\u00cen 2013, Marsilia a devenit Capitala European\u0103 a Culturii \u2013 spre marea uimire \u0219i nemul\u021bumire a altor ora\u0219e franceze, dar \u0219i spre bucuria intermediarilor \u0219i a speculan\u021bilor din pia\u021ba imobiliar\u0103. Al doilea cel mai mare ora\u0219 din Fran\u021ba, dup\u0103 Paris, pe primul loc la inegalit\u0103\u021bi \u0219i decalaje sociale, conduc\u00e2nd \u00een clasament la capitolul s\u0103r\u0103cie \u0219i cu o rat\u0103 de \u0219omaj de aproape 40%, metropola \u0219i-a construit identitatea pe coexisten\u021ba mai multor culturi, etnii \u0219i religii.<\/em><\/p>\n Foto proiect: T\u0103cerea celuilalt<\/p><\/div>\n De mult\u0103 vreme, pulsul vie\u021bii ora\u0219ului a fost dat de imigran\u021bi. Armenii care au fugit de genocidul instrumentat de turci, italienii care s-au refugiat din calea fascismului \u0219i a s\u0103r\u0103ciei, evreii nord-africani, repatria\u021bii algerieni sau pieds noirs<\/em>, migran\u021bii din Tunisia \u0219i din Maroc. \u00cen Marsilia se afl\u0103 cel mai mare port maritim din Fran\u021ba, al cincilea ca dimensiune din Europa. Marsilia este locul cel mai potrivit pentru trecere sau transfer, o destina\u021bie aleatorie sau final\u0103. \u201ePoarta Orientului\u201d.<\/p>\n Urm\u00e2nd trendul care a cuprins \u00eentreaga Europ\u0103, cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, ora\u0219ul a \u00eenceput s\u0103-\u0219i remodeleze spa\u021biul urban: acesta trebuia s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, s\u0103-i \u00eenc\u00e2nte \u0219i s\u0103-i atrag\u0103 pe investitori.<\/p>\n Pre\u021bul? Exilarea treptat\u0103 a claselor de jos \u0219i a celor s\u0103raci \u00een suburbiile \u00eendep\u0103rtate, \u00een cit\u00e9<\/em>s<\/em>-uri:\u00a0 ghetourile formate din blocuri de locuin\u021be, pe care politicienii le-au construit c\u00e2ndva ca pe un cadou oferit societ\u0103\u021bii, pentru a ad\u0103posti for\u021ba de munc\u0103 ieftin\u0103 \u0219i imigran\u021bii s\u0103raci. Ast\u0103zi, este \u201eo fericire\u201d c\u0103 acestea sunt h\u0103t, departe, dincolo de zona \u00een care s-ar putea r\u0103t\u0103ci un turist venit s\u0103 viziteze Vechiul Port \u0219i dincolo de raza de ac\u021biune a marketingului. Ast\u0103zi, ele sunt folosite pentru a b\u0103ga sub pre\u0219 disperarea, \u0219omajul \u0219i inegalit\u0103\u021bile sociale.<\/p>\n Marsilia-Provence 2013 sau Capitala European\u0103 a Culturii<\/strong><\/p>\n \u00cen paralel cu investi\u021biile menite s\u0103 transforme centrul \u00eentr-o vedere turistic\u0103, evenimentul Marsilia-Provence 2013 sau Capitala European\u0103 a Culturii MP 2013 a definitivat procesul de expulzare sistemic\u0103 a oamenilor din centrul ora\u0219ului \u0219i de distrugere a specificului pe care acest loc l-a avut c\u00e2ndva. Mai mult. Organizatorii MP 2013 au surprins pe toat\u0103 lumea cu arogan\u021ba lor \u0219i cu felul \u00een care i-au desconsiderat f\u0103\u021bi\u0219 pe locuitori, poten\u021biali participan\u021bi la marea s\u0103rb\u0103toare, d\u00e2ndu-i la o parte pe arti\u0219tii locali \u0219i marginaliz\u00e2nd micile asocia\u021bii, \u00een timp ce implementau o politic\u0103 a deciziilor confortabile \u0219i mai ales viabile din punct de vedere comercial. Viabile, dar nu pentru to\u021bi, desigur. Viabile pentru oficialii care v\u0103d cultura ca pe un instrument \u0219i ca pe un mijloc de a promova ora\u0219ul, \u00een special cu scopul de a cre\u0219te v\u00e2nz\u0103rile. Cultur\u0103 pentru to\u021bi? Sub ce form\u0103?<\/p>\n MP2013 nu le-a dat oamenilor alte variante dec\u00e2t fie s\u0103 devin\u0103 parte din spectacol, fie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acas\u0103 \u0219i s\u0103 tac\u0103 din gur\u0103.<\/p>\n Desigur, au existat oportunit\u0103\u021bi de finan\u021bare prin granturi, paneluri cu discu\u021bii deschise, s-a f\u0103cut mult caz \u0219i s-au trezit speran\u021be. Totul conform principiilor enun\u021bate \u00een proiecte. O cutie a Pandorei frumos \u0219i modern \u00eempachetat\u0103, purt\u00e2nd o etichet\u0103 str\u0103lucitoare, inscrip\u021bionat\u0103 cu un slogan drag multor inimi: Cultura.<\/p>\n Avea s\u0103 se afle cur\u00e2nd, totu\u0219i, c\u0103 participarea organiza\u021biilor \u0219i asocia\u021biilor \u201ela firul ierbii\u201d era de form\u0103: toat\u0103 lumea a primit o firimitur\u0103 ca s\u0103 se calmeze, iar torturile cele mai mari au r\u0103mas \u00eencuiate \u00een frigider.<\/p>\n A fost evident\u0103 lipsa particip\u0103rii mai largi \u00een luarea de decizii esen\u021biale, lipsa planific\u0103rii comune sau a g\u00e2ndirii culturii ca valoare, nu ca produs de export. Nu au existat g\u00e2ndire sau perspective locale, conexe comunit\u0103\u021bilor. Proiectul Gr\u0103dini efemere<\/strong>, aparent conceput ca o dovad\u0103 a cooper\u0103rii cu activi\u0219ti locali (care lucreaz\u0103 zilnic ca voluntari), s-a \u00eencheiat cu excluderea celor din urm\u0103 \u2013 care f\u0103ceau parte din nou\u0103 ONG-uri, \u00een total \u2013 pentru c\u0103, \u00een practic\u0103, ace\u0219tia nu au putut s\u0103 influen\u021beze nicio decizie. Ace\u0219ti oameni au refuzat, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 ia parte la crearea unor gr\u0103dini temporare ale artelor cu suma de 420.000 de euro, gr\u0103dini care aveau s\u0103 dispar\u0103 dup\u0103 2013.<\/p>\n Asemenea scandaluri au existat din plin. \u00cens\u0103 problema a constat, \u00een special, \u00een ignorarea activi\u0219tilor locali, insignifian\u021bi pentru c\u0103 lucrau voluntar \u00een organiza\u021bii la firul ierbii sau \u00een mi\u0219c\u0103ri urbane, condu\u0219i doar de pasiunea lor \u0219i de nevoia de ac\u021biune. Acei oameni au \u00eencetat s\u0103 existe pentru ora\u0219 din 2013.<\/p>\n Petrecerea a fost splendid\u0103 \u0219i bogat\u0103, ca o nunt\u0103 pentru organizarea c\u0103reia p\u0103rin\u021bii mirilor au f\u0103cut credit pe ni\u0219te ani buni. Timp de o noapte, masa a fost plin\u0103 \u0219i b\u0103uturile au adus o atmosfer\u0103 de calm \u0219i au \u00eempr\u0103\u0219tiat toate \u00eendoielile. Dup\u0103 nunt\u0103 au r\u0103mas c\u00e2teva amintiri, o datorie, mul\u021bumire de sine \u0219i mahmureal\u0103 \u00een unele cazuri, \u0219i multe sticle goale sub mas\u0103.<\/p>\n Pentru cine a fost petrecerea \u0219i ce scop a avut ea?<\/p>\n Viitorul t\u0103u e la cheremul pie\u021bei<\/strong><\/p>\n Am dat peste un articol despre Marsilia \u00een Gazeta Wyborcza<\/em><\/strong> (31\/10\/2015, Tramwajem po Marsylii<\/strong>), \u00een care se spunea c\u0103 totul este frumos \u0219i rafinat, tramvaiele trec cu repeziciune pe \u0219ine \u0219i nu sunt albastre, ci albe, pure, neatinse; se vorbea despre \u201eschimb\u0103ri\u201d, despre un stil modern care creeaz\u0103 un minunat climat urban. Aveam \u0219i un strop de autenticitate \u2013 pescarii cu vechile lor b\u0103rci! Aceasta este o perspectiv\u0103 turistic\u0103 pur\u0103, exact ce s-au str\u0103duit s\u0103 creeze edilii \u0219i investitorii imobiliari.<\/p>\n Liniile de tramvai au fost construite \u00een zone \u00een care nu aveau niciun rost, din moment ce metroul acoperea deja acea rut\u0103, \u00een timp ce periferia a r\u0103mas \u00een mod deliberat izolat\u0103 de m\u0103rea\u021ba lume a minunatelor schimb\u0103ri. Aceast\u0103 informa\u021bie nu e \u00eens\u0103 necesar\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u021bi exprimi \u00eenc\u00e2ntarea \u00een fa\u021ba unui proiect cump\u0103rat de la arhitec\u021bi de renume mondial. Acesta este \u021belul unor astfel de transform\u0103ri.<\/p>\n Locuitorul mai \u00eenst\u0103rit a devenit \u0219i el turist. Niciodat\u0103 interesat de muzee p\u00e2n\u0103 acum, el sau ea \u00ee\u0219i \u00eencepe periplurile locale: o plimbare \u00een jurul elegantului, ultramodernului MUCEM \u2013 Muzeul Civiliza\u021biei Europene \u0219i al Mediteranei, la ora 1 dup\u0103-amiaza, \u00een fiecare duminic\u0103. E la mod\u0103!<\/p>\n MUCEM, imposibil de disociat de MP2013, a ap\u0103rut din nevoia de a crea obiecte spectaculoase, pe care le po\u021bi inaugura declar\u00e2nd: \u201eMarsilia nu este doar ora\u0219ul infractorilor \u0219i al focurilor de Kala\u0219nikov. Avem \u0219i cultur\u0103, uita\u021bi aici muzeul MUCEM!\u201d. Nu mai conteaz\u0103 c\u0103 MUCEM a r\u0103mas gol luni de zile (inclusiv \u00een ziua pompoasei sale deschideri), sau c\u0103 nici azi nu sunt prea mul\u021bi cei care s\u0103 vrea s\u0103-i viziteze expozi\u021biile. Pentru c\u0103, de fapt, nu este vorba despre expozi\u021bii, este vorba despre concept, despre impulsul pe care l-a dat, pun\u00e2nd \u00een mi\u0219care un \u00eentreg mecanism, despre t\u0103ierea panglicii \u0219i prezen\u021ba presei; o fa\u021bad\u0103 de beton aparent, numele unui arhitect, lumini spectaculoase, o cu\u0219c\u0103 de sticl\u0103 \u2013 \u0219i iluzia schimb\u0103rii e gata.<\/p>\n Spectaculos a fost \u0219i costul proiectului: 300 de milioane de euro (de dou\u0103 ori mai mult dec\u00e2t Stadionul din Wroc\u0142aw). \u00cen prezent, MUCEM are probleme administrative, care privesc nu doar cl\u0103direa, ci \u0219i personalul. \u021aelul a fost \u00eens\u0103 atins: spa\u021biului urban i s-a ad\u0103ugat un accesoriu extraordinar, care s\u0103 impresioneze vizitatorii, dar \u0219i reziden\u021bii cartierelor a\u0219a-zis mai bune, ahtia\u021bi dup\u0103 tot ce e nou. \u0218i e foarte posibil ca \u00een ilustrat\u0103 s\u0103 \u00eencap\u0103 \u0219i pescarii autentici cu b\u0103rcile lor. Orice se poate.<\/p>\n Noaptea, aceast\u0103 zon\u0103 creat\u0103 artificial moare. La fel ca \u00eemprejurimile sale. Por\u021bile sunt \u00eencuiate, tramvaiul doarme \u00een depou.<\/p>\n E \u00eenc\u0103 duminic\u0103, mergem mai departe. Un pr\u00e2nz \u00een mall<\/em>-ul de pe falez\u0103. Pentru c\u0103 \u0219i mall<\/em>-urile sunt prezentabile, proaspete, miros bine \u0219i au o vedere unic\u0103 la mare. Aici \u00ee\u0219i las\u0103 ferry<\/em>-urile pasagerii \u2013 docurile sunt conectate la mall<\/em> \u2013 pentru ca ace\u0219tia s\u0103 poat\u0103 s\u0103-\u0219i umple saco\u0219ele cu produse \u0219i s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la bord. Un centru comercial recent construit \u2013 Les terasses du Port \u2013 a distrus complet aspectul istoric al coastei din vecin\u0103tatea portului \u0219i a r\u0103pit orice \u0219ans\u0103 de a crea un spa\u021biu pentru localnicii din vecin\u0103tate, de exemplu o zon\u0103 de agrement. Dar cui \u00eei pas\u0103 de localnici \u0219i de nevoile lor \u2013 ei sunt cei care trebuie \u00eendep\u0103rta\u021bi de aici. Sunt at\u00e2t de comuni, nici afaceri\u0219ti, nici hipsteri, \u0219i nici nu se \u00eembrac\u0103 \u00eentotdeauna elegant. De multe ori sunt migran\u021bi. Nu se potrivesc cu imaginea pe care ora\u0219ul a preg\u0103tit-o pentru export. \u00cen ciuda faptului c\u0103, de secole, migran\u021bii au constituit o treime (!) din popula\u021bia acestei metropole mediteraneene!<\/p>\n Les terasses du Port reprezint\u0103 o ini\u021biativ\u0103 de succes de a transforma ora\u0219ul, cu scopul de a ob\u021bine profit, \u00eempotriva locuitorilor, \u00eempotriva celor care au creat acest melanj cultural multietnic, de-a lungul istoriei. Desigur, mul\u021bi dintre ei se adun\u0103 aici ca la un templu gigantic al luxului.<\/p>\n Scopul a fost atins \u2013 s-au servit interesele celor pu\u021bini care v\u00e2nd \u0219i comercializeaz\u0103 ora\u0219ul ca \u0219i cum ar fi bunul lor personal, proteja\u021bi de sloganul economiei libere, liberale, de sloganul cre\u0219terii economice \u0219i al nevoii de schimbare. \u0218i toate locurile care au ap\u0103rut natural, din via\u021ba de zi cu zi, vecin\u0103t\u0103\u021bile cu care te familiarizezi \u00eencet, an de an, traseele cunoscute, reperele tradi\u021bionale \u2013 toate dispar.<\/p>\n \u00centr-adev\u0103r, imaginea Marsiliei care a implementat c\u00e2teva solu\u021bii minunate \u0219i a devenit mai frumoas\u0103, este ceea ce percepi c\u00e2nd te ui\u021bi doar la coaja oului, \u0219lefuit\u0103 p\u00e2n\u0103 la un lustru penibil. Niciun defect, nicio fractur\u0103 nu sunt l\u0103sate la vedere, \u0219i niciodat\u0103 nu se vorbe\u0219te despre ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 am sparge oul ca s\u0103 vedem dac\u0103 nu cumva g\u0103lbenu\u0219ul s-a \u00eennegrit. E o \u00eentreprindere nu doar riscant\u0103, ci una care ar expune c\u00e2teva tendin\u021be dureroase, paneuropene.<\/p>\n Ora\u0219ele exist\u0103 pentru a servi intereselor stratului superior al clasei de mijloc, cur\u0103\u021bat\u0103 de muncitorii nefotogenici, de \u0219omeri, sau \u2013 ce ar putea fi mai r\u0103u? \u2013 de migran\u021bi cu istorii personale diverse. Centrul se preg\u0103te\u0219te s\u0103 devin\u0103 un magnet pentru investitori, nu cartierul popula\u021biei s\u0103race.<\/p>\n Acesta este noul mod de a construi spa\u021bii \u0219i, mai ales, de a impune o filozofie, un stil de via\u021b\u0103, un mod de func\u021bionare zilnic\u0103 \u0219i o anumit\u0103 calitate a rela\u021biilor umane. Rela\u021bia dintre cet\u0103\u021beni \u0219i ora\u0219 este definit\u0103 de politicieni, de edili \u0219i de afaceri\u0219ti.<\/p>\n \u021aesutul viu, local, pe care l-a format amestecul multicultural vreme de 2600 de ani, nu mai poate respira, se sufoc\u0103 \u00een spatele geamului alunecos al vitrinei turnate peste el. \u0218i organizarea Capitalei Europene a Culturii at\u00e2rn\u0103 deasupra ca o ghilotin\u0103 lucioas\u0103, decorat\u0103 cu floricele.<\/p>\n Amarul cre\u0219te pe str\u0103zile noastre<\/strong><\/p>\n Specificitatea Marsiliei, o raritate printre ora\u0219ele franceze, este popula\u021bia multicultural\u0103, a c\u0103rei mare parte (\u00eenc\u0103) locuie\u0219te chiar \u00een centrul ora\u0219ului. Reziden\u021bii mai s\u0103raci sunt vizibili, formeaz\u0103 inima urbei, iar agitata pia\u021b\u0103 cu produse exotice e un loc nu doar pentru cump\u0103r\u0103turi zilnice, ci \u0219i pentru \u00eent\u00e2lniri cu vecinii \u0219i pentru discu\u021bii la o cafea.<\/p>\n Pentru a pune planul de gentrificare economic\u0103 \u0219i social\u0103 \u00een practic\u0103 \u0219i pentru a evita protestele \u0219i demonstra\u021biile de anvergur\u0103, oficialit\u0103\u021bile au evacuat lent \u0219i treptat reziden\u021bii, \u00eemping\u00e2ndu-i spre periferie, unde nu ajung nici metroul, nici pistele de biciclet\u0103. Merit\u0103 spus c\u0103, \u00een 2005, c\u00e2nd \u00een Fran\u021ba au fost incendiate ma\u0219ini \u0219i cartiere \u00eentregi, \u00een Marsilia a fost, \u00een mod surprinz\u0103tor, lini\u0219te \u0219i pace. Era un foarte important semnal al unui anume sim\u021b al comunit\u0103\u021bii care, la vremea aceea, \u00eenc\u0103 mai d\u0103dea consisten\u021b\u0103 ora\u0219ului.<\/p>\n Presa a \u00eencercat s\u0103 explice proasta reputa\u021bie a ora\u0219ului prin tipologia comunit\u0103\u021bii, prin rata ridicat\u0103 de imigra\u021bie, sau \u2013 c\u00e2nd au intervenit vocile de extrem\u0103 dreapta \u2013 prin religia Islamic\u0103, ai c\u0103rei adep\u021bi formau o p\u0103trime din popula\u021bie.<\/p>\n Dar cel care produce victime, rafale de \u00eempu\u0219c\u0103turi \u00een centru \u0219i zeci de crime spectaculoase \u00een fiecare an, este, de fapt, traficul de droguri, afacerea l\u0103sat\u0103 s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 \u00een lini\u0219te de c\u0103tre elitele conduc\u0103toare.<\/p>\n Infrac\u021biunile nu \u00ee\u0219i au originea \u00een moschei sau \u00een alte locuri de rug\u0103ciune, ci \u00een cartierele de blocuri, respinse \u0219i uitate de sistem. Trimiterea echipajelor de poli\u021bie \u00een cit\u00e9<\/em>s<\/em> nu este dec\u00e2t o m\u0103sur\u0103 fals\u0103 \u00een fa\u021ba unei probleme care continu\u0103 s\u0103 creasc\u0103. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, represiunile creeaz\u0103 o societate din ce \u00een ce mai poli\u021bieneasc\u0103, cu camere de supraveghere omniprezente, razii regulate \u0219i politicieni care nu fac un secret din \u201ecur\u0103\u021barea anumitor cartiere\u201d. De fapt, aceast\u0103 afacere bine organizat\u0103 a drogurilor \u021bine ora\u0219ul \u00een picioare: de la port, la cartierele \u00eendep\u0103rtate. Prim\u0103ria nu e interesat\u0103 de legalizarea marijuanei sau de orice alt\u0103 m\u0103sur\u0103 de a controla \u00een \u00eentregime traficul. Tot ce vrea prim\u0103ria este s\u0103 nu fie deranjat\u0103.<\/p>\n Uneori, \u00een apropierea muzeului MUCEM \u0219i a m\u0103rii, migran\u021bii \u2013 fo\u0219ti localnici sau rarii supravie\u021buitori care au reu\u0219it cumva s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een locuin\u021bele lor din apropiere \u2013 ies la picnicuri, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 s-a terminat cu libertatea. Acum, spa\u021biile verzi din zon\u0103 se afl\u0103 sub stricta supraveghere a camerelor de luat vederi.<\/p>\n \u00cen contextul MP2013, edilii au uitat complet de prezen\u021ba \u201eculturii\u201d \u00een cuv\u00e2ntul \u201emulticultural\u201d. Acea cultur\u0103 care este inerent conex\u0103 libert\u0103\u021bii de crea\u021bie, de g\u00e2ndire, de sim\u021bire, dar \u0219i libert\u0103\u021bii societ\u0103\u021bii \u00een ansamblu. Acea cultur\u0103 care include respectul pentru tradi\u021biile locale, pentru autenticitate \u0219i mai ales pentru oamenii \u00een\u0219i\u0219i. Comunit\u0103\u021bile au lipsit, ele au fost cele c\u0103rora nu li s-a oferit libertate de ac\u021biune \u0219i nici posibilitatea propriu-zis\u0103 de a coopera.<\/p>\n Rapul a \u00eenflorit \u00een cartierele de blocuri din periferiile suburbane. Puternic, contestatar, angajat \u00een mod inteligent \u00een via\u021ba social\u0103, hr\u0103nitor pentru minte \u0219i dur ca poezia. De nenum\u0103rate ori am auzit tineri care comunicau prin rap, limbajul autentic al str\u0103zii lor, al vie\u021bii lor de zi cu zi.<\/p>\n Din evenimentele MP2013 au lipsit, pe de alt\u0103 parte, aproape \u00een totalitate, spectacolele de rap sau de hip-hop, \u00een ciuda cererilor care s-au f\u0103cut pentru o co-finan\u021bare care s\u0103 sprijine un asemenea proiect. \u00cen schimb, s-a propus cheltuirea a 400.000 de euro pentru organizarea unui spectacol cu o singur\u0103 vedet\u0103 \u2013 DJ David Guetta. Spectacolul trebuia s\u0103 aib\u0103 loc \u00een parcul public, iar biletul numai ieftin nu era. Din fericire, pentru c\u0103 utilizatorii de Internet au reac\u021bionat rapid, s-a \u00eenaintat o peti\u021bie \u0219i evenimentul \u00een forma lui ini\u021bial\u0103 a fost anulat. Cu toate astea, a r\u0103mas gustul amar \u0219i con\u0219tiin\u021ba c\u0103 obiectivele organizatorilor sunt foarte \u00eendep\u0103rtate de visele \u0219i munca micilor comunit\u0103\u021bi.<\/p>\n Cinismul ne-a otr\u0103vit inimile<\/strong><\/p>\n Cu ani \u00een urm\u0103, umbla deja zvonul c\u0103 uria\u0219ul eveniment avea s\u0103 schimbe fa\u021ba acestui loc pentru totdeauna. \u0218oferii de taxi au urmat cursuri intensive de englez\u0103, hotelurile au angajat mai mult personal, restaurantele au preg\u0103tit mese \u00een plus, iar arti\u0219tii au tr\u0103it cu speran\u021ba c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, lucrurile se vor mi\u0219ca. Asocia\u021bii culturale \u0219i educa\u021bionale, prezente \u00een num\u0103r de peste 800, a\u0219teptau o deschidere \u0219i un dialog despre probleme, pe care oficialit\u0103\u021bile, de obicei, nu vor \u0219i nu pot s\u0103 le discute. La \u00eenceputul lui ianuarie, \u00een toate casele, au \u00eenceput s\u0103 sune telefoanele. Era prim\u0103ria, prim\u0103ria ora\u0219ului t\u0103u te suna. To\u021bi cei 850.000 de locuitori au fost invita\u021bi la gala de deschidere. Cultur\u0103 pentru to\u021bi!<\/p>\n To\u021bi cei care nu rateaz\u0103 nimic \u0219i to\u021bi blaza\u021bii, to\u021bi scepticii \u0219i to\u021bi entuzia\u0219tii, to\u021bi cei care a\u0219teptau miracole \u0219i to\u021bi observatorii neutri, to\u021bi au ie\u0219it din case. Din cauza aglomer\u0103rii inumane, mi-am petrecut seara aceea \u00eentr-un bar ar\u0103besc, m\u00e2nc\u00e2nd cu\u0219cu\u0219 \u0219i privind \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te prieteni transmisiunea live la un televizor montat sub tavan. Ministrul culturii,\u00a0 Aur\u00e9li Filippetti, care ridica paharul undeva la o distan\u021b\u0103 de 500 de metri de noi, l\u00e2ng\u0103 Portul Vechi, le d\u0103ruia burghezilor o cutie a Pandorei: 900 de evenimente, 10 milioane de spectatori, multe piese bune de teatru, minunate expozi\u021bii \u0219i instala\u021bii artistice. Dar, la pachet cu toate astea, venea un num\u0103r de mici scandaluri, hocus-pocusuri financiare, \u0219antaj politico-economic, legate de lipsa de coordonare a organizatorilor. \u00cen afar\u0103 de asta, mult confetti \u0219i multe baloane, care s-au dezumflat imediat dup\u0103 petrecere. Probabil c\u0103 din aceea\u0219i cutie a ap\u0103rut \u0219i pre\u0219edintele asocia\u021biei MP2013 \u2013 Jacques Pfister, care, \u00een acela\u0219i timp, de\u021binea func\u021bia de… pre\u0219edinte al Camerei Comer\u021bului \u0219i Industriilor. Presupun c\u0103 e greu de crezut c\u0103 ar fi doar o ironie a sor\u021bii.<\/p>\n \u00cen ciuda acestei conexiuni at\u00e2t de str\u00e2nse cu mediul de afaceri, deja din ianuarie, imediat dup\u0103 inaugurarea oficial\u0103, patronii de hoteluri au depus o cerere pentru \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea imediat\u0103 a strategiei de comunicare\u201d. Atunci a fost ad\u0103ugat milionul suplimentar de euro pentru comunicare, neprev\u0103zut \u00een bugetul ini\u021bial. Un eveniment care aspira la anvergur\u0103 interna\u021bional\u0103, nu fusese capabil s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele regiunii la nivel comunica\u021bional.<\/p>\n \u00cen documentarul s\u0103u radical, Nicolas Burlaud prezint\u0103 MP2013 ca pe un cal troian al capitalismului, care, sub pretextul culturii, urm\u0103re\u0219te ni\u0219te obiective complet diferite. La fel ca troienii, marseiezii decoreaz\u0103 incon\u0219tient ora\u0219ul pentru s\u0103rb\u0103toare \u0219i deschid por\u021bile, sper\u00e2nd c\u0103 urmeaz\u0103 o distrac\u021bie bun\u0103. Turme de animale intr\u0103 \u00een ora\u0219: trei mii de oi, capre \u0219i cai. Unul dintre cele mai mari spectacole din MP2013, Transhuman\u021ba. De fapt, este o form\u0103 de p\u0103storit pe cale de dispari\u021bie, dar care se practic\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een mun\u021bii Cevennes din apropiere \u0219i \u00een Alpi. \u0218i acum aceste animale sunt aduse \u00een jungla urban\u0103, spre chiotele fericite ale mul\u021bimii dotate cu camere foto. A\u0219a a fost apropriat\u0103 o tradi\u021bie provensal\u0103 muribund\u0103 \u0219i transformat\u0103 \u00eentr-un spectacol de strad\u0103. Aceast\u0103 scen\u0103 apocaliptic\u0103 a avut impact diferit: pe unii i-a \u00eenc\u00e2ntat, pe al\u021bii i-a \u00eengrozit.<\/p>\n Titlul documentarului care a intrat de cur\u00e2nd \u00een cinematografe, La f\u00eate est finie <\/strong>\u00a0(Petrecerea s-a terminat<\/strong>), este un titlu gr\u0103itor, care ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00eengrijor\u0103toare: ce a r\u0103mas pentru noi, locuitorii, \u00een afar\u0103 de c\u00e2teva amintiri \u0219i m\u0103rturiile de la nunt\u0103? Pentru cine a fost petrecerea \u0219i ce scop a avut ea?<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n *Titlul original al articolului O Capital\u0103 European\u0103 a Culturii cu efigia unui evreu arz\u00e2nd \u00een fundal<\/strong> se refer\u0103 la urm\u0103toarea capital\u0103, Wroc\u0142aw, care \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 campania de promovare pe multiculturalism. \u00cen realitate, Wroc\u0142aw a fost criticat de-a lungul anilor pentru c\u0103 \u0219i-a neglijat minorit\u0103\u021bile, inclusiv romii pe care i-a evacuat cu brutalitate din tab\u0103ra lor, \u00een 2015. \u00cen acela\u0219i an, \u00een timpul unuia dintre multiplele mar\u0219uri prin ora\u0219, neonazi\u0219tii polonezi au ars efigia unui evreu \u00een pia\u021ba Ora\u0219ului Vechi, a\u0219a cum f\u0103ceau hitleri\u0219tii interbelici, ar\u0103t\u00e2nd astfel cam \u00een ce m\u0103sur\u0103 coexisten\u021ba multicultural\u0103 din Wroc\u0142aw e real\u0103 \u0219i deloc mimat\u0103. Ora\u0219ul, ca multe alte ora\u0219e poloneze, a g\u0103zduit Cupa European\u0103 \u00een 2012, c\u00e2nd s-au implementat proiecte de cosmetizare similare celor din Marsilia.<\/p>\n![\"Foto](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Silence-of-the-other-Marsylia-2013-bharat-choudhary-2.jpg\")