{"id":4852,"date":"2016-10-06T00:11:34","date_gmt":"2016-10-06T00:11:34","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4852"},"modified":"2018-02-06T00:37:29","modified_gmt":"2018-02-06T00:37:29","slug":"capitala-europeana-a-culturii-si-a-antisemitismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/06\/capitala-europeana-a-culturii-si-a-antisemitismului\/","title":{"rendered":"Capitala European\u0103 a Culturii \u015fi a antisemitismului"},"content":{"rendered":"<p><strong>de Kamil Majchrzak<\/strong><\/p>\n<p><em>\u00cen anul 2016, ora\u0219ul Wroc\u0142aw din Polonia \u00eemparte titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii (CEaC) cu ora\u0219ul basc San Sebastian. \u00cens\u0103 \u00een spatele acestui titlu nu se reg\u0103se\u0219te un concept cultural coerent. Nevoile existen\u021biale \u0219i subfinan\u021barea institu\u021biilor culturale din Wroc\u0142aw \u00eei fac pe lucr\u0103torii culturali s\u0103 produc\u0103 evenimente de scurt\u0103 durat\u0103, pentru a mai beneficia de un grant modest \u00een cadrul CEaC. Dar cultura nu ar trebui s\u0103 fie o marf\u0103 \u0219i nu ar trebui s\u0103 fie produs\u0103 \u00een cadrul unor rela\u0163ii de consum. Acest lucru este simptomatic pentru situa\u021bia actual\u0103 a culturii din Wroc\u0142aw \u0219i din Polonia \u00een general. De asemenea, intersectarea mega-evenimentul Capital\u0103 European\u0103 a Culturii Wroclaw 2016 cu realitatea antisemit\u0103 din Polonia relev\u0103 pericolele subestimate ale politicii istoriei [perspectiva oficial\u0103 asupra trecutului \u015fi istoriei, n.ed.] \u00een Europa de Est \u0219i ale discursurilor culturale \u00een acela\u015fi timp anticomuniste \u015fi antidemocratice (Kulturkampf). <\/em><\/p>\n<div id=\"attachment_4857\" style=\"width: 1034px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><img aria-describedby=\"caption-attachment-4857\" loading=\"lazy\" class=\"size-large wp-image-4857\" src=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta-1024x683.jpg\" alt=\"Foto: Agencja Gazeta\" width=\"1024\" height=\"683\" srcset=\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta.jpg 1024w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta-300x200.jpg 300w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta-768x512.jpg 768w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta-780x520.jpg 780w, https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Agencja-Gazeta-585x390.jpg 585w\" sizes=\"(max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><p id=\"caption-attachment-4857\" class=\"wp-caption-text\">Foto: Agencja Gazeta<\/p><\/div>\n<p>Faptul c\u0103 Uniunea European\u0103 a acordat acest titlu preten\u0163ios ora\u0219ului Wroc\u0142aw, din Silezia de Jos, reflect\u0103 o problem\u0103 sistemic\u0103 a felului \u00een care merg lucrurile la nivel european. Titlul acordat ar trebui, conform Parlamentului European, s\u0103 \u201earate bog\u0103\u021bia \u0219i complexitatea culturilor europene, precum \u0219i a bunurilor lor comune\u201d, pentru a face posibil\u0103 o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere \u00eentre cet\u0103\u021beni\/e. Dar conflictul dintre proiec\u0163ia\/aspira\u0163ia de a avea o \u201ecomunitate de valori\u201d europene \u015fi realitatea populismului de dreapta sau a na\u021bionalismului din Europa, aflat \u00een continu\u0103 cre\u0219tere, ne spune altceva.<\/p>\n<p>\u00cen ultimii 25 de ani, \u00een Polonia s-a implementat treptat o politic\u0103 a istoriei din ce \u00een ce mai radical\u0103, conduc\u00e2nd c\u0103tre o reeducare na\u021bionalist\u0103 a societ\u0103\u021bii. Nu valorile democratice au fost \u00een prim-plan, ci, mai degrab\u0103, \u00eencerc\u0103rile tuturor partidelor politice de a fi unele mai de dreapta dec\u0203t altele, pentru a convinge electoratul c\u0103 ele sunt adev\u0103ratele \u0219i singurele reprezentante ale na\u021biunii poloneze. Na\u021bionalismul a \u00eenlocuit no\u021biunea de democra\u021bie. \u00cen urma terapiei de \u0219oc de la \u00eenceputul anilor \u201890, democra\u021bia a dec\u0103zut, devenind sinonimul unui mod de guvernare \u00een care averea constituie condi\u021bia decisiv\u0103 necesar\u0103 pentru a fi parte din societate. Astfel, \u201eproblema social\u0103\u201d s-a suprapus cu \u201eadev\u0103ratul patriotism\u201d<a href=\"#_ftn1\" name=\"_ftnref1\">[1]<\/a>.<\/p>\n<p>Primarul ora\u0219ului, Rafa\u0142 Dutkiewicz<em>, <\/em>a \u00eencercat, \u00een timpul campaniei CEaC, s\u0103 prezinte ora\u0219ul Wroc\u0142aw ca pe un centru al rezisten\u021bei anticomuniste, compar\u00e2ndu-l chiar cu grupul de rezisten\u0163\u0103 ilegal\u0103 care a luptat \u00eempotriva ocup\u0103rii germane \u00eenainte de 1945. Cei de la guvernare par s\u0103 nu cunoasc\u0103 alt\u0103 nara\u021biune \u00een afar\u0103 de cea care este parte integral\u0103 a propriei lor puteri. \u00cens\u0103 o Capital\u0103 European\u0103 a Culturii ar avea nevoie mai degrab\u0103 de valori universale pentru a g\u0103si r\u0103spunsuri la amenin\u021b\u0103rile neofascismului din Europa \u0219i ale revolu\u021biei neoconservatoare \u0219i antidemocratice, aflat\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare \u00een Europa de Est. Se pare c\u0103 Wroc\u0142aw nu are altceva de oferit, \u00een afara acestui festival ostentativ al propriei puteri.<\/p>\n<p><strong>Politica na\u021bionalist\u0103 de conciliere<\/strong><\/p>\n<p>Lacrimile de crocodil pe care le vars\u0103 ast\u0103zi Occidentul, depl\u00e2ng\u00e2nd radicalizarea dreptei \u00een Polonia, mascheaz\u0103 faptul c\u0103, \u00een realitate, \u0219ovinismul na\u021bionalist \u0219i reapari\u021bia unei drepte violente \u00een Polonia deveniser\u0103 acute \u00eenc\u0103 de dinaintea victoriei electorale a Partidului \u201eDreptate \u0219i Justi\u021bie\u201d (PiS). Criticile din Germania \u0219i Europa la adresa recentelor schimb\u0103ri din Polonia nu au credibilitate, deoarece acestea au lipsit cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire \u00een contextul apari\u021biei unei culturi a fascismului \u00een Ungaria, sub conducerea partidului FIDESZ al lui Viktor Orban. Ele exprim\u0103 cel mai probabil dezacorduri \u00een ceea ce prive\u0219te politica individualist\u0103 \u0219i \u201edeclara\u0163ionismele\u201d militare ale Poloniei fa\u021b\u0103 de Rusia, precum \u0219i dezacorduri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problematica refugia\u021bilor.<\/p>\n<p>\u00cens\u0103 anteriorul guvern neoliberal al Platformei Civice (PO), prin politica lui na\u021bionalist\u0103 de conciliere, a contribuit la recenta victorie electoral\u0103 a conservatorilor na\u021bionali\u0219ti. Dup\u0103 pierderea alegerilor de c\u0103tre PO, \u00een mod surprinz\u0103tor, intelectualitatea polonez\u0103 a descoperit brusc democra\u021bia, cu toate c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, preocuparea ei principal\u0103, \u00een calitate de parvenit\u0103 a tranzi\u021biei, fusese aceea de a-\u0219i men\u021bine <em>statu quo<\/em>-ul economic. Timp de un sfert de secol, ace\u0219ti intelectuali au avertizat opinia public\u0103 mai ales \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pericolul \u201est\u00e2ngii\u201d, ridic\u00e2nd teoria totalitarianismului la nivel de politic\u0103 public\u0103 a statului \u0219i pretinz\u00e2nd c\u0103 fascismul ar fi sinonim cu comunismul. Ei au t\u0103cut chiar \u0219i atunci c\u00e2nd Platforma Civic\u0103 a dus, timp de opt ani, o politic\u0103 na\u021bionalist\u0103, \u00een cadrul c\u0103reia orice ini\u021biativ\u0103 pentru drepturile femeilor era considerat\u0103 mult prea radical\u0103, orice chestiune LGBTQ mult prea controversat\u0103, orice idee social\u0103 emancipatoare mult prea post-comunist\u0103 sau prea amenin\u021b\u0103toare. Orice avertizare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu reconsolidarea neofascismului a fost respins\u0103 de c\u0103tre aceast\u0103 intelighen\u021bie r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103 de c\u0103tre putere, fiind considerat\u0103 o \u201egeneralizare nefondat\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Intelectualitatea polonez\u0103 face acum pe cet\u0103\u021beanul \u00eengrijorat \u0219i \u00ee\u0219i dore\u0219te, flutur\u00e2nd drapelul na\u021bional polonez, sub denumirea de Comitet pentru Ap\u0103rarea Democra\u021biei (KOD), s\u0103 recupereze acea democra\u021bie la a c\u0103rei erodare a contribuit at\u00e2t de activ. Ea a t\u0103cut \u0219i atunci c\u00e2nd \u201edemocra\u021bia\u201d a devenit sinonim\u0103 cu polarizarea social\u0103, \u0219i atunci c\u00e2nd societatea a ajuns s\u0103 fie considerat\u0103 doar o comunitate definit\u0103 etnic \u0219i na\u021bional. Lupta ei pentru statu quo \u00eenainte de victoria electoral\u0103 a PiS (c\u0103ruia unii pretin\u0219i democra\u021bi \u00eei aduc acum laude), a reprezentat de fapt o revenire la bazele politicilor istorice na\u021bionaliste, care au condus direct la radicalizarea politic\u0103 actual\u0103 din Polonia.<\/p>\n<p><strong>Reapari\u021bia unui neofascism violent <\/strong><\/p>\n<p>Poten\u0163ialul violent \u0219i influen\u021ba neofasci\u0219tilor polonezi asupra culturii \u00een Wroc\u0142aw erau vizibile \u00eenc\u0103 de dinaintea protestelor pe care le-au organizat \u00eempotriva spectacolului <strong>Moartea \u0219i fecioara<\/strong> de Elfriede Jelinek<em>, <\/em>de la Teatr Polski, din noiembrie 2015<a href=\"#_ftn2\" name=\"_ftnref2\">[2]<\/a>. Dar chiar \u0219i \u00een cazul acestor proteste, pericolele reale ale extremei drepte \u00een Polonia au fost bagatelizate. \u00cen piesa <strong>Moartea \u015fi fecioara<\/strong>, provocarea [care a st\u00e2rnit protestele grupurilor neofasciste \u015fi fundamentaliste catolice, n.ed.] \u2013 rezultat al utiliz\u0103rii calculate a pornografiei \u2013 era folosit\u0103 de regizor ca strategie de <em>marketing<\/em>; occidentul celebreaz\u0103 astfel de trucuri, consider\u00e2ndu-le un garant al democra\u021biei \u0219i al libert\u0103\u021bii de exprimare, un presupus \u201eEuro-Maidan\u201d, \u00een loc s\u0103 vad\u0103 \u00een ele expresia unei culturi blazate \u0219i comercializate. S\u0103 nu uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 temele sociale importante pot fi tratate scenic f\u0103r\u0103 a fi transformate \u00eentr-un vodevil comercial, cum f\u0103ceau \u00eenc\u0103 de acum un deceniu activi\u0219tii de la legendarul Off-Theater \u201eZak\u0142ad Krawiecki\u201d, juc\u00e2nd piese de Brad Fraser \u0219i Sarah Kane la Wroc\u0142aw.<\/p>\n<p>Pe 1 martie 2013, neofasci\u0219ti din gruparea Rena\u0219terea Na\u021bional\u0103 a Poloniei (NOP) au \u00eempiedicat prezentarea unui film de Tom\u00e1\u0161 Rafa<a href=\"#_ftn3\" name=\"_ftnref3\">[3]<\/a> \u00een Galeria BWA din Wroc\u0142aw, pe motiv c\u0103 ar ataca onoarea a\u0219a-zi\u0219ilor \u201e\u017bo\u0142nierze Wykl\u0119ci\u201d [\u201eSolda\u021bi blestema\u0163i\u201d<a href=\"#_ftn4\" name=\"_ftnref4\">[4]<\/a>]. \u00cen mod paradoxal, acest proiect al artistului slovac Tom\u00e1\u0161 Rafa, a c\u0103rui tem\u0103 este ascensiunea na\u021bionalismului \u00een Europa, a fost realizat \u00een cadrul unui proiect al Capitalei Europene a Culturii 2013 \u00een ora\u0219ul slovac Ko\u0161ice. Administra\u021bia ora\u0219ului \u0219i galeria BWA au justificat refuzul de a prezenta filmul prin argumentul c\u0103 ei nu \u00ee\u0219i doresc \u201eprovoc\u0103ri de st\u00e2nga\u201d. Cu ani \u00eenainte, ideea fostului pre\u015fedinte Lech Kaczy\u0144ski de a introduce o s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103 pe 1 martie, pentru a celebra Solda\u0163ii blestema\u0163i, eroii ostraciza\u0163i ai rezisten\u021bei (a c\u0103ror principal\u0103 ocupa\u021bie \u00een al Doilea R\u0103zboi Mondial se pare c\u0103 ar fi constat \u00een v\u00e2n\u0103toarea de evrei \u0219i \u00een urm\u0103rirea comuni\u0219tilor<a href=\"#_ftn5\" name=\"_ftnref5\">[5]<\/a>), a fost adoptat\u0103 de parlament datorit\u0103 sus\u0163inerii din partea Platformei Civice.<\/p>\n<p>\u00cen preambulul CEaC Wroclaw 2016, punctul culminant a fost arderea unei p\u0103pu\u0219i reprezent\u00e2nd un evreu purt\u00e2nd steagul Uniunii Europene, direct \u00een fa\u021ba prim\u0103riei, \u00eentr-o procesiune antisemit\u0103<a href=\"#_ftn6\" name=\"_ftnref6\">[6]<\/a> cu tor\u021be ale organiza\u021biei fasciste ONR [Ob\u00f3z Narodowo-Radykalny], la c\u00e2teva zile dup\u0103 \u00eemplinirea a 77 de ani de la <em>Noaptea pogromului<a href=\"#_ftn7\" name=\"_ftnref7\">[7]<\/a><strong>.<\/strong><\/em> Curatorii CEaC Wroc\u0142aw s-au sim\u021bit apoi obliga\u021bi mai degrab\u0103 s\u0103 reabiliteze \u015fi s\u0103 revendice \u00eentr-o scrisoare deschis\u0103 sloganul na\u021bionalist \u201eDumnezeu, Onoare, \u021aar\u0103\u201d [folosit de demonstran\u0163i], dec\u00e2t s\u0103 atace na\u021bionalismul, antisemitismul \u015fi islamofobia. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, \u00een decembrie 2015, neofasci\u015ftii au putut m\u0103r\u0219\u0103lui din nou \u00een acela\u0219i loc. De data aceasta au adus cu ei capete de porc retezate, pentru a-\u0219i \u00eent\u0103ri protestul [&#8230;].<\/p>\n<p>De ani de zile, problema excluderii culturale, economice \u0219i sociale a romilor din ora\u0219 este doar administrat\u0103, \u00een loc s\u0103 fie rezolvat\u0103. \u00cen vara anului 2015, \u020bn aceea\u015fi zi \u00een care, cu 71 ani \u00eenainte, a fost exterminat a\u0219a-numitul \u201e<em>Lag\u0103r de romi\u201d<\/em> de la Auschwitz-Birkenau [2 august 1944, nota ed.], o familie de romi a fost evacuat\u0103 for\u021bat, \u00een mod abuziv, cu utilizarea buldozerelor. Dup\u0103 evacuare, Roman Kwiatkowski, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Romilor din Polonia, a comparat tratarea romilor de c\u0103tre ora\u0219ul Wroc\u0142aw cu tratarea romilor \u00een \u201eBreslaul\u201d german din anii \u201930. [&#8230;]\u00a0Minimalizarea, de ani de zile, a pericolului grupurilor neonaziste de c\u0103tre oficialit\u0103\u021bile ora\u0219ului, precum \u0219i num\u0103rul tot mai mare de atacuri asupra str\u0103inilor\/str\u0103inelor \u00een Wroc\u0142aw, au fost adresate de c\u0103tre colectivul <strong>Centrum Postaw Antyrasistowskich<\/strong> [Centrul pentru atitudini antirasiste]. Colectivul a postat pe <em>YouTube<\/em> un videoclip satiric \u00een care a amestecat mesajele publicitare ale factorilor de decizie CEaC cu scene ale rasismului, antisemitismului \u0219i sexismului de zi cu zi. Dup\u0103 mai mult de 10.000 de acces\u0103ri, \u00een urma unei interven\u021bii din partea autorit\u0103\u021bilor ora\u0219ului, acest video a fost scos de pe net. Cu toate acestea, el exist\u0103 \u00eenc\u0103 pe un cont de <em>Facebook<\/em>.<\/p>\n<p>Ignoran\u021ba autorit\u0103\u0163ilor locale fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bile scenei neofasciste din Wroc\u0142aw \u0219i fa\u021b\u0103 de antisemitismul latent este \u00eenc\u0103 prezent\u0103. Discu\u021bia aprins\u0103 de la Wroc\u0142aw din jurul videoului realizat de <strong>Centrum Postaw Antyrasistowskich<\/strong> ne arat\u0103 c\u0103, \u00een contextul mega-evenimentului capital\u0103 cultural\u0103, rasismul \u015fi antisemitismul nu sunt considerate ca fiind o problem\u0103 social\u0103, ci sunt considerate mai degrab\u0103 o chestiune de imagine. Atunci c\u00e2nd, dup\u0103 Ziua Independen\u021bei din noiembrie 2012, neonazi\u0219tii polonezi au atacat proiectul de locuin\u021be alternative <strong>Wagenburg<\/strong>, iar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte au spart ferestrele sinagogii, primarul Rafa\u0142 Dutkiewicz a reac\u021bionat folosind un truc de sp\u0103lare a imaginii. Dup\u0103 aceste atacuri violente, el a amplasat \u00eentr-un spa\u0163iu public c\u00e2teva statuete-pitic \u00een stil \u201eafro\u201d, cu <em>dreadlocks<\/em>, b\u0103t\u0203nd la tobe bongo, ca simbol al unui ora\u0219 deschis \u0219i al luptei \u00eempotriva rasismului. Cu acest truc, el a reinvocat \u015fi legenda \u201ePomara\u0144czowa Alternatywa\u201d [Alternativa Portocalie], c\u00e2nd, \u00een anii \u201980, un grup de tineri a performat <em>happening<\/em>-uri provocatoare, purt\u00e2nd c\u0103ciuli portocalii de pitic \u0219i interpret\u00e2nd rolul de pitici revolu\u021bionari. \u00a0Atunci c\u00e2nd, \u00een vara anului 2013, prezentarea de la Universitatea din Wroc\u0142aw a sociologului Zygmunt Bauman (care \u00een 1968 a fost expulzat din Polonia ca urmare a unor revolte antisemite) a fost blocat\u0103 de un grup de antisemi\u021bi, atacul a putut fi oprit doar cu interven\u0163ia unei unit\u0103\u0163i \u201eantitero\u201d. Primarul Dutkiewicz \u00eensu\u0219i s-a implicat apoi pentru a transforma pedeapsa atacatorilor din deten\u021bie \u00een munc\u0103 social\u0103.<\/p>\n<p><strong>Capitala European\u0103 a Culturii \u2013 un obiect str\u0103in \u00een ora\u0219<\/strong><\/p>\n<p>Capitala European\u0103 a Culturii r\u0103m\u00e2ne un corp str\u0103in \u00een Wroc\u0142aw. Un festival comercial mare, flancat de proiecte mici, f\u0103r\u0103 sustenabilitate \u0219i f\u0103r\u0103 o abordare coerent\u0103. \u00cen loc s\u0103 sprijine cultura independent\u0103, ora\u0219ul a g\u0103sit \u00een trezorerie 1,6 milioane de euro pentru achizi\u021bionarea unor imagini discutabile ale lui Marilyn Monroe. Ce are de-a face acest truc retro cu cultura modern\u0103 a acestui ora\u0219? Wroc\u0142aw, ca \u0219i Capital\u0103 a Culturii, ofer\u0103 un concert Iron Maiden \u0219i David Gilmour. Despre cultura de avangard\u0103 din Wroc\u0142aw putem afla c\u00e2te ceva \u00een expozi\u021bia<strong> Dzikie Pola<\/strong>, organizat\u0103 de c\u0103tre Muzeul de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Wroc\u0142aw \u0219i de Galeria Zach\u0119ta din Var\u0219ovia. Pentru a vedea aceast\u0103 expozi\u0163ie, trebuie \u00eens\u0103 mers la Var\u0219ovia.\u00a0Cultura independent\u0103 este \u020bnchis\u0103 \u00een enclavele ei \u00eenguste. O structur\u0103 paralel\u0103, o lume \u201esubteran\u0103\u201d fa\u0163\u0103 de agenda oficial\u0103 a ora\u0219ului, operat\u0103 de c\u0103tre activiste \u015fi activi\u015fti nepromova\u021bi sau neaprecia\u021bi. Celebrul teatru \u201eZak\u0142ad Krawiecki\u201d s-a \u00eenchis din cauza politicii culturale a ora\u0219ului, care respinge cultura independent\u0103 sau \u00eencearc\u0103 s\u0103 o comercializeze. Mul\u0163i arti\u015fti \u015fi artiste independente emigreaz\u0103. Printre al\u021bii \u0219i Monika Chmielarz, fost\u0103 regizoare, care acum este editoarea de succes a revistei <strong>BlowPhoto <\/strong>din Irlanda. Eponimul teatrului Dominik Krawiecki a fondat \u00een Berna compania <strong>PINK MAMA THEATRE<\/strong>. Numele companiei de teatru \u201eZak\u0142ad Krawiecki\u201d a fost \u00eens\u0103 folosit de al\u021bii mai t\u00e2rziu pentru a produce musical-uri discutabile.<\/p>\n<p><strong>Scena muzical\u0103 independent\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Momentan, scena muzical\u0103 independent\u0103 pare s\u0103 fie \u00eenc\u0103 cea mai puternic\u0103. Oricine a experimentat o dat\u0103 un performance live al trupei queer electro <strong>Zdrada Pa\u0142ki<\/strong>, \u00eentr-un subsol din districtul Grabiszynek, nu va putea uita energia acestei trupe; va \u00een\u021belege astfel mai multe lucruri despre complicatele condi\u021bii ale vie\u021bii culturale dintr-o Polonie dominat\u0103 de catolicism, dec\u00e2t ar putea \u00een\u021belege din programul CEaC. Dar artista Martyna H. a emigrat deja. Pe de alt\u0103 parte, trupa post-punk <strong>Ukryte Zalety Syst\u00e9mu<\/strong> este deja promovat\u0103 de legendarul post de radio alternativ KEXP-FM.\u00a0\u00cen aplica\u021bia pentru titlul de CEaC, ora\u0219ul a amintit \u00eentr-adev\u0103r via\u021ba cultural\u0103 alternativ\u0103 \u0219i proiectele culturale independente. De exemplu, a men\u021bionat proiectul <strong>D\u017awi\u0119ki z Odzysku\/ Sunete reciclate<\/strong>, \u00een care copiii din cartierul defavorizat \u0219i gentrificat Nadodrze au creat din de\u0219euri instrumente muzicale \u0219i o orchestr\u0103. Dup\u0103 acordarea titlului, acest proiect nu se reg\u0103se\u0219te \u00eens\u0103 \u00een programul oficial CEaC. Consiliul Cet\u0103\u021benesc pentru Cultur\u0103 (Obywatelska Rada Kultury), re\u0163ea independent\u0103 \u015fi auto-organizat\u0103, s-a str\u0103duit s\u0103 opreasc\u0103 aceast\u0103 nivelare cultural\u0103 \u0219i a protestat \u00eempotriva reducerii culturii la o campanie de <em>marketing<\/em> realizat\u0103 de publicitari profesioni\u0219ti. Consiliul a solicitat \u015fi consolidarea educa\u021biei culturale \u0219i a activit\u0103\u021bilor cu \u0219i pentru tineri. \u00a0\u00cen ghetourile s\u0103race din ora\u0219, tinerii \u0219i b\u0103tr\u00e2nii sunt exclu\u0219i de la via\u021ba cultural\u0103. Speran\u021ba c\u0103 CEaC va reduce decalajul social printr-o politic\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 de finan\u021bare cultural\u0103 a e\u0219uat. O latur\u0103 social-participativ\u0103 nu exist\u0103.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi r\u0103m\u00e2ne neclar ce a f\u0103cut \u015fi ce face de fapt asocia\u0163ia coordonatoare Wroc\u0142awski Akcjonariat Kult\u00fary [Asocia\u0163ia pentru Participare Cultural\u0103 Wroc\u0142aw]. O politic\u0103 sustenabil\u0103 a unui ora\u0219 cultural, care s\u0103-i includ\u0103 at\u00e2t pe locuitori, c\u00e2t \u0219i pe lucr\u0103torii culturali, nu poate s\u0103 arate \u00een acest fel! \u00cengrijor\u0103tor este faptul c\u0103 scena cultural\u0103 local\u0103 pare c\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 promoveze o contra-propunere, ajung\u00e2nd s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu situa\u021bia.<\/p>\n<p><strong>Construirea na\u021biunii poloneze<\/strong><\/p>\n<p>Motivul pentru care autorit\u0103\u0163ile refuz\u0103 preocuparea fa\u021b\u0103 de antisemitismul din ora\u0219, devenit vizibil \u00een procesul de atribuire a titlului CEaC, se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u020bn afara cadrului evenimentului. Acesta este str\u00e2ns legat de func\u021bia formatoare de identitate a na\u021bionalismului, \u00een politic\u0103 \u0219i \u00een societate. \u00cen Polonia ai voie s\u0103 vorbe\u0219ti despre orice, mai pu\u021bin despre faptul c\u0103 antisemitismul latent este o problem\u0103 a \u00eentregii societ\u0103\u021bi. Negarea antisemitismului este parte constitutiv\u0103 a construc\u021biei identit\u0103\u021bii na\u021bionale de ast\u0103zi. Antisemitismului polonez este dovada vie a faptului c\u0103 prejudiciul antisemit reu\u0219e\u0219te s\u0103 persiste chiar \u0219i \u00een absen\u0163a unei minorit\u0103\u0163i evreie\u015fti. Intersectarea CEaC cu realitatea antisemit\u0103 din Polonia a contribuit la afirmarea caracterului na\u0163ionalist \u015fi antisemit al politicii istoriei, p\u00e2n\u0103 atunci discret \u015fi mai \u201e\u00eendulcit\u201d.<\/p>\n<p>Faptul c\u0103 managerul CEaC a recurs la sloganuri na\u0163ionaliste, precum \u201eDumnezeu, Onoare, \u021aar\u0103\u201d, \u00een scrisoarea deschis\u0103 de dup\u0103 arderea efigiei la mar\u015ful neofascist, scoate \u00een eviden\u0163\u0103 modul de netolerat \u00een care reac\u0163ioneaz\u0103 intelectualitatea din Polonia, pe fundalul CEaC Wroclaw. Nu se poate face apel la democra\u021bie \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, la na\u021bionalism polonez, cultul eroilor \u0219i politica antisemit\u0103 a istoriei.\u00a0Spre deosebire de Germania, antisemitismul polonez nu trebuie s\u0103 \u201etreac\u0103 prin Auschwitz\u201d, ci exist\u0103 \u00een ciuda Auschwitz-ului. De parc\u0103 uciderea sistematic\u0103 a evreilor europeni de c\u0103tre germani nu ar fi atins niciodat\u0103 societatea polonez\u0103.<\/p>\n<p>Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, aceast\u0103 politic\u0103 a istoriei polone a fost construit\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000 ca r\u0103spuns defensiv la dezbaterea din jurul crimelor din Jedwabne, unde, \u00een anul 1941, polonezii \u0219i-au ucis cu cruzime vecinii polonezi evrei. \u00a0Nu e deloc consolator faptul c\u0103 acele crime nu au fost un act de colaborare cu germanii, ci, mai degrab\u0103, un act \u00eenf\u0103ptuit de polonezii antisemi\u021bi. Dup\u0103 dezbaterile din jurul evenimentul de la Jedwabne, a devenit mai greu \u015fi mai pu\u0163in credibil s\u0103 \u00eenvinov\u0103\u021be\u0219ti pentru astfel de crime pe un \u201ecel\u0103lalt\u201d, pe cazuri izolate de \u201eszmalcownik\u201d care \u015fantajau evrei \u015fi \u00eei denun\u0163au Gestapoului, pentru bani, pe pretin\u0219i tr\u0103d\u0103tori comuni\u0219ti sau pe evreii \u00een\u0219i\u0219i. Holocaustul pune la \u00eendoial\u0103 identitatea polonez\u0103 <em>per se<\/em>, bazat\u0103 pe na\u021bionalism etnic. Aceast\u0103 identitate nu poate suporta o a doua victim\u0103 al\u0103turi de ea. Expresia ei modern\u0103 nu neag\u0103 c\u0103 a existat Holocaustul, dar acesta este \u2013 la fel ca \u00een statele baltice \u2013 prezentat distorsionat ca fiind ceva cu care polonezii nu au avut nimic de a face. \u00cen aceast\u0103 nara\u0163iune [\u015fi politic\u0103 a istoriei, n.ed.], r\u0103ul este v\u0103zut ca venind din exterior sau din partea unor extremi\u015fti izola\u0163i, rasismul celor afla\u0163i \u00een centrul societ\u0103\u0163ii fiind v\u0103zut ca inexistent. \u00cens\u0103 Holocaustul nu a avut loc \u00eentr-un vid social. Chiar \u0219i dup\u0103 eliberarea de c\u0103tre Armata Ro\u0219ie, cel pu\u021bin 2.000 de supravie\u021buitori evrei au fost uci\u0219i de c\u0103tre vecinii lor polonezi dup\u0103 1945. \u00a0Holocaustul perturb\u0103 mistificarea istoriei poloneze, precum \u0219i comemorarea eroilor, deoarece eroii unora sunt demasca\u021bi ca fiind criminalii antisemi\u021bi ai celorlal\u021bi.<\/p>\n<p>Recentele dezbateri asupra antisemitismului ridic\u0103 \u00een mod inevitabil o problem\u0103 referitoare la rolul societ\u0103\u021bii poloneze \u00een timpul Holocaustului. Acest lucru nu este o problem\u0103 specific\u0103 polonezo-evreiasc\u0103, ci, mai degrab\u0103, o provocare c\u0103reia trebuie s\u0103 \u00eei fac\u0103 fa\u021b\u0103 to\u021bi polonezii ca societate \u0219i ca indivizi, \u00een contextul european actual. [&#8230;]<\/p>\n<p>Not\u0103: Video-ul <strong>Centrum Postaw Antyrasistowskich <\/strong>este disponibil aici:<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.facebook.com\/Centrum-Postaw-Antyrasistowskich-509299182583737\/\">www.facebook.com\/Centrum-Postaw-Antyrasistowskich-509299182583737\/<\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><em>Articol publicat ini\u0163ial \u00een revista <\/em><strong>Graswurzel Revolution<\/strong><em>, \u00een februarie 2016<\/em><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/www.graswurzel.net\/406\/\">www.graswurzel.net\/406\/<\/a>\u00a0Traducere din german\u0103 de A.S. \u015fi A.A.<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\">[1]<\/a> \u00cen sensul c\u0103 oamenii cu avere sunt considera\u0163i \u201eadev\u0103ra\u0163i patrio\u0163i\u201d, iar oamenii s\u0103raci sunt acuza\u0163i c\u0103 nu sunt patrio\u0163i [n.ed].<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref2\" name=\"_ftn2\">[2]<\/a> Un grup de fundamentali\u015fti catolici \u015fi neofasci\u015fti au blocat intrarea \u00een teatru, acuz\u00e2nd piesa ca fiind pornografic\u0103 \u015fi propagandistic\u0103 \u2013 fiind scris\u0103 de dramaturga Elfriede Jelinek, de\u0163in\u0103toare a premiului Nobel pentru literatur\u0103, fost\u0103 membr\u0103 a Partidului Comunist din Austria p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1991. Ministrul Culturii, Piotr Glinski, a sugerat teatrului s\u0103 anuleze reprezenta\u0163iile piesei. Mai multe informa\u0163ii despre incident, \u00een limba englez\u0103 <a href=\"http:\/\/wroclawuncut.com\/2015\/11\/22\/scuffles-break-out-at-theatre-protest\/\">http:\/\/wroclawuncut.com\/2015\/11\/22\/scuffles-break-out-at-theatre-protest\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref3\" name=\"_ftn3\">[3]<\/a> Mai multe informa\u0163ii despre proiectul <strong>New Nationalism in the Heart of Europe<\/strong> al acestui artist, \u00een limba englez\u0103 <a href=\"http:\/\/your-art.sk\/\">http:\/\/your-art.sk\/<\/a><\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref4\" name=\"_ftn4\">[4]<\/a> Denumirea grup\u0103rilor anti-comuniste din Polonia, \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi \u00een anii \u201950 [nota ed.].<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref5\" name=\"_ftn5\">[5]<\/a> Proiectul <strong>New Nationalism in the Heart of Europe<\/strong> al artistului Tom\u00e1\u0161 Rafa discut\u0103 leg\u0103tura istoric\u0103 dintre cultul \u201esolda\u0163ilor blestema\u0163i\u201d \u015fi na\u0163ionalismul, rasismul, xenofobia din societatea de azi, motiv pentru care NOP a \u00eempiedicat proiec\u0163ia filmului [nota ed.]<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref6\" name=\"_ftn6\">[6]<\/a> Cele mai puternice sloganuri ale procesiunii au fost cele \u00eempotriva migran\u0163ilor, refugia\u0163ilor, musulmanilor. Evreii au fost acuza\u0163i ca fiind cei care conspir\u0103 pentru a trimite refugia\u0163ii \u00een Polonia. Manifesta\u0163ii islamofobe \u015fi \u00eempotriva refugia\u0163ilor au avut loc pe tot teritoriul Poloniei, nu doar \u00een Wroclaw [nota ed.].<\/p>\n<p><a href=\"#_ftnref7\" name=\"_ftn7\">[7]<\/a> Atac violent asupra locuin\u0163elor, spitalelor, \u015fcolilor, sinagogilor, magazinelor evreie\u015fti, pe tot teritoriul Germaniei naziste (inclusiv teritorii care apar\u0163in acum de Austria, Polonia, Cehia, Rusia), \u00een zilele \u015fi nop\u0163ile de 9 \u015fi 10 noiembrie 1938. Num\u0103rul evreilor uci\u015fi \u00een acele zile este estimat \u00eentre 91 \u015fi c\u00e2teva sute [nota ed.].<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>de Kamil Majchrzak \u00cen anul 2016, ora\u0219ul Wroc\u0142aw din Polonia \u00eemparte titlul de Capital\u0103 European\u0103 a Culturii (CEaC) cu ora\u0219ul basc San Sebastian. \u00cens\u0103 \u00een spatele acestui titlu nu se reg\u0103se\u0219te un concept cultural coerent. Nevoile existen\u021biale \u0219i subfinan\u021barea institu\u021biilor culturale din Wroc\u0142aw \u00eei fac pe lucr\u0103torii culturali s\u0103 produc\u0103 evenimente de scurt\u0103 durat\u0103, pentru a mai beneficia de un grant modest \u00een cadrul CEaC. Dar cultura nu ar trebui s\u0103 fie o marf\u0103 \u0219i nu ar trebui s\u0103 fie produs\u0103 \u00een cadrul unor rela\u0163ii de consum. Acest lucru este simptomatic pentru situa\u021bia actual\u0103 a culturii din Wroc\u0142aw \u0219i din&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[162,371,372,370],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4852"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4852"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4852\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4867,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4852\/revisions\/4867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4852"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4852"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4852"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}