{"id":4973,"date":"2017-07-21T00:49:41","date_gmt":"2017-07-21T00:49:41","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4973"},"modified":"2018-02-21T01:20:47","modified_gmt":"2018-02-21T01:20:47","slug":"legislatia-muncii-salarii-mici-si-politica-de-subdezvoltare-a-romaniei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/07\/21\/legislatia-muncii-salarii-mici-si-politica-de-subdezvoltare-a-romaniei\/","title":{"rendered":"Legisla\u021bia muncii, salarii mici \u0219i politica de subdezvoltare a Rom\u00e2niei"},"content":{"rendered":"<p><strong><em>de Victoria STOICIU<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>\u00cen 2011, \u00een plin av\u00e2nt al reformelor structurale, guvernul Boc modifica f\u0103r\u0103 dezbatere parlamentar\u0103, f\u0103r\u0103 consult\u0103ri, prin asumare de guvern, Codul Muncii \u0219i Codul de Dialog Social. Modific\u0103rile s-au f\u0103cut, se \u0219tie, la presiunea lobby-ului marilor corpora\u021bii str\u0103ine, \u00een spe\u021b\u0103 a Consiliului Investitorilor Str\u0103ini \u0219i a Camerei Americane de Comer\u021b. Modificarea a urm\u0103rit, \u00een principal, flexibilizarea rela\u021biilor de munc\u0103, adic\u0103 putere sporit\u0103 a angajatorului de a demite sau de a angaja pe perioade scurte, c\u00e2t \u0219i sl\u0103birea puterii de negociere a salaria\u021bilor, respectiv a sindicatelor.<\/em> <\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Visul \u00eendeplinit al multina\u021bionalelor <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Ambele obiective au fost atinse cu succes. La mai bine de cinci ani de la modific\u0103rile legislative, inciden\u021ba muncii atipice e \u00een cre\u0219tere \u0219i chiar dac\u0103 avem, prin compara\u021bie cu alte state membre, o pondere mare a contractelor de munc\u0103 full time \u0219i pe perioad\u0103 nedeterminat\u0103, tendin\u021ba de precarizare a muncii e vizibil\u0103 \u2013 \u00een lumea multina\u021bionalelor, angaja\u021bii \u00een leasing (prin agen\u021biile de munc\u0103 temporar\u0103) \u00eencep s\u0103 devin\u0103 o regul\u0103, contractele part-time, care \u00een Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 s\u0103r\u0103cie lucie, sunt \u0219i ele \u00een cre\u0219tere. Pe de alt\u0103 parte, instrumentele prin care salaria\u021bii \u00ee\u0219i pot negocia condi\u021bii de munc\u0103 mai bune sau salarii mai mari sunt, dup\u0103 2011, tot mai pu\u021bine. Salariatul e l\u0103sat de unul singur \u00een fa\u021ba angajatorului, pe ideea ca cine e bun \u0219i tare se descurc\u0103 \u0219i nu e nevoie de reprezentare colectiv\u0103. Nu, nu e legea junglei \u2013 \u00een jungl\u0103, animalele slabe se organizeaz\u0103 \u00een colectivit\u0103\u021bi, \u00een grupuri, pentru a supravie\u021bui. \u00cen societatea noastr\u0103, organizarea celor slabi \u00een sindicate e obstruc\u021bionat\u0103 prin lege.<\/p>\n<p>Rezultatul este o sc\u0103dere a procentului din PIB care revine for\u021bei de munc\u0103 \u2013 de\u0219i \u00een 2016 aveam mai mul\u021bi angaja\u021bi dec\u00e2t \u00een 2011, acestora le reveneau doar 31% din PIB fa\u021b\u0103 de aproape 33% \u00een 2011. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 unui num\u0103r tot mai mare de salaria\u021bi le revine o parte din ce \u00een ce mai mic\u0103 din PIB, cu alte cuvinte, c\u0103 a sc\u0103zut totalul salariilor primite de to\u021bi angaja\u021bii, calculate ca procente din PIB &#8211; \u00eenseamn\u0103, mai exact, salarii mai mici pe cap de angajat. Procentul de 31% e cel mai sc\u0103zut din statele membre ale Uniunii Europene, unde situa\u021bia este invers\u0103 \u2013 de regul\u0103, ponderea compensa\u021biei salaria\u021bilor \u00een PIB e mai mare dec\u00e2t ponderea capitalului. Or, \u00een loc s\u0103 se \u00eencerce remedierea situa\u021biei \u0219i echilibrarea raportului dintre capital \u0219i munc\u0103, politicile neoliberale din Rom\u00e2nia, ini\u021biate de guvernul Boc, dar necontestate de nici unul din guvernele care i s-au succedat, ad\u00e2ncesc \u00een continuare pr\u0103pastia dintre munc\u0103 \u0219i capital \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, dintre s\u0103raci \u0219i boga\u021bi.<\/p>\n<div id=\"attachment_4978\" style=\"width: 441px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img aria-describedby=\"caption-attachment-4978\" loading=\"lazy\" class=\"wp-image-4978 size-large\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente-431x1024.jpg\" alt=\"procente\" width=\"431\" height=\"1024\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente-431x1024.jpg 431w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente-126x300.jpg 126w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente-768x1825.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente-585x1390.jpg 585w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/procente.jpg 861w\" sizes=\"(max-width: 431px) 100vw, 431px\" \/><p id=\"caption-attachment-4978\" class=\"wp-caption-text\">Sursa: monitorulsocial.ro<\/p><\/div>\n<p><strong><em>Criza politicii salariilor mici <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Doar c\u0103, dup\u0103 ce \u0219i-au v\u0103zut dezideratele transformate \u00een lege, la c\u00e2\u021biva ani de la modificarea legisla\u021biei, companiile au \u00eent\u00e2mpinat o mare surpriz\u0103, pe care nu o luaser\u0103 \u00een calcul \u2013 penuria de for\u021b\u0103 de munc\u0103. \u00cen 2016, Rom\u00e2nia era pe locul trei la nivel global \u00een clasamentul \u021b\u0103rilor \u00een care angajatorii \u00eent\u00e2mpin\u0103 probleme \u00een ocuparea posturilor, conform unui studiu ManpowerGroup, fiind precedat\u0103 de Japonia \u0219i Taiwan. Aproximativ 72% dintre angajatori au dificult\u0103\u021bi \u00een a g\u0103si candida\u021bi pentru ocuparea posturilor disponibile \u00een pia\u021b\u0103, iar cauza num\u0103rul unu este deficitul de candida\u021bi, urmat\u0103 de competen\u021bele insuficiente. Asta \u00eenseamn\u0103, cu alte cuvinte, intrarea \u00een criz\u0103 a modelului de dezvoltare bazat pe for\u021b\u0103 de munc\u0103 ieftin\u0103, pe care Rom\u00e2nia l-a urmat \u00een perioada de dup\u0103 1989. <em>Low skills, low pay<\/em> e re\u021beta pe care au \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o toate guvernele \u0219i care, \u00een loc de dezvoltare, a adus mai degrab\u0103 subdezvoltare.<\/p>\n<p>Mai bine de trei milioane de rom\u00e2ni au plecat s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, prefer\u00e2nd migra\u021bia salariilor de mizerie din \u021bar\u0103. \u00cen anul 2016, conform datelor de la Inspec\u021bia Muncii, 88% din contractele de munc\u0103 existente \u00een Rom\u00e2nia se situau la nivelul sau sub nivelul salariului mediu, respectiv 65% din salaria\u021bi aveau un salariu sub nivelul salariului mediu. Cu asemenea salarii, \u00een condi\u021biile \u00een care pre\u021burile s-au aliniat celor europene, este imposibil s\u0103 ai un trai decent \u2013 \u00een 2015, conform Eurostat, convergen\u021ba pre\u021burilor din Rom\u00e2nia cu media european\u0103 era de 52%, \u00een timp ce convergen\u021ba salariilor era de 20%. Analiza corel\u0103rii salariului minim cu co\u0219ul minim de consum pentru o gospod\u0103rie cu 2 salarii minime \u0219i 2 aloca\u021bii de copii indic\u0103 faptul c\u0103 veniturile acestor familii nu au putut acoperi nici minimul de trai decent \u0219i nici m\u0103car minimul de subzisten\u021b\u0103 \u00een niciunul dintre anii din perioada luat\u0103 \u00een considerare &#8211; 2001-2015.<\/p>\n<p>Dar salariile de mizerie, acest avantaj competitiv al Rom\u00e2niei post-decembriste, nu mai sunt atractive pentru rom\u00e2ni. C\u00e2nd nu pleac\u0103 la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, ace\u0219tia prefer\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la ei, la \u021bar\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i lucreze ogorul de pe l\u00e2ng\u0103 gospod\u0103rie, duc\u00e2nd un trai la limita subzisten\u021bei. \u0218i astfel, ajungem \u00eentr-o situa\u021bie paradoxal\u0103, \u00een care avem un excedent de for\u021b\u0103 de munc\u0103 care coexist\u0103 cu deficitul de for\u021b\u0103 de munc\u0103. Avem, pe de o parte, aproape trei milioane de lucr\u0103tori pe cont propriu \u0219i muncitori familiali neremunera\u021bi, adic\u0103 persoane care se ocup\u0103 cu agricultura de subzisten\u021b\u0103, dar care, de\u0219i nu sunt considera\u021bi \u0219omeri, nu au un loc de munc\u0103 propriu zis, muncind \u00een propria gospod\u0103rie. \u0218i \u00een acela\u0219i timp, avem deficitul \u00een cre\u0219tere de for\u021b\u0103 de munc\u0103, avem reportajele acelea tenden\u021bioase cu patroni care caut\u0103 dispera\u021bi angaja\u021bi prin satele rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i nu g\u0103sesc.<\/p>\n<p>\u0218i cum ar putea g\u0103si, la salariile actuale? S-a \u00eentrebat cineva vreodat\u0103 dac\u0103 un salariu minim pe economie e suficient \u00eenc\u00e2t s\u0103 justifice renun\u021barea la produsele \u00een natur\u0103, absolut indispensabile existen\u021bei, pe care cei ce refuz\u0103 un job le ob\u021bin muncind \u00een gospod\u0103rie \u0219i la care ar trebui s\u0103 renun\u021be dac\u0103 \u0219i-ar lua un loc de munc\u0103 de minim 8 ore pe zi? S-a \u00eentrebat cineva dac\u0103 oamenii aceia ar mai refuza oferta de loc de munc\u0103 dac\u0103 li s-ar oferi, \u00een locul unui salariu minim pe economie, un salariu u\u0219or peste cel mediu? Coexisten\u021ba deficitului de for\u021b\u0103 de munc\u0103 cu excedentul de for\u021b\u0103 de munc\u0103 e rezultatul predictibil al salariilor mici, care nu stimuleaz\u0103 defel mobilitatea for\u021bei de munc\u0103 pe plan intern. \u0218i cum ar putea s\u0103 o stimuleze, \u00een condi\u021biile \u00een care statisticile ne arat\u0103 c\u0103 un salariu mediu este insuficient pentru a acoperi pre\u021bul chiriei \u00een marea majoritate a ora\u0219elor din Rom\u00e2nia? De ce te-ai muta din satul t\u0103u la ora\u0219, c\u00e2nd banii din salariu \u00ee\u021bi ajung s\u0103 pl\u0103te\u0219ti chiria \u0219i at\u00e2t?<\/p>\n<p><strong><em>Subdezvoltare pe banii statului <\/em><\/strong><\/p>\n<p>Care e solu\u021bia? Nu exist\u0103 solu\u021bii miraculoase, nu trebuie s\u0103 reinvent\u0103m roata &#8211; de c\u00e2nd e lumea \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, solu\u021bia pentru cre\u0219terea salariilor e cre\u0219terea puterii de negociere a salaria\u021bilor. Iar asta se poate face simplu, prin modificarea legisla\u021biei muncii \u0219i a dialogului social \u0219i abrogarea mai multor prevederi care aduc atingere drepturilor lucr\u0103torilor \u0219i drepturilor sindicale.<\/p>\n<p>Dar, de\u0219i solu\u021bia e simpl\u0103, e limpede c\u0103 lipse\u0219te voin\u021ba politic\u0103 pentru a\u0219a ceva, indiferent de culoarea partidului politic care se afl\u0103 la guvernare. Paradigma de dezvoltare a salariilor mici a ajuns un fel de ethos al tuturor politicilor publice, de viziune trans-partinic\u0103 despre lume, iar teama de a nu goni investitorii e preocuparea num\u0103rul unu a deciden\u021bilor.<\/p>\n<p>\u00cen acest spirit, anul trecut, sub tehnocratul Drago\u0219 P\u00e2slaru, Ministerul Muncii a elaborat un pachet de m\u0103suri menite s\u0103 stimuleze mobilitatea for\u021bei de munc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Iar solu\u021bia g\u0103sit\u0103 a fost aceea ca lucr\u0103torilor care accept\u0103 un loc de munc\u0103 \u00een alt\u0103 localitate dec\u00e2t cea de re\u0219edin\u021b\u0103 statul s\u0103 le ofere o prim\u0103 de instalare de aproximativ 2000 de euro. Poate sun\u0103 bine, generos, \u00eens\u0103 efectul e acela c\u0103 statul scoate bani din bugetul public pentru a ajuta angajatorii s\u0103 \u00ee\u0219i rezolve problema cu for\u021ba de munc\u0103, f\u0103r\u0103 a cre\u0219te salariile. Domnul angajator nu g\u0103se\u0219te femeie de cur\u0103\u021benie care s\u0103 accepte s\u0103 lucreze pentru 900 de lei lunar? Nici o problema, statul vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor domnului angajator \u0219i ofer\u0103 femeii de menaj o prim\u0103 de 2000 de euro, cu condi\u021bia ca durata contractului de munc\u0103 s\u0103 fie de minim 2 ani, astfel \u00eenc\u00e2t d\u00e2nsa s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 pl\u0103ti chiria sau transportul. Domnul angajator s\u0103 nu se deranjeze, s\u0103 nu \u00ee\u0219i fac\u0103 griji \u2013 Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne \u021bara salariilor mici. Statul are grija de asta. Statul rom\u00e2n are grij\u0103 ca subdezvoltarea s\u0103 fie brandul nostru de \u021bar\u0103.<\/p>\n<p>C\u00e2nd lobby-ul investitorilor str\u0103ini e at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t corpora\u021biile \u00ee\u0219i permit s\u0103 \u00eenm\u00e2neze direct foi de parcurs Guvernului Rom\u00e2niei, cum a f\u0103cut \u00een luna martie anul curent o delega\u021bie a marilor companii americane care au investi\u021bii \u00een Romania, solu\u021biile simple, cum ar fi modificarea legisla\u021biei muncii, se transform\u0103 \u00een planuri ambi\u021bioase, \u00een \u021binte dificile sau, poate, chiar \u00een utopii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een fa\u021ba infailibilei alian\u021be dintre marele capital \u0219i stat, care \u0219terge pe jos cu regulile jocului democratic, miza adopt\u0103rii acestor m\u0103suri este democra\u021bia \u00eens\u0103\u0219i.<\/p>\n<div id=\"attachment_4979\" style=\"width: 574px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img aria-describedby=\"caption-attachment-4979\" loading=\"lazy\" class=\"size-large wp-image-4979\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor-564x1024.jpg\" alt=\"Sursa: monitorulsocial.ro\" width=\"564\" height=\"1024\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor-564x1024.jpg 564w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor-165x300.jpg 165w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor-768x1393.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor-585x1061.jpg 585w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/07\/servici-usor.jpg 861w\" sizes=\"(max-width: 564px) 100vw, 564px\" \/><p id=\"caption-attachment-4979\" class=\"wp-caption-text\">Sursa: monitorulsocial.ro<\/p><\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Material realizat \u00een cadrul proiectului <a href=\"http:\/\/serviciusor.ro\">Servici u\u0219or<\/a><\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Victoria STOICIU \u00cen 2011, \u00een plin av\u00e2nt al reformelor structurale, guvernul Boc modifica f\u0103r\u0103 dezbatere parlamentar\u0103, f\u0103r\u0103 consult\u0103ri, prin asumare de guvern, Codul Muncii \u0219i Codul de Dialog Social. Modific\u0103rile s-au f\u0103cut, se \u0219tie, la presiunea lobby-ului marilor corpora\u021bii str\u0103ine, \u00een spe\u021b\u0103 a Consiliului Investitorilor Str\u0103ini \u0219i a Camerei Americane de Comer\u021b. Modificarea a urm\u0103rit, \u00een principal, flexibilizarea rela\u021biilor de munc\u0103, adic\u0103 putere sporit\u0103 a angajatorului de a demite sau de a angaja pe perioade scurte, c\u00e2t \u0219i sl\u0103birea puterii de negociere a salaria\u021bilor, respectiv a sindicatelor. Visul \u00eendeplinit al multina\u021bionalelor Ambele obiective au fost atinse cu succes. La&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[392,390,391,388],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4973"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4973"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4973\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4980,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4973\/revisions\/4980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}