{"id":4850,"date":"2018-02-06T00:04:02","date_gmt":"2018-02-06T00:04:02","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4850"},"modified":"2018-02-06T00:10:14","modified_gmt":"2018-02-06T00:10:14","slug":"guvernarea-capitalei-europene-a-culturii-si-regimuri-urbane-in-sibiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/02\/06\/guvernarea-capitalei-europene-a-culturii-si-regimuri-urbane-in-sibiu\/","title":{"rendered":"Guvernarea Capitalei Europene a Culturii \u0219i regimuri urbane \u00een Sibiu"},"content":{"rendered":"

– Fragmente – <\/em><\/strong><\/p>\n

de Alexandra OANC\u0102<\/strong><\/p>\n

Fragmentele de mai jos fac parte dintr-o lucrare de dizerta\u021bie sus\u021binut\u0103 \u00een cadrul Departamentului de Sociologie \u0219i Antropologie Social\u0103 al Central European University din Budapesta, \u00een 2010. Cercetarea a urm\u0103rit modul \u00een care programul \u201eSibiu Capital\u0103 European\u0103 a Culturii 2007\u201d a fost prezentat \u015fi general acceptat ca o poveste de succes, precum \u015fi impactul programului asupra proceselor de guvernare urban\u0103 \u00een Sibiu. <\/em><\/p>\n

Nivelul decizional european \u0219i politica CEaC<\/em><\/strong><\/p>\n

De\u0219i Tratatul de la Roma (1957) nu conferise competen\u021be legale Comisiei Europene pentru a interveni \u00een sectorul cultural, \u0219i de\u0219i doar Tratatul de la Maastricht (1992) \u201erecuno\u0219tea formal pentru prima oar\u0103 dimensiunea cultural\u0103 a integr\u0103rii europene\u201d, conferind \u0219i reglement\u00e2nd puterile pe care Comunitatea European\u0103 le are \u00een domeniul culturii, Comisia European\u0103 s-a implicat \u00een problemele culturale ale statelor membre \u00eenainte de adoptarea Tratatului de la Maastricht, prin finan\u021b\u0103ri \u0219i ini\u021biative culturale; Consiliul \u201epoate adopta m\u0103suri de stimulare, excluz\u00e2nd orice armonizare a legisla\u021biei \u0219i reglement\u0103rilor statelor membre\u201d (EC 1957). Capitala European\u0103 a Culturii este una dintre acele ini\u021biative.<\/p>\n

Programul Capitala European\u0103 a Culturii (CEaC) a fost fondat \u00een 1985 \u201epentru a-i apropia pe cet\u0103\u021benii statelor membre\u201d (Comisia European\u0103 1985): s-a decis ca un ora\u0219 pe an s\u0103 poarte titlul de \u201eOra\u0219 european al culturii\u201d \u0219i s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 un festival de promovare a identit\u0103\u021bii europene comune, pe toat\u0103 durata anului \u00een cauz\u0103. Shore (1993; 2000) sus\u021bine c\u0103, al\u0103turi de alte politici culturale, acest program a fost g\u00e2ndit de birocra\u021bii UE pentru a \u00eemplini proiectul Uniunii Europene ca unitate politic\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 cultural \u0219i pentru a crea un nou tip de subiect (subiectul european)<\/strong> potrivit pentru proiectul politic[1]<\/a>. Astfel, ra\u021biunea din spatele apari\u021biei acestui program a fost politic\u0103 \u0219i ideologic\u0103 din perspectiva proiectului UE \u0219i a birocra\u021bilor s\u0103i.<\/p>\n

O analiz\u0103 a legisla\u021biei UE, a documentelor de politici publice \u0219i a publica\u021biilor oficiale de politici culturale \u0219i politici CEaC dezv\u0103luie faptul c\u0103 politica CEaC a trecut prin schimb\u0103ri majore: complexitatea \u00eentregului proces a crescut, s-au introdus perioade mai lungi pentru preg\u0103tirea aplica\u021biilor, s-au introdus un proces de licita\u021bii publice mai competitiv \u0219i paneluri de selec\u021bie din partea UE \u00een locul unor criterii interguvernamentale de atribuire a titlului, ghiduri oficiale pentru ora\u0219ele candidate, produc\u021bie mai mare de rapoarte oficiale, construirea unor re\u021bele transna\u021bionale de agen\u021bii \u0219i exper\u021bi care se ocup\u0103 de acest program. Una dintre cele mai evidente schimb\u0103ri este cea legat\u0103 de tipul ora\u0219elor candidate \u0219i ora\u015fe-gazd\u0103. Dac\u0103 primele 5 ora\u0219e-gazd\u0103 erau deja centre culturale recunoscute<\/em> (Atena, Floren\u021ba, Amsterdam, Berlin \u0219i Paris), \u00eencep\u00e2nd cu 1990 \u0219i nominalizarea Glasgow-ului, majoritatea ora\u0219elor candidate nu au fost dintre destina\u021biile culturale obi\u0219nuite ale Europei, ci ora\u0219e dezindustrializate sau \u00een c\u0103utare de strategii de redezvoltare, care au folosit programul CEaC ca o unealt\u0103 economic\u0103<\/strong>. Astfel, \u00een multe ora\u0219e, aceast\u0103 politic\u0103 a fost integrat\u0103 \u00een cadrul agendelor locale de dezvoltare urban\u0103 \u0219i \u201eorientat\u0103 spre profitabilitate\u201d[2]<\/a>.<\/p>\n

Nu ar trebui s\u0103 consider\u0103m c\u0103 ra\u021biunea din spatele politicii CEaC s-a deplasat c\u0103tre o perspectiv\u0103 mai economic\u0103 a politicilor culturale, ci mai degrab\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 agende diferite la niveluri diferite, cel european \u0219i cel local. Cultura este \u00een continuare politizat\u0103 la nivelul UE, \u00eens\u0103 la nivel local exist\u0103 o comodificare a acestei politiz\u0103ri a culturii \u0219i, prin ea, a oric\u0103rui element de distinc\u021bie cultural\u0103[3]<\/a>. Astfel, prin aceast\u0103 politic\u0103, birocra\u021bii UE \u00ee\u0219i pot urm\u0103ri obiectivele politice de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a imaginii \u0219i identit\u0103\u021bii Comisiei \u0219i se pot implica \u00een problemele culturale ale statelor membre prin finan\u021b\u0103ri \u0219i influen\u021barea dezvolt\u0103rii economice a ora\u0219ului ales[4]<\/a>. Prin urmare, \u201eeuropeni\u0219tii au stimulat interesele elitelor locale, care \u0219i-au unit interesele cu cele ale Comisiei Europene\u201d[5]<\/a>. \u00cen timp ce UE ofer\u0103 doar o mic\u0103 parte din costul total al programului Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 (sub 2%) \u00een schimbul campaniei de imagine pentru Comisia European\u0103 (asta \u00eenseamn\u0103 CEaC \u00een ochii birocra\u021bilor UE), la nivel local, CEaC ofer\u0103 structurii de putere un pretext solid pentru dezvoltare urban\u0103 \u0219i abilitatea de a exploata poten\u021bialul economic al politicii culturale. Astfel, programul CEaC creeaz\u0103 posibilitatea unui parteneriat \u0219i a unei suprapuneri de agende \u00eentre Comisia European\u0103 \u0219i nivelul local, prin \u0219untarea statului-na\u021biune. […]<\/p>\n

Luxemburg \u0219i mitul originilor comune<\/em><\/strong><\/p>\n

Sibiul a fost ales datorit\u0103 acestei leg\u0103turi istorice: \u201eSaxonii din Transilvania care locuiesc \u00een Sibiu, descenden\u021bi ai coloni\u0219tior care au fondat ora\u0219ul \u00een secolul al XII-lea, vorbesc o limb\u0103 care se aseam\u0103n\u0103 cu francona vorbit\u0103 \u00een zona dintre Moselle \u0219i Rin\u201d (LuxECoC 2007 33). Dragoman (\u00een Vasiliu 2009: 115-40) sus\u021bine c\u0103 motivul pentru care Sibiul a fost invitat s\u0103 candideze \u00eempreun\u0103 cu Luxemburg este legat de \u201edilema identitar\u0103\u201d a Luxemburgului. Mitul originilor comune ale celor dou\u0103 ora\u0219e confer\u0103 r\u0103d\u0103cini \u0219i relevan\u021b\u0103 istoric\u0103 unui microstat precum Luxemburg, precum \u0219i o leg\u0103tur\u0103 cu Europa de Vest unui mic ora\u0219 din Europa de Est.<\/strong><\/p>\n

Oficialii din Luxemburg, \u00eempreun\u0103 cu cei rom\u00e2ni, au f\u0103cut referiri explicite la miturile fond\u0103rii Sibiului de c\u0103tre coloni\u0219tii sa\u0219i nu doar prin leg\u0103turi istorice, ci \u0219i arhitecturale \u0219i lingvistice. De\u0219i au fost descoperite diferen\u021be semnificative, teza asem\u0103n\u0103rilor \u00eentre limba luxemburghez\u0103 \u0219i cea vorbit\u0103 de sa\u0219ii din Transilvania \u00eenc\u0103 are greutate \u00een discursul public. Faptul c\u0103 teza a fost demontat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1905, \u201enu i-a \u00eenl\u0103turat pe sa\u0219i din memoria colectiv\u0103 luxemburghez\u0103\u201d (Dragoman \u00een Vasiliu 2009: 129) datorit\u0103 func\u021biei sale simbolice de consolidare a identit\u0103\u021bii na\u021bionale luxemburgheze \u0219i de \u00eent\u0103rire a ideii c\u0103 prin limb\u0103 se creeaz\u0103 defini\u021bia fundamental\u0103 a na\u021biunii.<\/strong> […]<\/p>\n

Astfel, CEaC a oferit un pretext prin care oficialii luxemburghezi au reafirmat identitatea na\u021bional\u0103 \u0219i un context \u00een care nostalgia pentru o epoc\u0103 de aur mitologizat\u0103 s-a putut exprima \u00een voie. La prima vedere, faptul c\u0103 o politic\u0103 ce ar trebui s\u0103 sublinieze dimensiunea cultural\u0103 european\u0103 este utilizat\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri identitatea na\u021bional\u0103 luxemburghez\u0103 pare ironic\u0103 \u0219i contradictorie, \u00eens\u0103 aceast\u0103 contradic\u021bie aparent\u0103 are de-a face cu definirea foarte vag\u0103 a dimensiunii europene a programului CEaC \u0219i a modului \u00een care este ea aplicat\u0103, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t toate p\u0103r\u021bile s\u0103 fie mul\u021bumite: \u00een acest caz, Comisia European\u0103 \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te imaginea \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 induc\u0103 un sentiment de apartenen\u021b\u0103 \u0219i identificare cu UE, investind fonduri nesemnificative, elitele locale folosesc programul CEaC ca pretext pentru dezvoltare economic\u0103, oficialii luxemburghezi \u00ee\u0219i legitimeaz\u0103 identitatea na\u021bional\u0103, \u00een timp ce oficialii rom\u00e2ni \u00ee\u0219i legitimeaz\u0103 la r\u00e2ndul lor identitatea na\u021bional\u0103 prin practici de diploma\u021bie cultural\u0103, prin leg\u0103tura istoric\u0103 dintre Sibiu \u0219i Luxemburg \u0219i prin programul Capital\u0103 European\u0103 a Culturii.<\/p>\n

Diploma\u021bie cultural\u0103 \u0219i recalibrarea statului<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 1989, accentul pus \u00een discursul public \u0219i diplomatic pe mo\u0219tenirea german\u0103 a ora\u0219elor din Transilvania a reprezentat o parte din reambalarea post-socialist\u0103 a imaginarului na\u021bional, care ap\u0103sa puternic pedala leg\u0103turilor istorice \u0219i culturale ale Rom\u00e2niei cu Occidentul (Light 2006).<\/p>\n

Aceast\u0103 reambalare a imaginarului na\u021bional nu a avut doar efecte discursive, ci \u0219i materiale, prin m\u0103surile luate de actorii publici \u0219i institu\u021bionali. Reglement\u0103rile statului \u0219i practicile politice responsabile pentru aceast\u0103 reambalare au afectat ierarhia ora\u0219elor \u0219i au contribuit la apari\u021bia unei noi h\u0103r\u021bi a inechit\u0103\u021bii, a unor noi inegalit\u0103\u021bi teritoriale \u00een interiorul grani\u021belor statului<\/strong>. Asta a dus la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea pozi\u021biei \u00een ierarhia urban\u0103 a ora\u0219elor cu mo\u0219tenire german\u0103; cum politicile statului nu sunt uniform distribuite, unele ora\u0219e au fost privilegiate \u00een detrimentul altora. […]<\/p>\n

Amestecul aspectelor economice cu cele politico-ideologice [\u00een preg\u0103tirea CEaC Sibiu 2007, n.ed.] a devenit clar odat\u0103 cu seminarul Sibiu \u2013 Reabilitare economic\u0103 prin cultur\u0103<\/strong>, organizat \u00een februarie 1999 de c\u0103tre Ministerul Culturii, Camera de Comer\u021b \u0219i Industrie \u0219i Funda\u021bia Hans Seidel. La acest seminar a fost proiectat Un film pentru viitorul Sibiului<\/strong> \u2013 comandat \u00een 1997 de c\u0103tre Ion Caramitru, ministrul culturii \u2013 \u00een prezen\u021ba ambasadorilor, mini\u0219trilor culturii din alte state, reprezentan\u021bilor B\u0103ncii Mondiale, UNESCO \u0219i UE, precum \u0219i a directorilor celor mai importante companii germane cu activitate \u00een Rom\u00e2nia. […]<\/p>\n

Acest seminar a fost rodul unui parteneriat \u00eentre o institu\u021bie guvernamental\u0103, o institu\u0163ie care reprezenta interesele mediului de afaceri \u015fi una din societatea civil\u0103, unite pentru a promova investi\u021bii \u0219i dezvoltare economic\u0103 \u00een regiune, prin cultur\u0103. Modul de organizare a seminarului relev\u0103 coagularea unor noi forme de colaborare \u00eentre interesele publice \u0219i cele private \u00een vederea guvern\u0103rii, a unor transform\u0103ri mai ample \u00een procesul de recalibrare [a se citi \u201eretragere\u201d, n.trad.] a statului \u0219i a tendin\u021bei acestuia din urm\u0103 de a se implica din ce \u00een ce mai mult ca mediator \u201e\u00een producerea \u0219i transformarea locurilor\u201d (Brenner 2004: 11).<\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i zi cu seminarul de mai sus, prim-ministrul Rom\u00e2niei semna un decret prin care ora\u0219ul \u0219i jude\u021bul Sibiu erau declarate zone de interes na\u021bional. […]<\/p>\n

Administra\u021bia local\u0103 \u0219i formarea regimului urban<\/em><\/strong><\/p>\n

[\u00cenc\u0103 dinaintea candidaturii pentru titlul de CEaC, n.ed.] Administrarea Sibiu se desf\u0103\u0219ura pe anumite coordonate \u0219i se caracteriza deja printr-un imaginar pro-pia\u021b\u0103 \u0219i pro-cre\u0219tere economic\u0103, evolu\u021bii ce au fost influen\u021bate \u00een primul r\u00e2nd de un context socio-economic mai larg, iar \u00een al doilea r\u00e2nd, de institu\u021bii din afara regiunii.<\/p>\n

Prin politicile \u0219i practicile de diploma\u021bie cultural\u0103, statul punea accentul pe mo\u0219tenirea german\u0103 a Sibiului \u0219i \u00eei cre\u0219tea gradul de competitivitate fa\u021b\u0103 de alte ora\u0219e \u00een atragerea investitorilor germani, austrieci \u0219i luxemburghezi.<\/strong> Prin aceast\u0103 \u201egermanitate\u201d a Sibiului, promovat\u0103 de stat, structura local\u0103 a ob\u021binut acces la anumite resurse \u0219i la posibilitatea de a urm\u0103ri anumite tipuri de activit\u0103\u021bi urbane antreprenoriale.<\/p>\n

Una din consecin\u021bele acestor politici ale statului a fost deschiderea, \u00een Sibiu \u00een luna martie 1999, a Clubului Economic German din Transilvania (DWS \u2013 Deutscher Wirtschaftsclub Siebenburgen), un club care ac\u021biona ca \u201eun forum de idei \u0219i oportunit\u0103\u021bi de afaceri, unde oamenii de afaceri pot discuta liber despre dezvoltarea afacerilor lor\u201d (Rollin, citat \u00een Bradu 2009[6]<\/a>). Clubul nu se limita la oameni de afaceri \u0219i companii din Germania, ci includea \u0219i firme din Austria, Olanda \u0219i Elve\u021bia. Pentru membrii s\u0103i, clubul nu reprezenta \u201edoar un spa\u021biu economic, ci \u0219i unul cultural (…). Este un club pentru c\u0103 se vorbe\u0219te germana, dar nu are leg\u0103tur\u0103 cu cet\u0103\u021benia\u201d (Bottesch, citat \u00een Bradu 2009).<\/p>\n

Mai mult, la \u00eenceputul anului 2000, Societatea German\u0103 pentru Cooperare Tehnic\u0103, cunoscut\u0103 ca GTZ (Gessellschaft f\u00fcr Technische Zusammenarbeit), \u0219i-a deschis un birou \u0219i \u00een Sibiu, pe l\u00e2ng\u0103 cel din Bucure\u0219ti. GTZ este o \u00eentreprindere interna\u021bional\u0103 de\u021binut\u0103 de guvernul federal german, care lucreaz\u0103 pentru Ministerul Cooper\u0103rii Economice \u0219i Dezvolt\u0103rii (BMZ). […]<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te controlul politic asupra municipalit\u0103\u021bii, p\u00e2n\u0103 \u00een 2000, alegerile pentru Prim\u0103rie fuseser\u0103 c\u00e2\u0219tigate de Conven\u021bia Democratic\u0103. La alegerile locale din 2000, Forumul Democrat al Germanilor din Rom\u00e2nia, reprezent\u00e2nd minoritatea german\u0103, a participat cu un reprezentant, Klaus Werner Iohannis, care a c\u00e2\u0219tigat 69,18% din voturi \u00een turul 2. […]<\/p>\n

\u00centre 2001 \u0219i 2003, trei parcuri industriale au fost construite \u00een Sibiu \u0219i \u00eemprejurimi: \u015eelimb\u0103r Industrial Park Sibiu, deschis \u00een 2003, \u015eura Mic\u0103 Industrial Park \u00een 2002 \u0219i Western Industrial Area \u00een 2003.<\/p>\n

Documentul care institu\u021bionalizeaz\u0103 turnura antreprenorial\u0103 \u00een administra\u021bia local\u0103 \u0219i \u00een imaginarul pro-pia\u021b\u0103 al coali\u021biei de guvernare este ghidul de dezvoltare a Sibiului, ale c\u0103rui \u201einstruc\u021biuni pentru proiectarea corporate<\/em> a ora\u0219ului\u201d au fost realizate \u00eentre 2002 \u0219i 2003<\/strong> (Municipalitatea Sibiu 2007: 2). Ghidul muste\u0219te de ethosul de business al c\u0103rui limbaj se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul unor concepte precum avantaje, sl\u0103biciuni, \u021beluri, obiective, fiind preocupat de atragerea investitorilor \u0219i dezvoltare. Unul dintre lucrurile relevante despre realizarea acestui ghid este c\u0103 a fost produs de municipalitate \u00een colaborare cu dou\u0103 institu\u021bii germane: Academia Func\u021bionarilor Publici din Germania (DBB Akademie, Bonn) \u0219i sus-numita GTZ. Administra\u021bia local\u0103 \u0219i consiliul local au trecut printr-un proces de modernizare \u00eencep\u00e2nd cu anii 2000, odat\u0103 cu \u00eenceputul consulta\u021biilor oferite de Academia Func\u021bionarilor Publici din Germania, care lucra \u00eempreun\u0103 cu Centrul Regional de Instruire pentru Administra\u021bia Public\u0103 Local\u0103 Sibiu. Academia DBB, Centrul de Instruire, municipalitatea \u0219i GTZ au colaborat str\u00e2ns la elaborarea instruc\u021biunilor corporate<\/em> pentru ora\u0219, ghidul care unea imaginarul pro-pia\u021b\u0103 cu practica coali\u021biei de administra\u021bie urban\u0103.<\/p>\n

\u00centre 2001 \u0219i 2003, majoritatea investitorilor implica\u021bi \u00een noile parcuri industriale era din Germania, Olanda, Austria, Elve\u021bia \u0219i Rom\u00e2nia, precum \u0219i din Clubul Economic German din Transilvania, \u00eenfiin\u021bat \u00een 1999.<\/strong> Clubul avea o rela\u021bie apropiat\u0103 cu municipalitatea \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea parcurilor industriale, dezvoltarea proiectelor de infrastructur\u0103 \u0219i investi\u021biile Clubului \u00een Sibiu.<\/p>\n

Astfel, pentru investitorii hot\u0103r\u00e2\u021bi s\u0103 ob\u021bin\u0103 profit din afacerile din Sibiu, o administra\u021bie public\u0103 favorabil\u0103 investitorilor reprezenta o resurs\u0103 important\u0103 pentru scopurile lor. De aceea, institu\u021bii precum GTZ, Clubul Economic German \u0219i Academia Func\u021bionarilor Publici din Germania au promovat reforma \u0219i modernizarea administra\u021biei publice. Era o resurs\u0103 mult prea important\u0103 pentru a fi ignorat\u0103, mai ales pentru investitorii str\u0103ini.<\/p>\n

Coali\u021bia de guvernare a Sibiului a fost alimentat\u0103 \u015fi condus\u0103 \u00een special de comunitatea de afaceri din jurul Clubului Economic German, lucru evident din implicarea acesteia \u00een reforma administra\u021biei \u0219i din leg\u0103turile dezvoltate cu al\u021bi actori \u0219i institu\u021bii (cu prec\u0103dere germane) implicate \u00een conducerea local\u0103 \u0219i \u00een modernizarea at\u00e2t a administra\u021biei, c\u00e2t \u0219i a infrastructurii, a calit\u0103\u021bii vie\u021bii, a timpului liber. […]<\/p>\n

\u00cen acest context, invita\u021bia din 2004 pentru g\u0103zduirea Capitalei Europene a Culturii a oferit unui regim urban deja orientat pro-pia\u021b\u0103, un nou pretext pentru dezvoltare urban\u0103 \u0219i pentru a \u00eencet\u0103\u021beni imaginea german\u0103 a ora\u0219ului.<\/strong> Din perspectiva structurii de administra\u021bie urban\u0103, CEaC putea fi v\u0103zut\u0103 ca o agend\u0103 de dezvoltare a Sibiului f\u0103r\u0103 echivoc \u0219i ca un mijloc de a p\u0103stra coali\u021bia de la conducere \u00een forma existent\u0103.<\/p>\n

Profit\u00e2nd de ocazie: formarea coali\u021biei pentru candidatur\u0103 \u0219i preg\u0103tirea dosarului<\/em><\/strong><\/p>\n

Invita\u021bia de a candida \u00eempreun\u0103 cu Luxemburg a venit \u00een februarie 2004 \u0219i cerea ca documenta\u021bia pentru formularul de candidatur\u0103 s\u0103 fie gata \u00een mai pu\u021bin de dou\u0103 luni, cu o prim\u0103 schi\u021b\u0103 gata \u00een mai pu\u021bin de o lun\u0103. Oficialii luxemburghezi au cerut ca dosarul de candidatur\u0103 s\u0103 fie gata la \u00eenceputul lui martie pentru a putea fi prezentat Ministerului Culturii \u0219i apoi trimis la UE \u00eenaintea \u00eent\u00e2lnirii cu panelul UE desemnat pentru selec\u021bia Capitalei Culturale Europene, programat\u0103 pe 5 aprilie. Astfel, constr\u00e2ngerile de timp au influen\u021bat modul \u00een care diverse institu\u021bii s-au str\u00e2ns \u00eentr-o coali\u021bie pentru a pune cap la cap dosarul, modul \u00een care a decurs procesul de scriere a proiectului \u0219i cel \u00een care documenta\u021bia oficial\u0103 a c\u0103p\u0103tat forma final\u0103. […]<\/p>\n

Conform condi\u021biilor din programul CEaC, o asocia\u021bie denumit\u0103 Asocia\u0163ia Sibiu Capital\u0103 European\u0103 2007<\/strong> s-a constituit separat de municipalitate. \u00cen dosar, aceast\u0103 asocia\u021bie era prezentat\u0103 ca entitate deja constituit\u0103 legal, cu toate c\u0103 \u00een faza de candidatur\u0103 era \u00eentr-o form\u0103 foarte volatil\u0103, nereprezent\u00e2nd altceva dec\u00e2t o serie de \u00eent\u00e2lniri coordonate de Prim\u0103rie \u00eentre reprezentan\u021bi ai diferitelor institu\u021bii. Asocia\u021bia nu a existat legal \u0219i oficial dec\u00e2t dup\u0103 anun\u021barea rezultatelor (\u00eent\u00e2lnirea de constituire a asocia\u021biei a avut loc \u00een iunie 2004).<\/p>\n

Conform dosarului (Asocia\u0163ia Sibiu CEC2007 2004), asocia\u021bia era alc\u0103tuit\u0103 din trei echipe sau comitete: consiliul de conducere, comitetul consultativ \u0219i grupul de lucru de coordonare. Consiliul de conducere era compus din 22 de oameni: 9 reprezentan\u021bi ai structurii locale de conducere <\/strong>(municipalitate, consiliul jude\u021bean, prefectur\u0103), 7 reprezentan\u021bi ai statului<\/strong> (de la Ministerul Culturii, al Afacerilor Externe \u0219i Consulatul Luxemburgului), un reprezentant al Camerei de Comer\u021b \u0219i Industrie<\/strong> \u0219i 5 reprezentan\u021bi ai unor institu\u021bii culturale locale de frunte<\/strong> (Muzeul Brukenthal, Complexul Muzeal ASTRA, Teatrul Radu Stanca, Universitatea Sibiu \u0219i Funda\u021bia de Antropologie Vizual\u0103). Primarul \u00eendeplinea rolul de \u0219ef al consiliului de conducere, \u00een timp ce Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca, era vice-pre\u0219edinte. \u00cen acest grup s-au stabilit principalele coordonate ale candidaturii. […]<\/p>\n

Constr\u00e2ngerile de timp au legitimat excluderea popula\u021biei \u0219i a arti\u0219tilor independen\u021bi de la participarea \u00een coali\u021bie, precum \u0219i accentul pus pe institu\u021bii culturale locale consacrate \u0219i pe municipalitate ca institu\u021bie conduc\u0103toare a preg\u0103tirilor pentru aplica\u021bie \u0219i a implement\u0103rii sale<\/strong> (din moment ce controlul ei formal asupra ma\u0219in\u0103riei de guvernare local\u0103 exprima, \u00een teorie, voin\u021ba popular\u0103). Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: au legitimat graba, autoritarismul \u0219i lipsa de dezbateri consistente despre nevoia de a candida pentru titlul de CEaC, identitatea \u0219i conceptul Sibiului ca CEaC. Din moment ce alc\u0103tuirea coali\u021biei \u0219i discu\u021biile \u00een cadrul ei au fost influen\u021bate \u0219i coordonate de reprezentan\u021bi ai municipalit\u0103\u021bii \u0219i ai institu\u021biilor culturale consacrate (precum Teatrul Radu Stanca \u0219i Muzeul Brukenthal), se poate argumenta c\u0103 forma final\u0103 a proiectului a fost rezultatul influen\u021bei c\u00e2torva institu\u021bii. Astfel, nevoia de a scrie proiectul pe ultima sut\u0103 de metri a afectat \u0219i a legitimat modul \u00een care s-a format coali\u021bia pentru CEaC \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, forma pe care a luat-o proiectul.<\/p>\n

Tema propus\u0103 \u00een dosarul de candidatur\u0103 a fost Culturi bra\u021b la bra\u021b c\u0103tre viitor<\/strong>, iar CEaC \u00een Sibiu avea menirea de a fi o \u201ecelebrare a culturilor care tr\u0103iesc \u00eempreun\u0103, a unit\u0103\u021bii \u00een diversitate\u201d (ulterior sloganul Sibiu Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 a devenit Ora\u0219 al culturii \u2013 Ora\u0219 al culturilor<\/strong>). Proiectul de CEaC a pus accentul pe istoria urban\u0103 a Sibiului, caracterizat\u0103 prin multiculturalism, unde rom\u00e2ni, sa\u0219i, maghiari \u0219i romi au convie\u021buit pa\u0219nic, subliniind mo\u0219tenirea german\u0103 a ora\u0219ului \u0219i contribu\u021bia coloni\u0219tilor germani la dezvoltarea ora\u0219ului. Sibiul a fost folosit mereu \u00een asociere cu numele german al ora\u0219ului, Hermannstadt, \u0219i a fost prezentat ca cel mai estic punct al familiei europene \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVII-lea \u0219i ca loc de \u00eent\u00e2lnire al civiliza\u021biilor europene, Sibiul fiind poarta dintre Est \u0219i Vest.<\/strong><\/p>\n

Mai mult, raporturile de putere dintre participan\u021bii din coali\u021bia pentru CEaC, pe de o parte, \u0219i regimul urban existent, de cealalt\u0103 parte, au modelat conceptul pe care coali\u021bia l-a propus \u00een aplica\u021bie. Politica intern\u0103 a coali\u021biei \u0219i \u00een\u021belegerile de la nivelul conducerii ora\u0219ului au influen\u021bat \u0219i accentul pus pe mo\u0219tenirea german\u0103 \u0219i pe leg\u0103tura cu Occidentul, prin sfera cultural\u0103 de limb\u0103 german\u0103. […]<\/p>\n

Municipalitatea a folosit aplica\u021bia pentru titlul de CEaC pentru a men\u021bine \u0219i consolida imaginarul pro-pia\u021b\u0103 al regimului de guvernare urban\u0103 din Sibiu \u0219i setul s\u0103u de \u00een\u021belegeri stabile \u00eentre institu\u021bii guvernamentale \u0219i cele neguvernamentale. Documentul de candidatur\u0103 reafirma imaginarul pro-pia\u021b\u0103 \u0219i angajamentul structurii locale de conducere pentru atragerea investitorilor \u0219i contura urm\u0103rirea \u0219i implementarea titlului de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 ca o \u201esincronizare \u00eentr-un efect sinergetic cu eforturile noastre de dezvoltare\u201d<\/strong> (Asocia\u0163ia Sibiu CEC2007, 2004:10), ca o continuare a strategiilor de dezvoltare deja existente.<\/p>\n

\u00cen faza depunerilor candidaturilor, cea mai clar\u0103 dovad\u0103 a leg\u0103turii dintre acel regim urban [cu caracteristici pro-pia\u0163\u0103, n.red.] \u0219i programul CEaC a fost momentul, \u00een februarie 2004, \u00een care municipalitatea a primit o vizit\u0103 din partea ambasadorilor Fran\u021bei \u0219i Germaniei, care au discutat cu primarul despre sus\u021binerea total\u0103 pe care o ofer\u0103 programului Sibiu Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 2007 \u0219i despre oportunit\u0103\u021bile oferite de municipalitate investitorilor str\u0103ini din noua Zon\u0103 Industrial\u0103 Vest, unde, la vremea aceea, erau deja prezen\u021bi patru investitori germani \u0219i doi francezi. [\u2026]<\/p>\n

Panelul de selec\u021bie<\/em><\/strong><\/p>\n

Oferirea titlului de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 Sibiului nu a avut leg\u0103tur\u0103 doar cu sus\u021binerea din partea Luxemburgului \u0219i cu nara\u021biunea multiculturalismului din aplica\u021bie, ci \u0219i cu agenda Comisiei Europene; aceasta c\u0103uta s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 imaginea \u0219i s\u0103 construiasc\u0103 un sentiment de apartenen\u021b\u0103 la UE \u00eentr-un viitor stat membru, implic\u00e2nd costuri minime \u2013 o contribu\u021bie financiar\u0103 nesemnificativ\u0103 de aproximativ 1.2% din cheltuielile totale cu programul Sibiu CEaC (Rotariu 2007). Pentru Comisia European\u0103, posibilitatea de a disemina imaginea UE \u00een Estul Europei, \u00eentr-un viitor stat membru, \u0219i de a participa la primul experiment CEaC care unea Estul cu Vestul a reprezentat punctul \u00een care interesele panelului de exper\u021bi UE care evaluau aplica\u021biile Sibiului \u0219i Luxemburgului s-au \u00eent\u00e2lnit cu interesele reprezentan\u021bilor celor dou\u0103 ora\u0219e. […]<\/p>\n

Capitala European\u0103 a Culturii \u015fi regimuri de guvernare urban\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2\u0219tig\u0103torii \u0219i perdan\u0163ii programului CEaC pot fi identifica\u0163i dup\u0103 urm\u0103toarea logic\u0103: c\u00e2\u0219tig\u0103torii au fost cei care f\u0103ceau deja parte din regimul urban sau cei care \u00eei puteau reproduce agenda \u0219i imaginea \u00een cadrul programului CEaC \u0219i \u00een guvernarea urban\u0103;<\/strong> perdan\u0163ii au fost cei care nu f\u0103ceau parte din alian\u0163ele de la putere sau cei care se opuneau, direct sau indirect, imaginii \u0219i intereselor regimului urban, \u00een cadrul CEaC \u00een particular \u015fi \u00een cadrul guvern\u0103rii urbane \u00een general.<\/p>\n

Printre cei care au pierdut de pe urma implement\u0103rii programului Capitalei Culturale Europene Sibiu 2007 \u00eei putem num\u0103ra pe urm\u0103torii: popula\u021bia din centrul istoric, arti\u0219ti independen\u021bi, institu\u021bii independente precum Complexul Muzeal ASTRA, al c\u0103rui specific era \u00een r\u0103sp\u0103r cu accentul pus pe mo\u0219tenirea german\u0103 \u0219i al c\u0103rui reprezentant era \u00een conflict deschis cu reprezentantul municipalit\u0103\u021bii. Conform rapoartelor \u0219i evalu\u0103rilor periodice ale Asocia\u021biei pentru Tranzi\u021bie Urban\u0103, num\u0103rul celor care locuiesc pe str\u0103zile \u0219i \u00een pie\u021bele principale ale centrului istoric scade. Semne clare de gentrificare puteau fi observate: presiuni de deschidere a zonei c\u0103tre activit\u0103\u021bi comerciale \u0219i probleme legate \u00een special de nivelul zgomotului i-au \u00eendep\u0103rtat pe majoritatea locuitorilor, \u00een special pe cei tineri cu copii. Majoritatea celor r\u0103ma\u0219i sunt b\u0103tr\u00e2ni care locuiesc singuri. Mai mult, GTZ, care a \u00eenceput renov\u0103rile \u00een 2000, a fost v\u00e2rful de lance al gentrific\u0103rii prin proiectele lor de regenerare \u0219i renovare, \u201eo cas\u0103 aici, alta acolo, pentru a genera concuren\u021b\u0103 printre vecini\u201d. Conform raportului Eurisko (2008) \u0219i al rapoartelor Sindicatului Na\u021bional al Agen\u021bilor Imobiliari (Gicu 2008; 2009), Sibiu CEaC 2007 a contribuit la cre\u0219terea chiriilor \u0219i a pre\u021burilor de v\u00e2nzare la apartamente \u0219i case mai ales \u00een centrul vechi (de\u0219i tendin\u021ba de cre\u0219tere este simptomatic\u0103 pentru \u00eentreaga \u021bar\u0103). Chiar dac\u0103 pre\u021bul caselor \u0219i al chiriilor a crescut \u00een centru, compozi\u021bia socio-demografic\u0103 \u0219i economic\u0103 a locuitorilor a f\u0103cut \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 nu poat\u0103 beneficia de aceast\u0103 cre\u0219tere: doar 30% din propriet\u0103\u021bile din centrul vechi sunt de\u021binute de persoane fizice, majoritatea fiind b\u0103tr\u00e2ni cu o condi\u021bie economic\u0103 medie spre precar\u0103. Institu\u021biile care au beneficiat cel mai mult de pe urma cre\u0219terii chiriilor \u0219i a pre\u021burilor de v\u00e2nzare datorit\u0103 influen\u021bei programului CEaC asupra pie\u021bei \u0219i a condi\u021biilor structurale au fost \u201eBiserica Evanghelic\u0103, Biserica Catolic\u0103, Biserica Ortodox\u0103, precum \u0219i anumite persoane cu greutate din ora\u0219; to\u021bi ace\u0219tia de\u021bin aproape 70% din centrul Sibiului\u201d (Gicu, citat \u00een Deleanu 2007). […].<\/p>\n

Ierarhia institu\u021biilor de cultur\u0103 instaurat\u0103 dup\u0103 programul CEaC devine evident\u0103 la o analiz\u0103 a bugetului municipalit\u0103\u021bii pe cultur\u0103.<\/p>\n

Una dintre categoriile c\u00e2\u0219tig\u0103toare \u00een urma programului CEaC a fost cea a institu\u021biilor care au promovat patrimoniul german (Muzeul Brukenthal \u0219i Biserica Evanghelic\u0103), precum \u0219i cele care se aflau sau au fost aduse sub controlul municipalit\u0103\u021bii, al\u0103turi de care au lucrat pentru aplica\u021bia \u0219i implementarea programului CEaC (Teatrul Radu Stanca, Centrul Cultural Municipal).<\/p>\n

Mai mult, studii efectuate de Centrul pentru Studii \u0219i Cercetare \u00een Domeniul Culturii (CSCDC) \u00een 2007 \u0219i 2008 arat\u0103 cultura ca un domeniu destul de pu\u021bin sprijinit cu fonduri de c\u0103tre municipalitatea din Sibiu, prin compara\u021bie cu alte ora\u0219e din Rom\u00e2nia. Conform rapoartelor CSCDC (2007a; 2008a), cheltuielile pentru cultur\u0103 din Sibiu (pe cap de locuitor \u0219i ca pondere din bugetul local) plaseaz\u0103 ora\u0219ul pe locul 12 \u00een \u0163ar\u0103, \u00een 2007, \u0219i pe locul 10 \u00een 2008 din punct de vedere al indexului \u201evitalit\u0103\u021bii culturale\u201d dezvoltat de c\u0103tre CSCDC, care include ca factor cheltuielile \u0219i sus\u021binerea oferit\u0103 de autorit\u0103\u021bile locale. Rezultatele sunt cu at\u00e2t mai surprinz\u0103toare dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul faptul c\u0103 Sibiu a fost Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 \u00een 2007 \u0219i a primit fonduri considerabile pentru dezvoltarea de evenimente \u0219i programe culturale[7]<\/a>; \u00eens\u0103 rezultatele \u00ee\u0219i pierd tr\u0103s\u0103turile contradictorii dac\u0103 ne g\u00e2ndim la principala critic\u0103 cu care s-a confruntat acest tip de strategie antreprenorial\u0103 urban\u0103, \u0219i anume c\u0103 \u201eare mai mult de-a face cu interesele capitaliste \u0219i politice dec\u00e2t cu cultura\u201d<\/strong>[8]<\/a>. […]<\/p>\n

Conform rapoartelor CSCDC, afacerile din turism (hoteluri, pensiuni \u0219i tur-operatori) \u0219i companiile de transport au fost cele care au beneficiat mai mult de pe urma Capitalei Culturale Europene (CSCDC 2007; 2008; D\u0103r\u0103\u015fteanu 2007). Asta explic\u0103 de ce \u00een 2008 municipalitatea a \u00eenfiin\u021bat Biroul de Promovare \u0219i Dezvoltare a Turismului. Atragerea turi\u0219tilor, pe l\u00e2ng\u0103 cea a investitorilor, a devenit una din strategiile antreprenoriale um\u0103rite de autorit\u0103\u021bi. Iar dup\u0103 g\u0103zduirea Capitalei Culturale, turismul a devenit unul dintre punctele centrale ale regimului urban.<\/p>\n

Candidatura la programul CEaC, \u00eencununat\u0103 de succes \u00een aprilie 2004, \u00eenainte de alegeri, \u0219i implementarea programului \u00een 2007, s-au dovedit utile electoral, oferind legitimitate eficien\u021bei autorit\u0103\u021bilor. Primarul Iohannis a fost reales \u00een 2004 \u0219i \u00een 2008 \u00eenc\u0103 din primul tur cu peste 80% din voturi. Beneficiul electoral pentru Iohannis, conferit de programul CEaC \u0219i de eficien\u021ba strategiilor antreprenoriale urbane, nu s-a manifestat doar la nivel local, ci \u0219i la cel na\u021bional, el devenind un poten\u021bial candidat pentru func\u021bia de prim-ministru al Rom\u00e2niei. Astfel, imaginea general pozitiv\u0103 a programului CEaC \u00een Sibiu a legitimat nu doar regimul urban cu alian\u0163ele sale \u0219i coali\u021bia care l-a implementat, ci \u0219i pe actorii politici implica\u021bi, care au profitat din plin de succesul CEaC.<\/strong> Iohannis este actorul politic care a c\u00e2\u0219tigat cel mai mult \u00een popularitate de pe urma Capitalei Culturale Europene. […]<\/p>\n

\u00cen plus, accentul pus pe patrimoniul \u0219i identitatea german\u0103 a ora\u0219ului a conferit o aur\u0103 de legitimitate \u0219i corectitudine controlului exercitat de reprezentan\u021bii Forumului Democratic German (FDGR) asupra aparatului din administra\u021bia local\u0103. Astfel, influen\u021ba Forumului \u00een structurile formale de guvernare (Prim\u0103rie, Consiliu Local, Consiliu Jude\u021bean) a stabilizat regimul urban \u00een forma sa.<\/p>\n

Nara\u021biunea de succes construit\u0103 \u00een jurul CEaC, \u00een special, \u0219i \u00een jurul procesului de dezvoltare urban\u0103, \u00een general, i-a legitimat pe c\u00e2\u0219tig\u0103torii din coali\u021bia de candidatur\u0103 \u0219i implementare CEaC, pe sus\u021bin\u0103torii regimului urban, precum \u0219i pe cei din grupul de lucru alc\u0103tuit de investitori din Clubul Economic German \u0219i municipalitatea controlat\u0103 de FDGR. \u00cen plus, nara\u021biunea Capitalei Culturale Europene ca poveste de succes \u0219i a Sibiului ca model de dezvoltare a legitimat nu doar politici din trecut, precum parcurile industriale construite \u00een perioada 2001-2003, ci \u0219i planuri de viitor: cele legate de dezvoltarea altor parcuri industriale \u00een Sibiu \u0219i zone \u00eenvecinate (Cisn\u0103die, Media\u015f, Avrig, \u015eura Mic\u0103), accentul pus pe turism \u0219i dezvoltarea unor noi proiecte de infrastructur\u0103 (care ar conecta gara de aeroport \u0219i zonele industriale \u00eentre ele) care s\u0103 atrag\u0103 investitori \u0219i s\u0103 stimuleze \u00een acela\u0219i timp \u0219i strategia de turism.<\/strong> […]<\/p>\n

 <\/p>\n

Traducere din englez\u0103 de Marius-Bogdan Tudor<\/p>\n

Textul integral \u00een limba englez\u0103:<\/p>\n

www.academia.edu\/6445865\/Governing_the_European_Capital_of_Culture_ECoC_and_Urban_Regimes_in_Sibiu<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

[1]<\/a> Cris Shore. 1993. Inventing the ‘People’s Europe’: Critical Approaches to European Community ‘Cultural Policy’<\/strong>. \u00cen Man<\/em> 28(4), p. 779-800; Cris Shore. 2000. Building Europe: The Cultural Politics of European Integration<\/strong>. New York: Routledge.<\/p>\n

[2]<\/a> Herrero et al. 2006. The Economic Impact of Cultural Events: A Case-Study of Salamanca 2002, European Capital of Culture<\/strong>. \u00cen European Urban and Regional Studies 13(1), p. 43.<\/p>\n

[3]<\/a> A devenit o practic\u0103 comun\u0103 folosirea istoriei, patrimoniului, culturii, a compozi\u021biei etnice a ora\u0219ului (multiculturalism, cosmopolitanism, diversitate cultural\u0103), a calit\u0103\u021bii vie\u021bii, pe post de resurse de valoare \u00een economia simbolic\u0103 a ora\u0219ului (Ashworth and Tunbridge 1990; Boyer 1994; Boyle and Hughes 1991; Judd and Fainstein 1999; Prato 2009; Sezneva 2005; Zukin 1995).<\/p>\n

[4]<\/a> Florica Vasiliu. 2009. Cultural Politics and European Integration<\/strong>. Ia\u015fi: European Institute.<\/p>\n

[5]<\/a> Eliot Tretter. 2008. Scales, Regimes, and the Urban Governance of Glasgow<\/strong>. \u00cen Journal of Urban Affairs 30(1), p. 97.<\/p>\n

[6]<\/a> Sorana Bradu. 2009. Clubul Economic German Transilvania a \u00eemplinit 10 ani<\/strong> www.comunicatedepresa.ro\/pressmedia2\/clubul-economic-german-transilvania-a-implinit-10-ani\/<\/a><\/p>\n

[7]<\/a> Conform municipalit\u0103\u021bii, \u201eprincipala surs\u0103 a cre\u0219terii venitului bugetului local o reprezint\u0103 cre\u0219terea bazei de taxare a investi\u021biilor str\u0103ine\u201d (2008: 5).<\/p>\n

[8]<\/a> Gerry Mooney. 2004. Cultural Policy as Urban Transformation? Critical Reflections on Glasgow, European City of Culture 1990<\/strong>. \u00cen Local Economy, 19(4), p. 331.<\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

– Fragmente – de Alexandra OANC\u0102 Fragmentele de mai jos fac parte dintr-o lucrare de dizerta\u021bie sus\u021binut\u0103 \u00een cadrul Departamentului de Sociologie \u0219i Antropologie Social\u0103 al Central European University din Budapesta, \u00een 2010. Cercetarea a urm\u0103rit modul \u00een care programul \u201eSibiu Capital\u0103 European\u0103 a Culturii 2007\u201d a fost prezentat \u015fi general acceptat ca o poveste de succes, precum \u015fi impactul programului asupra proceselor de guvernare urban\u0103 \u00een Sibiu. Nivelul decizional european \u0219i politica CEaC De\u0219i Tratatul de la Roma (1957) nu conferise competen\u021be legale Comisiei Europene pentru a interveni \u00een sectorul cultural, \u0219i de\u0219i doar Tratatul de la Maastricht (1992)…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[162,368,367,369,366],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4850"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4850"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4850\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4851,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4850\/revisions\/4851"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4850"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4850"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4850"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}