{"id":4828,"date":"2018-01-05T22:57:58","date_gmt":"2018-01-05T22:57:58","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4828"},"modified":"2018-02-05T23:08:31","modified_gmt":"2018-02-05T23:08:31","slug":"votul-romanilor-o-problema","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/01\/05\/votul-romanilor-o-problema\/","title":{"rendered":"Votul rom\u00e2nilor. O problem\u0103?"},"content":{"rendered":"

de Aurelian GIUG\u0102L<\/em><\/strong>
\n<\/em><\/p>\n

\u00cen primul deceniu post-1989, alegerile locale prezentau un c\u00e2mp larg al diverselor partide, \u00een care \u0219i partidele mai mici au primit procente de voturi mai mari sau mai ne\u00eensemnate, din totalul general. Nu se profesionalizase \u00eenc\u0103 politica \u0219i oamenii aveau simpatii \u0219i judec\u0103\u021bi electorale multiple. Dup\u0103 anul electoral 2000, \u00eens\u0103, partidele se profesionalizeaz\u0103 \u0219i \u00eencep s\u0103 se foloseasc\u0103 de voturile celor care tr\u0103iesc \u00een p\u0103r\u021bile subdezvoltate din Rom\u00e2nia, oferind job-uri locale, ceva stipendii pentru agricultur\u0103, o pensie social\u0103, un ajutor oarecare, ca s\u0103 fie acolo. Se intr\u0103 u\u0219or, u\u0219or \u00een faza clientelismului electoral. Potenta\u021bii locali \u00eencep s\u0103-\u0219i structureze clien\u021bii, acei votan\u021bi f\u0103r\u0103 de care puterea lor politic\u0103 nu ar mai \u00eensemna nimic. A\u0219adar clientelismul electoral are la baz\u0103 subdezvoltarea cronic\u0103, iar aleg\u0103torii voteaz\u0103 ra\u021bional, conform intereselor lor particulare, partidele profit\u00e2nd de nevoile lor<\/em><\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\"Foto:

Foto: Valer Simion Cosma<\/p><\/div>\n

Votul popular, votul rural\u2026 A fost o vreme, cam a\u0219a, \u00een timpurile primului deceniu post-1989, c\u00e2nd votul democratic p\u0103rea c\u0103 poate avea (un) sens. Rom\u00e2nii-aleg\u0103tori \u00ee\u0219i risipeau voturile dup\u0103 cum le era opinia \u0219i vrerea lor de cet\u0103\u021beni. A fost perioada romantic\u0103 a alegerilor de la noi. Pe l\u00e2ng\u0103 partidele mari de atunci \u2013 Partidul Democra\u021biei Sociale (PDSR) sau Conven\u021bia Democratic\u0103 (CDR) \u2013 \u0219i celelalte grup\u0103ri participante la alegeri ob\u021bineau procente, mai mari sau mai ne\u00eensemnate, din totalul general.<\/p>\n

S\u0103 lu\u0103m un exemplu banal, alegerile locale din 1996 \u2013 votul pentru Consiliul jude\u021bean. La nivel na\u021bional, nu mai pu\u021bin de 17 partide au ob\u021binut procente supraunitare, procentele cumulate ale primele dou\u0103 partide ajung\u00e2nd la un modest 35,66%, respectiv 19,44% pentru CDR \u0219i 16,21% pentru PDSR. Ce vremuri! Au ob\u021binut voturi (\u0219i procente) Uniunea Social Democrat\u0103 \u2013 11,21%, Uniunea Democrat\u0103 Maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia \u2013 7,05%, Partidul Unit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Rom\u00e2nia \u2013 5,41%, Partidul Socialist al Muncii \u2013 5,16%, asta dac\u0103 e s\u0103 enumer\u0103m doar partidele care au dep\u0103\u0219it 5%. Doar pentru curio\u0219i, s\u0103 amintim \u0219i de Partidul Democrat Agrar din Rom\u00e2nia \u2013 3,20%, Partidul Socialist \u2013 2,26% (iat\u0103, la acea vreme, procentele cumulate ale sociali\u0219tilor, PSM \u0219i PS, treceau de 7%), Mi\u0219carea Ecologist\u0103 din Rom\u00e2nia \u2013 2,11%, \u0219i lista poate continua.<\/p>\n

Un alt exemplu, tot la alegerile locale din 1996, din cele 45 de mandate de consilieri jude\u021beni din jude\u021bul Constan\u021ba, doar 17 au fost c\u00e2\u0219tigate de primele dou\u0103 partide clasate la nivel na\u021bional, CDR \u0219i PDSR. Restul de 28 au revenit celorlal\u021bi competitori electorali. V\u0103 imagina\u021bi ce negocieri aveau probabil loc pentru formare unei majorit\u0103\u021bi \u00een Consiliul jude\u021bean? Politica ca negociere \u0219i mediere a vocilor cet\u0103\u021benilor, ce mai \u00eencolo \u0219i \u00eencoace, democra\u021bie pe p\u00e2ine! S\u0103 privim \u0219i c\u0103tre lumea rural\u0103. Dou\u0103 exemple ne vin la \u00eendem\u00e2n\u0103, unul din jude\u021bul Constan\u021ba (localitatea Seimeni), cel\u0103lalt din Teleorman (Islaz). La Seimeni, tot votul pentru consilierii jude\u021beni, acelea\u0219i alegeri locale din 1996, 16 partide au avut procente supraunitare, primele dou\u0103, USD \u0219i PDSR, cumul\u00e2nd 41,79%. Printre performeri: Partidul \u02bbAdev\u0103rul Rom\u00e2n\u02bc \u2013 8,99% \u0219i Partidul Na\u021bional al Automobili\u0219tilor \u2013 6,94%. Pare c\u0103 aceste date electorale vin de undeva din preistoria alegerilor, nu? La Izlaz, \u00een plin Teleorman, s-a f\u0103cut c\u0103 peste 21 de partide au avut mai mult de 1%, primele dou\u0103 \u2013 CDR (16,97%) \u0219i PDSR (15,48%) \u2013 abia c\u00e2\u0219tig\u00e2nd voturi pentru a trece (\u00eempreun\u0103) de 30%. O tempora, o mores<\/em>! A\u0219a, pentru istoria electoral\u0103 \u0219i pentru frumuse\u021bea detaliilor, s\u0103 aducem aminte c\u0103 \u00een iunie 1996, la Izlaz, \u00een jude\u021bul Teleorman, ecologi\u0219tii (Partidul Ecologist din Rom\u00e2nia \u0219i Ecologi\u0219tii, adic\u0103 Ecologi\u0219tii + Agrarienii) au c\u00e2\u0219tigat 178 de voturi dintr-un total de 1608 valabil exprimate, ceea ce a \u00eensemnat un ireal 11,07%. Acum, la 21 de ani distan\u021b\u0103 de acele alegeri, a\u0219a ceva pare incredibil, fantasmagoric chiar.<\/p>\n

Faza clientelismului electoral<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 anul electoral 2000, lucrurile \u00eencep u\u0219or, u\u0219or s\u0103 se schimbe. Partidele se profesionalizeaz\u0103, \u00eencep s\u0103 lucreze ca la carte, \u021bais. Acestea, oamenii din jurul lor \u00een definitiv, au ceva de oferit, niscai job<\/em>-uri locale, ceva stipendii pentru agricultur\u0103, o pensie social\u0103, un ajutor oarecare, ca s\u0103 fie acolo. Cet\u0103\u021benii, votan\u021bii, au \u0219i ei un atu \u00een m\u00e2nec\u0103, un am\u0103r\u00e2t de vot, dar c\u00e2t de important \u00een economia jocului electoral local (\u0219i nu numai). Se intr\u0103 u\u0219or, u\u0219or \u00een faza clientelismului electoral. Potenta\u021bii locali (numi\u021bi peiorativ baroni) \u00eencep s\u0103-\u0219i structureze armata de clien\u021bi, acei votan\u021bi f\u0103r\u0103 de care puterea lor politic\u0103 nu ar mai \u00eensemna nimic. Ionu\u021b Ciobanu a f\u0103cut ni\u0219te calcule simple \u0219i a observat aceast\u0103 schimbare radical\u0103. Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 1996 (Camera Deputa\u021bilor), din totalul celor 3009 localit\u0103\u021bi, \u00een 2883 partidul de pe primul loc a avut un procent sub 50% din totalul voturilor valabil exprimate. Asta \u00eensemna c\u0103 exista loc \u0219i pentru alte grup\u0103ri politice \u00een localit\u0103\u021bile respective. 12 ani mai t\u00e2rziu, lucrurile vor evolua exact \u00een direc\u021bia invers\u0103. La alegerile parlamentare din 2012 (aceia\u0219i Camer\u0103 a Deputa\u021bilor), din cele 2965 de localit\u0103\u021bi calculate, \u00een 83,07% dintre acestea (un num\u0103r de 2463 de localit\u0103\u021bi), partidul de pe primul loc c\u00e2\u0219tiga cu un procent de peste 50% din totalul voturilor, \u00een 889 din acestea procentul partidului de pe primul loc fiind de peste 70%.<\/p>\n

S-a ajuns \u00een final la o rela\u021bie fireasc\u0103, de tip patron-client, subdezvoltarea cronic\u0103 a unor regiuni (cu zonele rurale cu tot) fiind fundamentul peste care s-a a\u0219ezat acest tip de rela\u021bii. Practicile clientelare sunt vechi, \u00ee\u0219i au originea \u00een epoca roman\u0103. Obliga\u021biile dintre patronus<\/em> \u0219i cliens<\/em> erau mutuale, dar, foarte important, aceste rela\u021bii erau ierarhice. \u00cen sistemul clientelar, persoana care are autoritate, status social, avere, adic\u0103 patronul, \u00eei ofer\u0103 protec\u021bie celui lipsit de resurse \u0219i educa\u021bie, adic\u0103 clientului. Totul \u00een schimbul suportului politic, al votului. Exist\u0103 moduri diferite prin care se poate cump\u0103ra un vot, nu vom detalia, nu este spa\u021biu pentru asta \u0219i nici scopul acestui articol. Vom spune doar c\u0103 aceste practici sunt larg r\u0103sp\u00e2ndite, din America Latin\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Europa sudic\u0103. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 succesul acestor antreprenori electorali, numi\u021bi punteros <\/em>\u00een Argentina, este cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t starea de precaritate, de s\u0103r\u0103cie este mai mare. Iat\u0103 de ce, \u00een Rom\u00e2nia, aleg\u0103torii rurali au devenit \u021bintele predilecte ale broker<\/em>-ilor electorali.<\/p>\n

A\u0219a au ap\u0103rut \u0219i la noi baronii locali, cei care \u021bineau totul sub control \u0219i \u00ee\u0219i perpetuau puterea. Maz\u0103re, Vanghelie, Opri\u0219an, Dragnea, Falc\u0103, Fluture, Oltean \u0219i-au consolidat puterea local\u0103 (uneori chiar na\u021bional\u0103) av\u00e2nd la baz\u0103 voturile cet\u0103\u021benilor cu resurse de capital social, educa\u021bional, economic \u0219i cultural reduse. Prosperitate \u0219i putere la un pol, s\u0103r\u0103cie \u0219i obedien\u021b\u0103 politic\u0103 la cap\u0103tul cel\u0103lalt. Sferele de putere s-au \u00eemp\u0103r\u021bit: Partidul Social Democrat (PSD) \u0219i-a adjudecat sudul \u0219i estul \u021b\u0103rii, Partidul Democrat Liberal (PDL) Transilvania \u0219i Banatul. Liberalii (PNL) au fost nevoi\u0163i s\u0103 se adapteze \u0219i s\u0103-\u0219i creeze mici fiefuri locale, te miri pe unde, din Teleorman \u0219i Giurgiu p\u00e2n\u0103 \u00een C\u0103l\u0103ra\u0219i.<\/p>\n

Rezultatele electorale veneau s\u0103 ilustreze cum nu se poate mai bine aceast\u0103 feudalizare politic\u0103. Lupta politic\u0103 s-a ascu\u021bit, partidele mici nu au (mai) reu\u0219it s\u0103 \u021bin\u0103 pasul \u0219i au fost devorate de partidele mari sau, pur \u0219i simplu, membrii acestor partide au migrat c\u0103tre partidele principale, con\u0219tien\u021bi c\u0103 accesul la resursele publice putea veni \u00eentr-un singur mod, prin intermediul partidelor care conteaz\u0103 \u00een politica mare. Scena politic\u0103 s-a simplificat. La alegerile locale din 2008, \u00een jude\u021bul Constan\u021ba, devenit fief social-democrat (epoca Maz\u0103re), doar trei partide au mai avut reprezentan\u021bi \u00een consiliul jude\u021bean: PSD, PDL \u0219i PNL. Au ap\u0103rut scoruri procentuale de tip partid unic. \u00cen func\u021bie de primarul-boss<\/em> \u0219i de influen\u021ba lui local\u0103, puteai ghici gradul \u00een care era anexat\u0103 localitatea respectiv\u0103. La alegerile parlamentare din 2008, PNL-ul a \u00eenregistrat cele mai mari \u0219i cele mai mici valori procentuale \u00een localit\u0103\u021bi rurale: 97,14% \u0219i 93,08% (localit\u0103\u021bile Mo\u0219teni \u0219i Peretu), respectiv 1,70% \u0219i 1,90% (Saelele \u0219i Crevenicu). PSD \u0219i PDL au dispus de bazinele rurale cele mai numeroase: PSD, cu lumea lor sudic\u0103 \u0219i estic\u0103, PDL, mulat pe reformismul discursiv din Transilvania \u0219i Banat. Mai dificil a fost pentru PNL, partidului istoric nevenindu-i chiar a\u0219a u\u0219or s\u0103-\u0219i creeze o clientel\u0103 fidel\u0103 \u00een jude\u021bele din sud \u0219i est. Totu\u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a reu\u0219it s\u0103-\u0219i apropie chiar \u0219i localit\u0103\u021bi din sudul rural (Figura 1), balansul lor permanent \u2013 c\u00e2nd independen\u021bi, c\u00e2nd cu PSD-ul, c\u00e2nd plini de av\u00e2nt reformist cu PDL-ul \u2013 f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 reziste cle\u0219telui PSD-PDL.<\/p>\n

Aleg\u0103torii sunt ra\u021bionali, voteaz\u0103 conform intereselor lor particulare<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 analiz\u0103m pu\u021bin mai detaliat datele electorale prezentate \u00een figura de mai jos, vom observa c\u0103 acolo unde sunt procente ridicate, acolo patronul local e primarul, care face \u0219i desface politica local\u0103. Invers, \u00een localit\u0103\u021bile cu procente mici alt boss<\/em> are suprema\u021bia teritoriului respectiv. \u00cen cele mai multe situa\u021bii, localit\u0103\u021bile extreme, aflate la cele dou\u0103 capete ale lan\u021bului electoral, sunt \u00een majoritatea lor unele rurale.<\/p>\n

Cu toate c\u0103 \u00een tot intervalul de dup\u0103 alegerile locale \u0219i parlamentare din 2000, toate cele trei partide mari (PSD, PDL, PNL) s-au bucurat de beneficiile sistemului clientelar, toate av\u00e2nd fiefuri rurale bine consolidate (cu un spor pentru PSD, totu\u0219i), doar aleg\u0103torii rurali ai social-democra\u021bilor au fost demoniza\u021bi. Ceilal\u021bi au beneficiat de prezum\u021bia de nevinov\u0103\u021bie, s\u0103tenii care \u0219i-au \u021bintit votul c\u0103tre PDL \u0219i PNL fiind exonera\u021bi de vina de a fi \u201earuncat\u201d Rom\u00e2nia tocmai \u00een perioada interbelic\u0103, \u00een acea perioad\u0103 a \u201edemocra\u021biei mimetice\u201d, atunci c\u00e2nd voturile se vindeau \u0219i se cump\u0103rau ca un bun oarecare (Mattei Dogan, 1946).<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, armate de intelectuali publici au militat (\u0219i mai militeaz\u0103) pentru restr\u00e2ngerea unor drepturi politice, adic\u0103 votul cet\u0103\u021benesc, modul \u00een care s-au exprimat electoral rom\u00e2nii obi\u0219nui\u021bi angoas\u00e2ndu-i, ba chiar isteriz\u00e2ndu-i. Nu le mai d\u0103m numele \u0219i aici, li s-a f\u0103cut suficient\u0103 reclam\u0103 de-a lungul timpului, unii fiind \u00een continuare asculta\u021bi cu r\u0103bdare. Se \u00eent\u00e2mplau toate acestea \u00een numele unui drept la superioritate, unul care ar trebui s\u0103 le confere unor categorii de cet\u0103\u021beni puteri electorale sporite. Trebuie s\u0103 spunem c\u0103 un efect (clientelismul electoral) are cauze precise (subdezvoltarea cronic\u0103). \u00cenainte de a blama, mai bine am \u00een\u021belege: aleg\u0103torii sunt ra\u021bionali, voteaz\u0103 conform intereselor lor particulare. A\u0219a fac to\u021bi, inclusiv cei well-off<\/em> din lumea urban\u0103 bun\u0103. \u0218i poate ar mai trebui s\u0103 (re)amintim c\u0103 de pe vremea votului cenzitar, cea dup\u0103 care (\u00eenc\u0103) mul\u021bi suspin\u0103, ne-am ales cu Caragiale. \u0218i ar fi nimerit s\u0103 amintim defini\u0163ia lui Pericle, reprodus\u0103 de Tucidide: \u201eTr\u0103im sub o r\u00e2nduial\u0103 politic\u0103 ce nu are de r\u00e2vnit legile altora; departe de a-i imita, suntem mai degrab\u0103 o pild\u0103 pentru unii. Numele s\u0103u este democra\u021bia, fiindc\u0103 oc\u00e2rmuirea statului nu se reazem\u0103 pe pu\u021bini, ci pe c\u00e2t mai mul\u021bi\u201d<\/em>. Iat\u0103 de ce, cu sau f\u0103r\u0103 clientelism, avem nevoie de c\u00e2t mai mult\u0103 democra\u021bie, nu de c\u00e2t mai pu\u021bin\u0103. Cine are urechi de auzit, s\u0103 aud\u0103!<\/p>\n

\"Sursa

Sursa datelor: Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS)<\/p><\/div>\n

Figura 1.<\/strong> Rezultatele PNL \u00een localit\u0103\u021bile din jude\u021bele Giurgiu \u0219i Teleorman la alegerile parlamentare din 2008 (Camera Deputa\u021bilor)<\/p>\n

 <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Aurelian GIUG\u0102L \u00cen primul deceniu post-1989, alegerile locale prezentau un c\u00e2mp larg al diverselor partide, \u00een care \u0219i partidele mai mici au primit procente de voturi mai mari sau mai ne\u00eensemnate, din totalul general. Nu se profesionalizase \u00eenc\u0103 politica \u0219i oamenii aveau simpatii \u0219i judec\u0103\u021bi electorale multiple. Dup\u0103 anul electoral 2000, \u00eens\u0103, partidele se profesionalizeaz\u0103 \u0219i \u00eencep s\u0103 se foloseasc\u0103 de voturile celor care tr\u0103iesc \u00een p\u0103r\u021bile subdezvoltate din Rom\u00e2nia, oferind job-uri locale, ceva stipendii pentru agricultur\u0103, o pensie social\u0103, un ajutor oarecare, ca s\u0103 fie acolo. Se intr\u0103 u\u0219or, u\u0219or \u00een faza clientelismului electoral. Potenta\u021bii locali \u00eencep s\u0103-\u0219i…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[355,358,302,356,357],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4828"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4828"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4828\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4838,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4828\/revisions\/4838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}