{"id":4868,"date":"2018-01-06T00:40:18","date_gmt":"2018-01-06T00:40:18","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4868"},"modified":"2018-02-06T00:47:28","modified_gmt":"2018-02-06T00:47:28","slug":"capitala-culturii-ce-gluma-buna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/01\/06\/capitala-culturii-ce-gluma-buna\/","title":{"rendered":"Capitala culturii \u2013 ce glum\u0103 bun\u0103!"},"content":{"rendered":"

Chestion\u00e2nd retorica oficial\u0103 a Capitalei Culturale Europene din 2008 \u2013 Liverpool08
\n<\/strong><\/p>\n

– Fragmente<\/strong> –<\/strong><\/p>\n

de Philip BOLAND<\/em><\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 lucrare analizeaz\u0103 interpret\u0103ri alternative ale succesului g\u0103zduirii de c\u0103tre Liverpool a Capitalei Europene a Culturii \u00een 2008. Textul examineaz\u0103 perspective contrastante asupra Liverpool08, de la mesajul oficial triumfalist, de regenerare urban\u0103 \u0219i rena\u0219tere economic\u0103, la analize mai critice care problematizeaz\u0103 elemente importante ale evenimentului \u0219i ale impactului s\u0103u social \u0219i spa\u021bial. Astfel, cercetarea pune la \u00eendoial\u0103 hiperbola transform\u0103rii prin cultur\u0103, pentru a aduce la iveal\u0103 geografii ale culturii, experien\u021be culturale \u0219i realit\u0103\u021bi socio-economice diferite. Lucrarea ofer\u0103 \u0219i o alt\u0103 lectur\u0103 cultural\u0103 a ora\u0219ului Liverpool \u00een 2008. Lu\u00e2nd Liverpool drept exemplu, textul arat\u0103 cum cultura local\u0103 este politizat\u0103, manipulat\u0103 \u0219i igienizat\u0103, pentru a stimula regenerarea urban\u0103 \u0219i a construi un re-branding spa\u021bial al ora\u0219ului.<\/em><\/p>\n

\"Foto:

Foto: Protest in cartierul Toxteth, 1991<\/p><\/div>\n

Mobilizarea culturii \u00een scopuri economice este o practic\u0103 obi\u0219nuit\u0103 (Bayliss 2004; Boggs 2009; Coaffee 2008; Griffiths 2006; Lee 2009; McCarthy 2006; McGuigan 2005; Tretter 2009). Aceast\u0103 lucrare analizeaz\u0103 Liverpool08<\/strong> sau Proiectul 08<\/strong>, contribuind la dezbaterea mai larg\u0103 despre rela\u021bia dintre cultur\u0103, regenerare \u0219i re-branding<\/em>. Textul prezint\u0103 trei nara\u021biuni concurente. \u00cen prima din ele, Liverpool Culture Company (Compania de Cultur\u0103 din Liverpool, agen\u021bia apropiat\u0103 autorit\u0103\u021bilor locale), tr\u00e2mbi\u021beaz\u0103 r\u0103sun\u0103torul succes al rebranding<\/em>-ului ora\u0219ului Liverpool pe scena global\u0103 \u0219i numeroasele beneficii economice produse. \u00cen cea de-a doua, p\u0103r\u021bi ale popula\u021biei locale, ale comunit\u0103\u021bii academice \u0219i ale scenei culturale critic\u0103 vehement Liverpool08<\/strong> pentru sa\u021bierea dorin\u021belor clasei de mijloc, ale elitelor culturale \u0219i ale publicului extern, ignor\u00e2nd dificult\u0103\u021bile comunit\u0103\u021bilor dezavantajate din ora\u0219. \u00centre aceste dou\u0103 pozi\u021bii diametral opuse, se afl\u0103 cei care v\u0103d Liverpool08<\/strong> ca pe ceva valoros pentru ora\u0219, chiar dac\u0103 poate nu au avut vreun c\u00e2\u015ftig personal din asta. Consiliul local al ora\u0219ului Liverpool a contractat cercet\u0103ri de la universit\u0103\u021bile ora\u0219ului pentru a monitoriza Liverpool08<\/strong> (www.impacts08.net; Impacts08 2006, 2007a, 2007b, 2007c, 2008a, 2008b, 2008c, 2008d, 2008e, 2008f, 2009a, 2009b, 2009c). Autorul prezentului studiu nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu Impacts08<\/strong>, observa\u0163iile sale decurg\u00e2nd din cercetare independent\u0103. [\u2026]<\/p>\n

Turbulen\u021bele politice \u0219i finan\u021barea<\/em><\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul proiectului au fost demisii la nivel \u00eenalt, lupte politice, fonduri insuficiente \u0219i rapoarte critice despre autorit\u0103\u021bile locale (BBC News Online 2007; BBC Liverpool 2006; Liverpool Echo 2006, 2008a, 2008b). Cu dificult\u0103\u021bi similare, datorate politiz\u0103rii culturii \u0219i existen\u021bei unor interese \u0219i viziuni opuse, s-au confruntat \u0219i alte ora\u0219e (Palmer\/RAE Associates 2004), spre exemplu Glasgow (Garcia 2004b, 2005; Mooney 2004), Salonic (Deffner and Labrianidis 2005), Cork (O\u2019Callaghan and Linehan 2007) \u0219i Porto (Balsas 2004). [\u2026]<\/p>\n

Finan\u021barea Liverspool08<\/strong> \u0219i planul Consiliului Local de a str\u00e2nge 60 de milioane de lire sterline \u00eentre 2008 \u0219i 2009 [pentru programul CEaC, n.ed] au avut ca posibile consecin\u021be pierderea a 200 de locuri de munc\u0103 (prin disponibilizare voluntar\u0103), v\u00e2nzarea de propriet\u0103\u021bi \u0219i terenuri ale Consiliului, privatizarea unor servicii sociale \u0219i \u00eenghe\u021barea indemniza\u021biilor consilierilor (Coligan 2008). Cu toate acestea, Liverpool Culture Company (2009: 13) a anun\u021bat c\u0103 a livrat evenimentul la timp \u0219i conform bugetului. Investi\u021bia total\u0103 a fost de 122,4 milioane de lire sterline, dintre care 75,1 milioane proveneau de la Consiliul Local Liverpool (o sum\u0103 mult mai mare dec\u00e2t estim\u0103rile ini\u021biale), 30,8 milioane din granturi oferite de mari finan\u021batori publici, 12,5 milioane din programe comerciale \u0219i 4 milioane din v\u00e2nz\u0103ri \u0219i merchandising<\/em>. Totu\u0219i, \u00een august 2009, Consiliul s-a confruntat cu o gaur\u0103 neagr\u0103 de 90 de milioane de lire sterline care amenin\u021ba serviciile sale cele mai importante; trezorierul Consiliului sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 pierderea ar putea cre\u0219te la 122 de milioane de lire sterline (Barlett 2009). \u00cen noiembrie 2009, Consiliul a luat \u00een considerare desfiin\u021barea a 1000 de locuri de munc\u0103, pentru a evita o criz\u0103 financiar\u0103 (BBC Merseyside 2009). Dup\u0103 Liverpool08<\/strong>, finan\u021bele Consiliului se aflau \u00eentr-o pozi\u021bie evident riscant\u0103.<\/p>\n

Viziunea oficial\u0103 asupra Liverpool08<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201eSe dovede\u0219te a fi unul dintre cele mai de succes programe de Capital\u0103 Cultural\u0103 pe care le-am avut vreodat\u0103. \u00cencerc\u0103m acum s\u0103 cre\u0103m o re\u021bea a Capitalelor Europene ale Culturii pe baza experien\u021bei ora\u0219ului Liverpool\u201d (Jose Manuel Barroso, Pre\u0219edintele Comisiei Europene, citat \u00een Liverpool Culture Company 2008a: 6).<\/p>\n

\u201eVor fi date multe verdicte pentru Liverpool08<\/strong>. Permite\u021bi-mi \u00een seara aceasta s\u0103 vi-l dau pe cel oficial al Guvernului \u2013 Liverpool a dep\u0103\u0219it toate a\u0219tept\u0103rile. Pe scurt, a cucerit scena european\u0103 \u0219i a crescut m\u00e2ndria acestei \u021b\u0103ri\u201d (Andy Burnham, Ministru al Culturii 2009).<\/p>\n

[\u2026] Liverpool08 a reprezentat \u201eo ocazie ca Liverpool s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se ca un ora\u0219 european de prim\u0103 m\u00e2n\u0103 pe scena lumii\u201d \u0219i \u201erecucerindu-\u0219i statutul de ora\u0219 mondial\u201d (Liverpool Culture Company 2002: 901, 2005: 10, 2007: 4). [\u2026] Un respondent din sectorul comunitar, sus\u021bin\u0103tor al programului 08, a m\u0103rturisit totu\u0219i: \u201eAm rezerve cu privire la c\u00e2t de inclusiv \u0219i rentabil a fost evenimentul\u201d (interviu, 2009). [\u2026]<\/p>\n

Lumea \u00eentreag\u0103 \u00eentr-un ora\u0219[1]<\/strong><\/a> sau lumi diferite \u00een acela\u0219i ora\u0219?<\/em><\/strong><\/p>\n

O conversa\u021bie cu o femeie din cartierul Toxteth din Liverpool a ar\u0103tat c\u0103 locuitorii s-au sim\u021bit exclu\u0219i geografic, cultural \u0219i economic din proiectul 08 \u0219i din centrul ora\u0219ului (interviu, 2009). Femeia a criticat resursele exorbitante dedicate cocolo\u0219irii vedetelor \u0219i extravagantelor spectacole cu focuri de artificii; banii ar fi fost mai \u00een\u021belept cheltui\u021bi \u00een comunit\u0103\u021bi s\u0103r\u0103cite precum a ei. Cu ceva vreme \u00eenainte, consilierul Anderson acuzase \u201eun buget obscen pentru corporate entertainment<\/em>\u201d (BBC Liverpool 2007b). Conform lui Janet Brandon de la Toxteth TV: \u201eNu v\u0103d ca locuitorii ora\u0219ului s\u0103 beneficieze de cine \u0219tie ce. Exist\u0103 o raz\u0103 de vreo 3,2 kilometri pe care s-a construit foarte mult, dar pe l\u00e2ng\u0103 aceasta nu este vreo urm\u0103 de cultur\u0103, cu excep\u021bia marketing<\/em>-ului din bel\u0219ug\u201d (citat \u00een Smith 2008). Cu privire la cultura gay, Churchill \u0219i Homfary (2008) prezint\u0103 opinii sceptice, chiar cinice, despre angajamentul proiectului 08 fa\u021b\u0103 de tematicile LGBT. […]<\/p>\n

Regenerare \u0219i revan\u0219ism: Liverpool One<\/em><\/strong><\/p>\n

Liverpool One este vedeta regener\u0103rii culturale a ora\u0219ului, o enorm\u0103 dezvoltare retail<\/em> a companiei Grosvenor, \u00een valoare de 1 miliard de lire sterline. Sykes \u0219i Shaw (2009: 102) l\u0103udau \u201e\u00eenalta calitate\u201d a design<\/em>-ului urban, a spa\u0163iilor publice \u0219i a noilor spa\u021bii deschise, iar Ducele de Westminster, proprietarul Grosvenor, a declarat: \u201eCeea ce avem aici este o nou\u0103 comunitate\u201d (citat de BBC 2 2008a). Cu toate acestea, Minton (2009: 29\u201333) \u0219i Kingsnorth (2008) critica \u201eprivatizarea spa\u021biului public\u201d prin concesionarea domeniului public \u0219i prin cedarea c\u0103tre companii private a drepturilor publice de trecere\/ control al str\u0103zilor. Jones \u0219i Wilks-Heeg (2004, 2007) avertizau asupra reglement\u0103rii din ce \u00een ce mai accentuate a spa\u021biului urban din centrul ora\u0219ului Liverpool, restr\u00e2ng\u00e2nd mi\u0219carea anumitor grupuri sociale. \u00cen Liverpool One, paznici priva\u021bi (u\u0219or observabili prin hanoracele ro\u0219ii cu logo-ul 08) patruleaz\u0103 acest spa\u021biu acum privatizat \u0219i influen\u021beaz\u0103 dorin\u021ba anumitor grupuri sociale de a vizita centrul ora\u0219ului. [\u2026]<\/p>\n

\u00cen Leeds, cercet\u0103torii Chatterton \u0219i Unsworth (2004: 371) identific\u0103 \u201emulte persoane care sunt \u00eendep\u0103rtate prin politici de pre\u021buri sau de poli\u021bie sau care se simt nedorite \u00een centrul ora\u0219ului \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, nu-l viziteaz\u0103\u201d. \u00cen mod similar, MacLeod (2002: 615) afirm\u0103 c\u0103 Glasgow \u201eafi\u0219eaz\u0103\u00a0 efectele unei politici emergente a revan\u0219ismului\u201d. Liverpool reflect\u0103 aceast\u0103 voin\u021b\u0103 de recuperare a ora\u0219ului drept capital\u0103, \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu sugestia lui Waitt (2008) conform c\u0103reia festivalurile culturale sunt mecanisme de control social pentru incluziunea \u0219i excluziunea oamenilor din anumite spa\u021bii ale ora\u0219ului. [\u2026]<\/p>\n

Realit\u0103\u021bi economice contradictorii<\/strong><\/p>\n

Comisia \u201eHealth is Wealth\u201d [S\u0103n\u0103tatea este Bun\u0103stare] (2008: 10\u201313: 55\u201368) a dezv\u0103luit c\u0103, \u00een ciuda avalan\u0219ei de investi\u021bii \u0219i a perioadei de cre\u0219tere economic\u0103, Liverpool r\u0103m\u00e2ne un ora\u0219 polarizat \u00een ceea ce prive\u0219te indicatorii socio-economici esen\u021biali (locuri de munc\u0103, \u0219omaj, asisten\u0163\u0103 pentru persoanele cu dizabilit\u0103\u021bi, locuin\u021be \u0219i s\u0103n\u0103tate). \u00cen timp ce Liverpool s\u0103rb\u0103torea proiectele 08 \u0219i Liverpool One, o propor\u021bie semnificativ\u0103 a localnicilor supravie\u021buiau datorit\u0103 ajutoarelor de la stat, \u201emulte zone localizate \u00een regiune fiind printre cele mai defavorizate din Anglia\u201d (Comisia Health is Wealth 2008: 55). \u00cen termenii Indexului privind Deprivarea Multipl\u0103, calculat pentru anul 2007 (raportat la 354 autorit\u0103\u021bi locale din Anglia), Liverpool era cea mai defavorizat\u0103 localitate. Ora\u0219ul avea scoruri la fel de proaste \u0219i la capitolul \u201eangaj\u0103ri\u201d \u2013 al doilea pe lista celor mai dezavantajate \u2013 \u0219i la \u201evenituri\u201d \u2013 al treilea pe list\u0103 (Comisia Health is Wealth 2008: 58\u201359). Raportul spune:<\/p>\n

\u201eCre\u0219terea actual\u0103 se concentreaz\u0103 foarte mult \u00een centrul ora\u0219ului Liverpool, fapt care a dus la crearea unor pungi de s\u0103r\u0103cie pe \u00eentinsul regiunii ora\u0219ului \u0219i la cre\u0219terea inegalit\u0103\u021bii \u00eentre boga\u021bi \u0219i s\u0103raci \u00een ce prive\u0219te \u0219ansele, aspira\u021biile \u0219i calitatea vie\u021bii\u201d (Comisia Health is Wealth 2008:11).<\/p>\n

Work Foundation [Funda\u021bia pentru Munc\u0103] arat\u0103 c\u0103 \u00een intervalul februarie 2008 \u0219i februarie 2009 num\u0103rul solicitan\u021bilor de ajutoare sociale \u00een Liverpool a crescut de la 5 298 (5.3%) la 20 055 (7%) (BBC News Online 2009b; Clayton 2009). Ace\u0219ti indicatori socio-economici sumbri nu cadreaz\u0103 cu retorica Liverpool \u2013 ora\u0219 al rena\u0219terii; mai degrab\u0103 ora\u0219ul r\u0103m\u00e2ne unul cu grave \u201egeografii ale excluderii\u201d. [\u2026]<\/p>\n

Jimmy McGovern, un alt scriitor local faimos, a dat glas unor \u00eendoieli majore despre evenimentele din cartierul Toxteth, parte a programului guvernamental de re\u00eennoire a pie\u021bei imobiliare [Government\u2019s Housing Market Renewal]:<\/p>\n

\u201eAcesta este Liverpool 8 [cod po\u0219tal], singurul loc pe care \u00eel po\u021bi cu adev\u0103rat descrie ca <<Lumea \u00eentreag\u0103 \u00eentr-un singur ora\u0219>>… aici sunt irlandezi \u0219i galezi, somalezi \u0219i indieni din vestul Indiei \u2013 \u0219i iat\u0103 cum arat\u0103. Zidit \u00een a\u0219teptarea demol\u0103rii… distrus de nenoroci\u021bii \u0103\u0219tia care vor s\u0103 d\u0103r\u00e2me totul pentru dezvoltare, investi\u021bii \u0219i ce altceva mai pot scoate din asta. Asta nu-i cultur\u0103, asta-i vandalism\u201d (citat \u00een Murden 2006: 483). [\u2026]<\/p>\n

Merit\u0103 men\u021bionat c\u0103 rezultatele din Liverpool nu sunt nici pe departe un caz unic; de fapt, multe dintre probleme erau evidente \u00een precedentele ora\u0219e-gazd\u0103 ale Capitalei Culturii. Liverpool este \u00eenc\u0103 un studiu de caz emblematic pentru cum sunt folosite evenimente culturale majore pentru a reimagina, reinventa \u0219i recrea brand<\/em>-ul unui ora\u0219. \u00cen Liverpool, ca \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi, e vorba despre schimbarea percep\u021biei asupra oamenilor \u0219i asupra locului pentru a atrage investi\u021bii, turi\u0219ti, consumatori \u0219i clasele calificate.<\/p>\n

 <\/p>\n

Text publicat\u00a0integral \u00een Social & Cultural Geography<\/strong>, Noiembrie 2010<\/p>\n

www.researchgate.net\/publication\/254359932_’Capital_of_Culture-you_must_be_having_a_laugh’_Challenging_the_official_rhetoric_of_Liverpool_as_the_2008_European_cultural_capital<\/a><\/p>\n

Traducere din englez\u0103 de Silvana R\u00e2peanu<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> \u201eThe World in One City\u201d a fost titlul candidaturii ora\u0219ului Liverpool.<\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Chestion\u00e2nd retorica oficial\u0103 a Capitalei Culturale Europene din 2008 \u2013 Liverpool08 – Fragmente – de Philip BOLAND Aceast\u0103 lucrare analizeaz\u0103 interpret\u0103ri alternative ale succesului g\u0103zduirii de c\u0103tre Liverpool a Capitalei Europene a Culturii \u00een 2008. Textul examineaz\u0103 perspective contrastante asupra Liverpool08, de la mesajul oficial triumfalist, de regenerare urban\u0103 \u0219i rena\u0219tere economic\u0103, la analize mai critice care problematizeaz\u0103 elemente importante ale evenimentului \u0219i ale impactului s\u0103u social \u0219i spa\u021bial. Astfel, cercetarea pune la \u00eendoial\u0103 hiperbola transform\u0103rii prin cultur\u0103, pentru a aduce la iveal\u0103 geografii ale culturii, experien\u021be culturale \u0219i realit\u0103\u021bi socio-economice diferite. Lucrarea ofer\u0103 \u0219i o alt\u0103 lectur\u0103 cultural\u0103 a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[375,162,374,373,368],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4868"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4868"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4868\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4883,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4868\/revisions\/4883"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4868"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4868"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4868"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}