eentreprindere. La nivel de sector, clauzele contractelor colective de munc\u0103 produc efecte doar pentru angaja\u0163ii \u00eencadra\u0163i \u00een unit\u0103\u0163ile care fac parte din organiza\u0163iile patronale semnatare ale contractului. Practic, aceast\u0103 prevedere face posibil ca pentru salaria\u021bii membri ai sindicatelor semnatare ale contractului, dar care func\u021bioneaz\u0103 \u00een \u00eentreprinderi care nu fac parte din patronatele semnatare, contractul colectiv de munc\u0103 la nivel de sector s\u0103 nu se aplice, acesta fiind o alt\u0103 cauz\u0103 a disfunc\u021bionalit\u0103\u021bii negocierilor colective, care nu mai protejeaz\u0103 angaja\u021bii prin efectele obligatorii ale contractelor colective de munc\u0103.<\/li>\n
  7. Tot ca urmare a adopt\u0103rii legii au fost reorganizate sectoarele de activitate la nivelul c\u0103rora are loc dialogul social \u0219i negocierea contractelor colective de munc\u0103, cre\u00e2ndu-se astfel premisele unui e\u0219ec al dialogului social. Unul dintre efectele acestei reorganiz\u0103ri a fost constituirea unor sectoare cu sute de mii de angaja\u021bi (\u00een comer\u021b sunt aproximativ 800.000 de lucr\u0103tori), f\u0103c\u00e2nd imposibil\u0103 dob\u00e2ndirea reprezentativit\u0103\u021bii pentru o parte din federa\u021biile patronale \u0219i sindicale (pentru a fi reprezentativ\u0103, organiza\u021biile sindicale componente ale federa\u021biei respective trebuie s\u0103 cumuleze un num\u0103r de membri de cel pu\u021bin 7% din efectivul angaja\u021bilor din sectorul de activitate sau grupul de unit\u0103\u021bi respective iar federa\u021biile patronale trebuie s\u0103 aib\u0103 ca membri patroni ale c\u0103ror unit\u0103\u021bi cuprind cel pu\u021bin 10% din efectivul angaja\u021bilor sectorului de activitate, cu excep\u021bia angaja\u021bilor din sectorul bugetar). Aceasta a dus la restr\u00e2ngerea negocierilor na\u021bionale, \u00een momentul acesta neexist\u00e2nd niciun contract colectiv de munc\u0103 \u00een vigoare la nivel de sector.<\/li>\n
  8. De\u0219i Codul Muncii prevede interzicerea oric\u0103rui act de ingerin\u0163\u0103 al patronilor sau al organiza\u0163iilor patronale, fie direct, fie prin reprezentan\u0163ii sau membrii lor, \u00een constituirea organiza\u0163iilor sindicale sau \u00een exercitarea drepturilor lor, prin eliminarea sanc\u021biunilor pentru aceste fapte, legea a creat premisele unor ac\u021biuni care interzic \u00een mod deschis activitatea sindical\u0103 la nivelul unor companii, prin regulamentul de ordine interioar\u0103, presiuni asupra angaja\u021bilor, concedierea liderilor sindicali etc.<\/li>\n
  9. O modificare a legii din 2016 a legii dialogului social permite re\u021binerea cotiza\u021biei sindicale pe \u0219tatul de plat\u0103, o facilitate util\u0103 pentru sindicat, dar care ofer\u0103 angajatorilor nu doar listele nominale cu membrii de sindicat, ci \u0219i informa\u021bii cu privire la rata de sindicalizare din diferite departamente, a locurilor strategice din companie unde exist\u0103 sindicat etc., facilit\u00e2nd astfel ac\u021biuni de presiune asupra membrilor de sindicat de a se retrage din acesta, fapt\u0103 nesanc\u021bionat\u0103 conform actualei legi.<\/li>\n
  10. Noile condi\u021bii \u00een care pot fi declan\u0219ate conflicte colective de munc\u0103 a condus la o sc\u0103dere dramatic\u0103 a acestora, \u00een 2014 fiind \u00eenregistrat un minim istoric de 19, pe fondul alter\u0103rii condi\u021biilor de munc\u0103 datorit\u0103 crizei economice.<\/li>\n<\/ol>\n

    La mai mult de 6 ani de la adoptarea legii, putem spune c\u0103 impactul reformelor legislative a fost nea\u0219teptat de mare, dep\u0103\u0219ind chiar \u0219i ambi\u021biile ini\u021biatorilor s\u0103i. Influen\u021ba Legii nr. 62\/2011 a fost poten\u021bat\u0103 \u0219i de Codul Muncii adoptat \u00een acela\u0219i an, care, printre altele, a g\u0103sit o solu\u021bie ingenioas\u0103 care s\u0103 creeze iluzia c\u0103 interesele salaria\u021bilor sunt reprezentate, chiar dac\u0103 legisla\u021bia lipsea totodat\u0103 sindicatele de for\u021ba lor de p\u00e2n\u0103 atunci: a fost creat\u0103 institu\u021bia reprezentan\u021bilor salaria\u021bilor, care sunt ale\u0219i de adunarea general\u0103 a salaria\u021bilor pentru a negocia contractele colective de munc\u0103 \u00een situa\u021bia (tot mai frecvent\u0103, datorit\u0103 noii legisla\u021bii) \u00een care \u00eentr-o companie nu exist\u0103 sindicate reprezentative conform legii.<\/p>\n

    Din p\u0103cate, neexist\u00e2nd condi\u021biile de viabilitate \u00een practic\u0103 a acestei institu\u021bii, \u00een majoritatea cazurilor reprezentan\u021bii salaria\u021bilor sunt ale\u0219i din departamentul de resurse umane, care negociaz\u0103 \u00een interesul angajatorului.<\/p>\n

    Guvernul Grindeanu \u0219i-a declarat inten\u021bia de a amenda Legea dialogului social \u0219i la \u00eenceputul anului au fost ini\u021biate primele discu\u021bii cu organiza\u021biile sindicale \u0219i patronale \u00een acest sens. Speran\u021ba c\u0103 o lege nou\u0103 va elimina toate aceste aspecte \u0219i va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cadrul \u00een care sindicatele \u0219i patronatele \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea este mai mult dec\u00e2t legitim\u0103.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Referin\u021be: \u0218tefan Guga \u0219i Camelia Constantin, 2017, Analiza impactului noii legisla\u021bii a dialogului social adoptate \u00een 2011<\/strong>, Bucure\u0219ti, disponibil\u0103 la: http:\/\/www.relatii-industriale.ro\/starea-actuala<\/p>\n

     <\/p>\n

    \u00a0RODICA NOVAC este pre\u0219edint\u0103 a Asocia\u021biei CONECT, care lucreaz\u0103 de peste 15 ani \u00een mediul neguvernamental, \u00een domeniul muncii, dialogului social \u0219i migra\u021biei.<\/em><\/p>\n

     <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    de Rodica NOVAC Primele sindicate libere din Rom\u00e2nia post-decembrist\u0103 au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1990, prima lege a sindicatelor intr\u00e2nd \u00een vigoare \u00een august 1991. Au urmat Legea conflictelor colective de munc\u0103, Legea contractelor colective de munc\u0103 \u0219i Legea patronatelor. \u00cen 2011 au fost adoptate un nou Cod al Muncii, precum \u0219i Legea dialogului social, care a abrogat legisla\u021bia anterioar\u0103. Cele dou\u0103 legi au fost adoptate prin asumarea r\u0103spunderii guvernului \u0219i f\u0103r\u0103 nicio dezbatere public\u0103, vocea angaja\u021bilor fiind exclus\u0103 cu totul. De\u015fi considerat un element de baz\u0103 al modelului european, dialogul social a fost victima colateral\u0103 a crizei economice, Rom\u00e2nia adopt\u00e2nd…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161,160],"tags":[345,389,390,313],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5002"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5002"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5002\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5034,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5002\/revisions\/5034"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5002"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5002"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5002"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}