{"id":4916,"date":"2017-01-12T16:20:34","date_gmt":"2017-01-12T16:20:34","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4916"},"modified":"2018-02-12T16:47:33","modified_gmt":"2018-02-12T16:47:33","slug":"despre-munca-artistuluiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/01\/12\/despre-munca-artistuluiei\/","title":{"rendered":"Despre munca artistului\/ei"},"content":{"rendered":"

- o lectur\u0103 a dosarelor de candidatur\u0103 ale Timi\u015foarei la titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii 2021 –
\n<\/strong><\/p>\n

de grupul h.arta<\/em><\/p>\n

Am \u00eenceput s\u0103 lectur\u0103m cele dou\u0103 dosare preg\u0103tite pentru candidatura Timi\u015foarei (dosarul pentru preselec\u0163ie[1]<\/a> \u0219i cel final[2]<\/a>), dorind s\u0103 urm\u0103rim \u00een ce fel sunt negociate dezideratele legate de promovarea mediului de afaceri \u00een ora\u015f, cu cele legate de dezvoltarea ini\u0163iativelor culturale locale. Am urm\u0103rit \u00een ce fel au evoluat conceptele candidaturii dintr-un dosar \u00een altul, \u00een rela\u0163ie cu raportarea textului la politicile culturale europene, ce imagine a \u201eEuropei\u201d \u0219i ce imagine a Timi\u015foarei \u00ee\u0219i dore\u015fte textul s\u0103 reproduc\u0103 \u0219i\/sau s\u0103 creeze.<\/em><\/strong><\/p>\n

Cele dou\u0103 dosare sunt identice \u00een ceea ce prive\u015fte motiva\u0163iile, justific\u0103rile \u0219i scopurile lor. Ambele dosare folosesc imaginea revolu\u0163iei ca pe un punct zero al istoriei, ambele plaseaz\u0103 problemele actuale ale ora\u015fului ca av\u00e2ndu-\u0219i baza \u00een trecutul comunist (prezentat mereu ca fiind r\u0103ul absolut \u00een expresii precum \u201eghearele regimului totalitar\u201d), ambele dosare au aceea\u015fi viziune unilateral\u0103 asupra \u201eEuropei\u201d, ca fiind sursa civiliza\u0163iei \u0219i \u201eluminii\u201d (lumina \u0219i lupta ei cu \u00eentunericul totalitar fiind metafora mereu reluat\u0103 \u00een ambele texte). \u00cen ambele documente, crearea \u0219i \u00eent\u0103rirea leg\u0103turii dintre mediul de afaceri, tehnologie, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i art\u0103 este dezideratul indiscutabil. Ambele documente prezint\u0103 pe larg \u00een ce fel c\u00e2\u0219tigarea titlului ar avea un impact pozitiv semnificativ asupra dezvolt\u0103rii turismului \u00een ora\u015f. Ambele texte discut\u0103 pe larg \u201emulticonfesionalismul, inter- \u0219i multiculturalismul\u201d ora\u015fului, referindu-se \u00een principal la comunit\u0103\u021bile maghiar\u0103 \u0219i german\u0103. Ambele documente au aceea\u015fi atitudine de celebrare a tehnologiei f\u0103r\u0103 nicio perspectiv\u0103 critic\u0103 asupra acesteia. Ambele documente mizeaz\u0103 pe retorica \u201etoleran\u021bei\u201d \u0219i \u201eincluziunii\u201d \u00een ceea ce prive\u015fte grupurile defavorizate (romi, comunitatea LGBTQIA, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, persoane v\u00e2rstnice, etc).<\/p>\n

Ceea ce difer\u0103 \u00een cele dou\u0103 documente sunt formele concrete pe care le iau aceste idei \u0219i atitudini. Tonul exaltat \u0219i naivitatea populist\u0103 a programelor \u0219i proiectelor din propunerea pentru preselec\u0163ie sunt \u00eenlocuite de un ton mai neutru \u0219i mai tehnic \u00een textul dosarului final \u0219i de propuneri de proiecte care, uneori, iau forme mai contemporane \u0219i mai aliniate standardelor profesiei artistice. \u00cen afara acestor schimb\u0103ri de form\u0103, modificarea principal\u0103 fa\u021b\u0103 de propunerea de preselec\u0163ie, a\u015fa cum este marcat\u0103 ea \u00een textul dosarului final, se refer\u0103 la introducerea unor subiecte numite \u201esensibile\u201d, cum ar fi includerea unor proiecte legate de feminism \u0219i de teoria queer, c\u00e2t \u0219i includerea unor subiecte legate de migra\u0163ie (axate at\u00e2t pe deport\u0103rile \u00een B\u0103r\u0103gan, c\u00e2t \u0219i pe actuala \u201ecriz\u0103 a refugia\u0163ilor\u201d).\u00a0 Dar cadrul general c\u0103ruia se supun aceste subiecte este tot cel al \u201evalorilor Uniunii Europene\u201d, un cadru \u00een care ideile cu un poten\u0163ial critic sunt domesticite, sunt f\u0103cute a fi parte din zgomotul neoliberal al \u201ediversit\u0103\u021bii \u0219i dialogului\u201d, sunt \u00eencadrate tonului extatic \u00een care \u00eentreaga societate \u00ee\u0219i d\u0103 m\u00e2na pentru progresul mediului de afaceri din ora\u015f.<\/p>\n

\u201e\u00centunecata mo\u015ftenire comunist\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Dosarele de candidatur\u0103 la titlul de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 2021 ale Timi\u015foarei (at\u00e2t dosarul pentru preselec\u0163ie, c\u00e2t \u0219i cel final) au pe prima pagin\u0103 o imagine de la Revolu\u0163ia din 1989. Conceptul propus de Timi\u015foara are la baz\u0103 metafora luminii (\u201ea luminii interioare, cu riscul de a nu fi \u00een\u021bele\u0219i\u201d, a\u015fa cum apare scris la \u00eenceputul dosarului final). Lumina \u0219i lupta acesteia cu \u00eentunericul este reluat\u0103 \u00een diferite forme pe tot parcursul ambelor texte, cu referiri la \u201esc\u00e2nteia Revolu\u0163iei\u201d \u0219i la \u201ebezna\u201d perioadei comuniste.<\/p>\n

\u00cen dosarul pentru preselec\u0163ie, evenimentul de deschidere din ianuarie 2021 ar fi urmat s\u0103 fie un halucinant spectacol despre revolu\u0163ie, \u00een care pe canalul Bega \u00eenghe\u021bat artificial ar fi fost proiectate \u201eprincipalele momente ale Revolu\u0163iei timi\u015forene realizate live<\/em> \u00een culori fluorescente\u201d, intercalate cu imagini de la c\u0103derea zidului Berlinului. \u00cen timp ce un DJ mixeaz\u0103 voci din 1989 din Timi\u015foara \u0219i Europa, publicul formeaz\u0103 un mar\u015f cu f\u0103clii aprinse. \u00cen dosarul final, descrierea evenimentului de deschidere e mai vag\u0103 \u0219i metafora central\u0103 este cea a Timi\u015foarei ca fiind primul ora\u015f iluminat electric, dar mixarea \u201eglasurilor revolu\u0163iei din 1989\u201d continu\u0103 s\u0103 fie parte din eveniment.<\/p>\n

Pe tot parcursul textului, \u00een ambele documente, memoria unilateral\u0103 a comunismului \u0219i asocierea lui cu \u201ebezna\u201d r\u0103m\u00e2ne o constant\u0103. \u00centr-o referire la pierderea spa\u0163iului public (care nu este niciodat\u0103 \u00een cele dou\u0103 texte pierdut \u00een fa\u021ba capitalului), \u00een dosarul final, problema utiliz\u0103rii neadecvate a acestuia este pus\u0103 at\u00e2t \u00een seama infrastructurii de secol XIX, c\u00e2t \u0219i \u201eplanific\u0103rii urbane de tip socialist\u201d.<\/p>\n

\u201eValorile clasei de mijloc\u201d<\/strong><\/p>\n

Proiectul pentru preselec\u0163ie \u201e\u00ee\u0219i propune s\u0103 re\u00eenvie valorile pierdute ale clasei de mijloc, care au fost dintotdeauna parte a istoriei [Timi\u015foarei]\u201d. \u00cen dosarul final, se vorbe\u015fte \u00eentr-un mod mai general despre \u201evalori\u201d, dar Timi\u015foara continu\u0103 s\u0103 fie descris\u0103 ca fiind \u201eun ora\u015f relaxat, burghez \u0219i individualist\u201d. Acest aspect \u201eburghez\u201d al ora\u015fului este adesea sugerat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu caracterul european al acestuia pe tot parcursul ambelor texte, asociat cu un mod \u201ecivilizat\u201d de raportare la Uniunea European\u0103 \u0219i la dezideratele ei de multiculturalitate \u0219i \u201etoleran\u021b\u0103\u201d. \u00cen dosarul final, la sec\u0163iunea \u201eGestionare\/ Planuri pentru situa\u0163ii neprev\u0103zute\u201d, un punct slab al \u201eDimensiunii europene a proiectului\u201d este men\u0163ionat ca fiind \u201etendin\u0163ele na\u0163ionaliste \u00een r\u00e2ndul categoriilor dezavantajate\u201d.<\/p>\n

\u201ePatrimoniul sub reflectoare\u201d<\/strong><\/p>\n

Aceste categorii dezavantajate sunt \u00een centrul aten\u0163iei \u00een programul despre patrimoniu, \u00een ambele dosare. Cl\u0103dirile istorice aflate \u00een condi\u0163ii de degradare, \u00een timp ce sunt \u00eenc\u0103 locuite de chiria\u015fi s\u0103raci, sunt puse sub reflectoare \u201epentru a cre\u0219te nivelul de con\u015ftientizare asupra poten\u0163ialului ridicat al zonelor istorice\u201d. \u00cen dosarul de preselec\u0163ie programul este descris astfel\u00a0: \u201eProgramul Patrimoniul sub reflectoare<\/strong> va oferi fiec\u0103reia dintre p\u0103r\u021bile interesate \u00een problema patrimoniului, prilejuri \u0219i modalit\u0103\u021bi de a-\u0219i exprima punctul de vedere prin intermediul formelor culturale. Spre exemplu, chiria\u015filor provenind din medii defavorizate li se vor pune la dispozi\u0163ie camere de luat vederi pentru a documenta \u0219i a-\u0219i prezenta via\u021ba de fiecare zi \u00eentr-o cl\u0103dire de patrimoniu degradat\u0103, li se va prezenta istoria cl\u0103dirii \u0219i vor participa la ac\u0163iuni \u00een calitate de ghizi locali.\u201d Aceast\u0103 vedere paternalist\u0103 \u0219i problematic\u0103 e cosmetizat\u0103 \u00een dosarul final, \u00een care categoriile dezavantajate (enumerate ca \u201etineri romi, migran\u021bi, persoane v\u00e2rstnice\u201d) contribuie cu pove\u0219ti personale la un muzeu digital, la obiecte de realitate augmentat\u0103, la piese de teatru \u0219i concerte proiectate 3D etc. pentru \u201epromovarea \u0219i preg\u0103tirea pentru tehnologii inovative \u00een turismul cultural\u201d.<\/p>\n

\u201eRecunoa\u015fterea poten\u0163ialului economic al culturii ca investi\u0163ie esen\u0163ial\u0103\u201d <\/strong><\/p>\n

Nu doar cl\u0103dirile istorice sunt g\u00e2ndite \u00een sensul unei investi\u0163ii pentru turism. \u00centreaga cultur\u0103 a ora\u015fului, cu trecutul \u0219i prezentul ei, este v\u0103zut\u0103 ca fiind un util instrument pentru dezvoltarea mediului de afaceri.<\/p>\n

\u201eUnul din punctele vulnerabile ale sectorului cultural \u00eel constituie dependen\u021ba lui de fonduri publice \u0219i, \u00een consecin\u0163\u0103, incapacitatea sa de a atrage fonduri private\u201d, declara dosarul de preselec\u0163ie. \u00cen lista interven\u0163iilor \u00een infrastructura pe care proiectul \u00een faza sa de preselec\u0163ie \u0219i le propunea, \u00een ceea ce prive\u015fte regenerarea urban\u0103, este notat complexul Openville, auto-numit \u201eparc, office, retail, entertainment\u201d, \u00een curs de construire de c\u0103tre compania Iulius Management Center. Acest \u201espa\u0163iu de distrac\u0163ie \u0219i relaxare\u201d va include \u0219i un Centru de Inova\u0163ie Tehnologic\u0103. Acest punct din lista de regenerare urban\u0103 a disp\u0103rut \u00een dosarul final.<\/p>\n

\u201eTimi\u015foara \u00ee\u0219i propune s\u0103 se prezinte ca un ora\u015f de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie, IT&C \u0219i cultur\u0103\u201d, se spune \u00een dosarul final, al\u0103turi de multe alte referiri la interconexiunea dintre cultur\u0103 \u0219i afaceri, precum \u201edeschiderea unui cluster \u0219i centru creativ de c\u0103tre Municipalitate pentru facilitarea de contacte \u0219i colabor\u0103ri reale \u00eentre cultur\u0103 \u0219i afaceri\u201d.<\/p>\n

\u201ePartea experimental\u0103 \u0219i creativ\u0103 [a Timi\u015foarei] este vizibil\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een special \u00een industriile automotive \u0219i IT&C\u201d <\/strong><\/p>\n

Trecutul experimental al ora\u015fului, men\u0163ionate fiind \u00een acest context forma\u0163ia Phoenix \u0219i grupul Sigma, este preluat de inova\u0163iile tehnologice. \u201e80% din proiectele din Programul cultural au o component\u0103 online \u0219i includ conexiuni digitale \u00een cadrul proiectului.\u201d Multe dintre proiecte presupun str\u00e2ngerea unor pove\u0219ti personale \u0219i organizarea lor \u00een muzee digitale etc., \u00eentr-o aparen\u021b\u0103 de participare \u00eentr-un cadru deja trasat al subordon\u0103rii vie\u0163ii private capitalului. Tehnologia este celebrat\u0103 f\u0103r\u0103 nicio \u00eentrebare \u0219i f\u0103r\u0103 nicio referire la componenta de supraveghere \u0219i control a acesteia. \u00cen dosarul final, tehnologia digital\u0103 nu face dec\u00e2t s\u0103 \u201ene \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 dimensiunea noastr\u0103 uman\u0103\u201d.<\/p>\n

\u201eSponsorii sunt publicul. Publicul este sponsor.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00cen sec\u0163iunea Gestionare\/Finan\u0163e a dosarului de preselec\u0163ie, se spune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu atragerea sponsorilor priva\u0163i\u00a0: \u201eNi s-a oferit \u0219i am primit deja sprijin financiar de la companii interna\u0163ionale cu reprezentare local\u0103 \u0219i de la companii locale cum ar fi\u00a0: Continental, Bega Group, Timi\u015foreana, Staropramen, Hella, Elba, Kathrein Rom\u00e2nia, mobilier Green Forest \u0219i Calculatoare renovate\u201d. Mai jos, \u00een urm\u0103torul paragraf se spune\u00a0:\u00a0\u201e[\u2026] \u00een cadrul programului Orizonturi \u00een mi\u015fcare<\/strong> \u00een ceea ce prive\u015fte gradul de con\u015ftientizare cu privire la poluarea f\u0103cut\u0103 de fabrica de anvelope Continental\u201d. Compania Continental este un poluant major \u00een ora\u015f, \u00eempotriva sa av\u00e2nd loc de-a lungul timpului numeroase proteste (la care au luat parte uneori \u0219i unii\/unele dintre membrii\/ele echipei proiectului). De asemenea, compania este foarte activ\u0103 \u00een greenwashing<\/em>, sponsoriz\u00e2nd adesea evenimente \u201eecologiste\u201d.<\/p>\n

\u201eUn om de afaceri de anvergur\u0103, cu experien\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201e\u00cen spatele structurilor noastre de management se afl\u0103 persoane care contest\u0103 statu quo-ul, au o g\u00e2ndire critic\u0103 \u0219i cred \u00een schimbare\u201d, declar\u0103 dosarul final, care se \u00eencheie men\u021bion\u00e2nd de dou\u0103 ori c\u0103 echipa sa este condus\u0103 de femei. Pre\u015fedintele Consiliului director, sub \u00eendrumarea c\u0103ruia lucreaz\u0103 autoritatea de decizie a proiectului \u2013 Directorul executiv – poate fi Primarul sau un reprezentant al mediului economic local. \u00cen prezent, pre\u015fedintele Consiliului director este Emil Cristescu, cel care de\u0163ine majoritatea fostelor platforme industriale din ora\u0219, dezmembrate \u00een perioada de tranzi\u0163ie.<\/p>\n

\u201eTimi\u015foara poate deveni un centru de schimb cultural \u0219i stabilitate \u00een regiune\u201d<\/strong><\/p>\n

Ambele dosare se \u00eencheie cu o referire la zidul \u00eempotriva refugia\u0163ilor construit \u00een Ungaria. \u201eAflat\u0103 la doar o or\u0103 de mers cu ma\u015fina de Timi\u015foara, Ungaria \u00ee\u0219i asum\u0103 identitatea de \u2018copil problem\u0103\u2019 al Europei, construind ziduri pentru a opri fluxul de refugia\u0163i\u201d.<\/p>\n

Sorin Mihai Grindeanu, listat la finalul proiectului care a c\u00e2\u0219tigat titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii, \u00een calitatea sa de Pre\u015fedinte al Consiliului Jude\u0163ean Timi\u0219, pe 13 septembrie, cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de anun\u0163area c\u00e2\u0219tigarii titlului, a r\u0103spuns astfel \u00eentreb\u0103rii unui site local de \u015ftiri, dac\u0103 este dispus s\u0103 ridice un gard, precum vecinii din Ungaria\u00a0: \u201enu \u015ftiu, deocamdat\u0103 nu sunt atribu\u0163iile consiliului jude\u0163ean. Sunt alte institu\u0163ii care pot s\u0103 previn\u0103 un asemenea val. A\u015fa cum au \u015ftiut s\u0103 ia m\u0103suri p\u00e2n\u0103 acum o lun\u0103. Primarii au spus c\u0103 ar face garduri. Eu v\u0103d asta ca pe o ultim\u0103 solu\u0163ie, dar nu o exclud. (\u2026) Eu v-am spus c\u0103 am avut discu\u0163ii cu primarii de pe zona de frontier\u0103. Unii dintre ei sunt preocupa\u0163i, dac\u0103 nu chiar to\u0163i, au experien\u0163e de acest tip \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi atunci e normal s\u0103 ai un asemenea plan de rezerv\u0103\u201d[3]<\/a>.<\/p>\n

***<\/p>\n

\u201e\u00cen spatele oric\u0103rui progres tehnologic se afl\u0103 o fiin\u0163\u0103 uman\u0103, fie c\u0103 e vorba despre un inventator, de un \u00eentreprinz\u0103tor curajos, de un hacker, de un miner prins \u00een capcana conflictelor armate, de un copil ce lucreaz\u0103 ilegal pe linii de asamblare a gadget-urilor sau de o persoan\u0103 ce confer\u0103 o nou\u0103 via\u021b\u0103 de\u015feurilor electronice\u201d. Acest citat din dosarul de preselec\u0163ie este doar un exemplu, printre multe altele, \u00een care categorii antagonice sunt aduse demagogic \u00eempreun\u0103. Crearea unui mediu stabil, lipsit de tot ce e problematic \u0219i indezirabil, \u00een care toate tensiunile sunt \u015fterse, \u00een care toate vocile critice sunt reduse la t\u0103cere, \u00een care toate pozi\u0163iile sunt egalizate, toate acestea sunt dezideratele necesare pentru dezvoltarea economic\u0103 a ora\u015fului. Proiectul cu care Timi\u015foara a c\u00e2\u0219tigat titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii nu ascunde \u00een niciun fel c\u0103 principala sa prioritate este dezvoltarea mediului de afaceri \u0219i a turismului \u00een ora\u015f \u0219i folosirea culturii \u00een acest scop.<\/p>\n

Ceea ce am urm\u0103rit pe parcursul lectur\u0103rii celor dou\u0103 documente a fost modul \u00een care aceast\u0103 structur\u0103 monolitic\u0103, \u00een care mediului economic privat \u00eei este conferit\u0103 \u00eentreaga putere asupra resurselor culturale din ora\u015f (bani publici, institu\u0163ii, ini\u0163iative, oameni) este cosmetizat\u0103 prin eforturile arti\u015ftilor\/elor, lucr\u0103torilor\/toarelor culturali\/e, scenei alternative care a ales s\u0103 se implice \u00een proiect la diverse niveluri. Am v\u0103zut cum tonul naiv din dosarul de preselec\u0163ie, cu inflexiunile lui amatorice\u0219ti \u0219i kitsch ia nuan\u0163e mai potrivite scenei de art\u0103 contemporan\u0103 \u00een dosarul final (chiar dac\u0103 tonul r\u0103m\u00e2ne cel al demagogiei neoliberale). Am v\u0103zut cum subiecte precum feminismul, teoria queer, migra\u0163ia sunt incluse \u00een proiect. Am urm\u0103rit munca acestor oameni care se consider\u0103 alternativi\/e, vizibil\u0103 \u00een dosarul final, \u0219i felul \u00een care ideile lor se subordoneaz\u0103 structurii proiectului. Am citit felul \u00een care ideile lor devin parte din acelea\u015fi enumer\u0103ri de categorii antagonice care \u00ee\u0219i dau m\u00e2inile \u00eentr-o mare celebrare a \u015ftergerii tuturor contradic\u0163iilor \u0219i a oric\u0103rui poten\u0163ial.<\/p>\n

Timi\u0219oara, septembrie 2016<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> http:\/\/bit.do\/CEaC-Timisoara-presel<\/p>\n

[2]<\/a> http:\/\/bit.do\/CEaC-Timisoara-final<\/p>\n

[3]<\/a> http:\/\/www.pressalert.ro\/2016\/09\/exclusiv-presedintele-consiliul-judetean-timis-nu-exclude-ridicarea-de-garduri-anti-migranti-la-granita-cu-serbia-ce-mesaj-transmite-bucurestiului-video\/<\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

– o lectur\u0103 a dosarelor de candidatur\u0103 ale Timi\u015foarei la titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii 2021 – de grupul h.arta Am \u00eenceput s\u0103 lectur\u0103m cele dou\u0103 dosare preg\u0103tite pentru candidatura Timi\u015foarei (dosarul pentru preselec\u0163ie[1] \u0219i cel final[2]), dorind s\u0103 urm\u0103rim \u00een ce fel sunt negociate dezideratele legate de promovarea mediului de afaceri \u00een ora\u015f, cu cele legate de dezvoltarea ini\u0163iativelor culturale locale. Am urm\u0103rit \u00een ce fel au evoluat conceptele candidaturii dintr-un dosar \u00een altul, \u00een rela\u0163ie cu raportarea textului la politicile culturale europene, ce imagine a \u201eEuropei\u201d \u0219i ce imagine a Timi\u015foarei \u00ee\u0219i dore\u015fte textul s\u0103 reproduc\u0103 \u0219i\/sau…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[162,382,383,384,381],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4916"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4916"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4916\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4923,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4916\/revisions\/4923"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4916"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4916"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4916"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}