{"id":4818,"date":"2018-01-30T22:41:06","date_gmt":"2018-01-30T22:41:06","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4818"},"modified":"2018-02-05T22:56:09","modified_gmt":"2018-02-05T22:56:09","slug":"proprietatea-forestiera-si-taierea-padurilor-dupa-1989","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2018\/01\/30\/proprietatea-forestiera-si-taierea-padurilor-dupa-1989\/","title":{"rendered":"Proprietatea forestier\u0103 \u0219i t\u0103ierea p\u0103durilor dup\u0103 1989"},"content":{"rendered":"

de Andrei HER\u0162A
\n<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 1989 a crescut cererea de lemn pe pia\u021ba global\u0103, care, \u00eempreun\u0103 cu liberalizarea pre\u021burilor lemnului \u00een Rom\u00e2nia, a adus la o apreciere mai mare a p\u0103durii chiar \u0219i \u00een compara\u021bie cu terenurile agricole. Oficialii statului, noii proprietari \u0219i elitele locale sunt interesa\u021bi de resursele profitabile oferite de p\u0103duri. Astfel, p\u0103durile sunt prinse \u00eentre importan\u021ba lor \u00een protejarea mediului, importan\u021ba lemnului ca materie prim\u0103 regenerabil\u0103 \u0219i ecologic\u0103, \u0219i extrac\u021bia lor pentru profit at\u00e2t de proprietari priva\u021bi, c\u00e2t \u0219i de stat. \u00cen situa\u021bia \u00een care pentru procentul de \u00eemp\u0103durire func\u021bional se vehiculeaz\u0103 cifra de aproximativ 22%, adic\u0103 jum\u0103tate din procentul optim de \u00eemp\u0103durire calculat pentru Rom\u00e2nia, de 45% (Guvernul Rom\u00e2niei, 2008), este important s\u0103 analiz\u0103m situa\u021bia p\u0103durilor \u00een complexitatea ei mai mare dec\u00e2t<\/em><\/strong> mesajele efervescente prin care aceasta este zugr\u0103vit\u0103 \u00een mass-media \u0219i re\u021belele de socializare. Este necesar\u0103 o analiz\u0103 care s\u0103 includ\u0103 dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, regimul de exploatare, componen\u021ba pe v\u00e2rst\u0103 \u0219i specii sau procesul de regenerare. \u00cen acest material voi face o analiz\u0103 sumar\u0103 a constituirii drepturilor de proprietate \u00een perioada de dup\u0103 1989, cu aplica\u021bie la exploatarea p\u0103durilor, \u00een special cea ilegal\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\"Foto:

Foto: Alexandru Ungureanu<\/p><\/div>\n

 <\/p>\n

Procentul de \u00eemp\u0103durire al actualului spa\u021biu geografic al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut treptat, de la aproximativ 80% c\u00e2t a fost \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, la 55-60% la \u00eenceputul secolului al XIX-lea (Giurescu, 1976; Giurgiu, 2010), p\u00e2n\u0103 la 27.5% c\u00e2t reprezint\u0103 \u00een prezent (INS, 2016). P\u0103durile de pe teritoriul Rom\u00e2niei reprezint\u0103, a\u0219adar, doar 33% din patrimoniul forestier natural al \u021b\u0103rii. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, datele furnizate de INS se refer\u0103 la fondul forestier \u0219i nu la p\u0103durile efective, fiind incluse terenurile desp\u0103durite prin t\u0103ieri rase \u0219i excluse vegeta\u021biile forestiere din afara acestuia. Astfel, pentru procentul de \u00eemp\u0103durire func\u021bional se vehiculeaz\u0103 cifra de aproximativ 22%, adic\u0103 jum\u0103tate din procentul optim de \u00eemp\u0103durire calculat pentru Rom\u00e2nia, de 45% (Guvernul Rom\u00e2niei, 2008). Protejarea mediului \u0219i \u00een special a p\u0103durii se afl\u0103, justificat, pe primele locuri pe agenda organiza\u021biilor activiste. \u00cen acela\u0219i timp, lemnul reprezint\u0103 o materie prim\u0103 regenerabil\u0103 \u0219i ecologic\u0103, preferabil\u0103 plasticului, metalului sau cimentului. O imagine adecvat\u0103 asupra situa\u021biei p\u0103durilor cere o analiz\u0103 mult mai complex\u0103 dec\u00e2t mesajele efervescente prin care aceasta este zugr\u0103vit\u0103 \u00een mass-media \u0219i re\u021belele de socializare, o analiz\u0103 care s\u0103 includ\u0103 dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, regimul de exploatare, componen\u021ba pe v\u00e2rst\u0103 \u0219i specii sau procesul de regenerare. \u00cen acest material limitat voi face o analiz\u0103 sumar\u0103 a constituirii drepturilor de proprietate \u00een perioada de dup\u0103 1989, cu aplica\u021bie la exploatarea p\u0103durilor, \u00een special cea ilegal\u0103.<\/p>\n

Declinul accentuat al p\u0103durilor \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc a \u00eenceput \u00een prima parte a secolului XIX, odat\u0103 cu dezvoltarea capacit\u0103\u021bilor tehnologice de exploatare. Din 1948 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1949 toate p\u0103durile au fost na\u021bionalizate, un efect al acestui demers fiind modernizarea administr\u0103rii \u0219i exploat\u0103rii acestora, dup\u0103 1975 realiz\u00e2ndu-se pentru prima dat\u0103 un echilibru \u00eentre nivelul t\u0103ierii copacilor \u0219i rata de \u00eemp\u0103durire. P\u0103durea era administrat\u0103 de Regia Na\u021bional\u0103 a P\u0103durilor, care o exploata prin \u00centreprinderea Forestier\u0103 de Exploatare \u0219i Transport. Economia planificat\u0103 a permis, de asemenea, valorificarea mai ra\u021bional\u0103 a lemnului \u2013 printr-o sc\u0103dere considerabil\u0103 a exportului de lemn brut \u0219i o cre\u0219tere a exportului de h\u00e2rtie, mobil\u0103, creioane, placaj.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 revolu\u0163ie, se pune problema retroced\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor, \u015fi implicit a p\u0103durilor, m\u0103sur\u0103 unanim acceptat\u0103 de clasa politic\u0103, \u00eens\u0103 nu f\u0103r\u0103 controverse \u00een ceea ce prive\u015fte modul \u00een care trebuia f\u0103cut\u0103. Disputa era \u00eentre a se redistribui echitabil p\u0103m\u00e2nturile, tuturor locuitorilor din mediul rural sau restabilirea situa\u0163iei de dinainte de na\u0163ionalizare. Aversiunea fa\u021b\u0103 de comunism a f\u0103cut s\u0103 prevaleze a doua variant\u0103, dar \u00eentr-o solu\u0163ie de compromis: restituirea propriet\u0103\u0163ilor, \u00eens\u0103 \u00een limita a zece hectare pentru terenurile agricole \u0219i un hectar pentru p\u0103dure. Dar aceast\u0103 variant\u0103, concretizat\u0103 prin Legea 18\/1991, nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 confuzie \u015fi s\u0103 trezeasc\u0103 speculatorii, c\u0103ci actele asupra propriet\u0103\u0163ilor nu mai existau de mult, iar ceea ce se reconstituia era situa\u0163ia din anii 1940-1950 \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii din anii 1990, profund reconfigurate.<\/p>\n

Legea Fondului Funciar 18\/1991 a fost doar un prim pas dintr-un proces \u201elung \u0219i ambiguu\u201d (Verdery, 1996) de retrocedare a propriet\u0103\u021bilor, inclusiv cele forestiere. Odat\u0103 cu aprobarea Legii 169\/1997 s-a pus pentru prima dat\u0103 problema restituirii p\u0103durilor de\u021binute \u00eenainte de na\u021bionalizare de c\u0103tre colectivit\u0103\u021bi (composesorate, comunit\u0103\u021bi, ob\u0219ti). Aceast\u0103 lege nu a putut fi aplicat\u0103 timp de trei ani pentru c\u0103 nu prevedea limita legal\u0103 p\u00e2n\u0103 la care se putea restitui o proprietate, \u00eens\u0103 a generat conflicte aprinse \u00eentre poten\u021bialii \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi la restituire \u0219i Regia Na\u021bional\u0103 a P\u0103durilor \u201eRomsilva\u201d care \u00eencepe s\u0103 se opun\u0103 agresiv retroced\u0103rilor. Legea 1\/2000 facilita punerea \u00een aplicare a Legilor Fondului Funciar, respectiv Legea 18\/1991 \u0219i 169\/1997, stabilind o limit\u0103 de zece hectare pentru proprietatea restituit\u0103 persoanelor fizice. Aceast\u0103 limit\u0103 a fost denun\u021bat\u0103 ca fiind discriminatorie, astfel \u00eenc\u00e2t, prin O.U.G. 102\/2001, s-a stabilit o limit\u0103 de 20 de hectare. Iar apoi, prin Legea 247\/2005, s-a renun\u021bat definitiv la orice limit\u0103, promov\u00e2ndu-se restituirea integral\u0103 a terenurilor forestiere, pe vechile lor amplasamente.<\/p>\n

Liberalizarea pie\u021bei \u00een Rom\u00e2nia \u0219i deschiderea acesteia spre pia\u021ba economic\u0103 occidental\u0103 a permis importul de produse agricole din vest, puternic subven\u021bionate, fapt care, dublat de o sc\u0103dere global\u0103 a pre\u021bului la produsele agricole, a dus la pr\u0103bu\u0219irea pre\u021burilor produselor rom\u00e2ne\u0219ti din agricultur\u0103. \u00cen schimb, cre\u0219terea cererii de lemn pe pia\u021ba global\u0103 \u0219i liberalizarea pre\u021burilor lemnului \u00een Rom\u00e2nia duc la o apreciere mai mare a p\u0103durii. P\u0103durea devine de departe mai interesant\u0103 dec\u00e2t terenurile agricole \u0219i devine interesant\u0103 pentru cel pu\u021bin trei grupe de actori: oficialii statului, noii proprietari \u0219i elitele locale (Dorondel, 2011). \u00cen aceast\u0103 rela\u021bie statul are un rol ambiguu, dar care \u00eei convine de minune: el e cel care dispune de proprietate, pe de o parte vrea s\u0103 o restituie par\u021bial pentru a c\u00e2\u0219tiga legitimitate, pe de alt\u0103 parte vrea s\u0103 o p\u0103streze, fiind o resurs\u0103 extrem de profitabil\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp e \u0219i cel care stabile\u0219te regulile acestui joc.<\/p>\n

Legea 18\/1991 e exemplar\u0103 pentru aceste implica\u021bii. La acea vreme legea a fost justificat\u0103 \u00een felul urm\u0103tor: \u201evom retroceda cel mult un hectar de p\u0103dure la 400 de fo\u0219ti proprietari, respectiv cel mult 400 mii hectare, dar vom salva, vor r\u0103m\u00e2ne \u00een proprietatea statului restul p\u0103durilor foste private\u201d (citat \u00een Giurgiu, 2010). Se poate observa din aceast\u0103 formulare c\u0103 instaurarea propriet\u0103\u021bii private asupra p\u0103durilor s-a f\u0103cut doar pentru c\u0103 exista o nevoie de schimbare, dar din start a fost privit\u0103 ca un pericol din fa\u021ba c\u0103ruia trebuia salvat\u0103<\/em> c\u00e2t mai mult\u0103 p\u0103dure. E destul de limpede c\u0103 actul de retrocedare a avut o miz\u0103 electoral\u0103, \u0219i una care a dat roade, \u00een anii 1990 fiind larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 printre \u021b\u0103rani formularea \u201eIliescu ne-a dat p\u0103m\u00e2nt\u201d. Nu a contat c\u0103 suprafa\u021ba de p\u0103dure era infim\u0103, c\u0103 p\u0103durea se supunea regimului silvic, adic\u0103 era tot sub controlul statului, simplul act de a fi pus \u00een posesie a ridicat valuri de simpatie pentru noul regim.<\/p>\n

Un alt aspect al retroced\u0103rilor este c\u0103 reforma funciar\u0103 s-a desf\u0103\u0219urat simultan cu descentralizarea statului. La nivelul comunelor s-au constituit comisii de \u00eempropriet\u0103rire formate din func\u021bionari publici, speciali\u0219ti \u0219i reprezentan\u021bi ai cet\u0103\u021benilor. Dat fiind faptul c\u0103 datorit\u0103 suprafe\u021belor mici retrocedarea p\u0103durilor nu se f\u0103cea pe vechile amplasamente, ci la marginea p\u0103durilor statului, pentru a o p\u0103stra pe cea din urm\u0103 compact\u0103, locul efectiv r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la latitudinea comisiilor, acestea se aflau \u00een posibilitatea de a face trafic de influen\u021b\u0103, favoriz\u00e2ndu-\u0219i rudele \u0219i apropia\u021bii cu p\u0103duri mai frumoase \u0219i mai accesibile.<\/p>\n

Legea 18 a fost conceput\u0103 pentru a mul\u021bumi pe toat\u0103 lumea: un num\u0103r \u00eensemnat de \u021b\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi, statul a pierdut o parte foarte mic\u0103 din proprietatea forestier\u0103 \u0219i a p\u0103strat controlul asupra \u00eentregului fond forestier, oficialii de la guvernare au c\u00e2\u0219tigat credit electoral, iar comisiile de \u00eempropriet\u0103rire au c\u00e2\u0219tigat influen\u021b\u0103 local\u0103. Rezultatul a fost o f\u0103r\u00e2mi\u021bare accentuat\u0103 a propriet\u0103\u021bilor forestiere, constituindu-se p\u00e2n\u0103 \u00een 2007 aproape 360.000 de propriet\u0103\u021bi cu o suprafa\u021b\u0103 medie de 60 de ari (0,6 ha). Consider\u00e2nd faptul c\u0103 suprafa\u021ba minim\u0103 restituit\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een lege e de 0,5 hectare \u0219i cea maxim\u0103 de un hectar, putem s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a propriet\u0103\u021bilor reprezint\u0103 suprafe\u021be de 50-60 de ari.<\/p>\n

Politica retroced\u0103rilor \u00een perioada 1996-2000 s-a conturat \u00een condi\u021biile unor guverne slabe politic \u0219i administrativ. Restituirea p\u0103durilor a fost subiectul unor dispute parlamentare aprige \u0219i a determinat alian\u021be \u00eempotriva logicii de guvernare. Controversata lege 169\/1997, cunoscut\u0103 ca Legea Lupu, nu a putut fi aplicat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Divergen\u021bele legiuitorilor s-au transpus \u00eentr-o confuzie larg\u0103, at\u00e2t \u00een r\u00e2ndul poten\u021bialilor \u00eempropriet\u0103ri\u021bi, c\u00e2t \u0219i \u00een privin\u021ba aplic\u0103rii legii pe toat\u0103 perioada de dup\u0103 1997.<\/p>\n

Un exemplu ilustrativ pentru ambiguitatea procesului de restituire a p\u0103durilor \u00eel reprezint\u0103 disputarea \u00een instan\u021bele judec\u0103tore\u0219ti a propriet\u0103\u021bilor care dup\u0103 1945 au fost considerate bunuri inamice. \u00cen baza Legii 247\/2005 urma\u0219ii grofilor maghiari au revendicat mari suprafe\u021be de p\u0103dure (\u00een special cele ale familiilor Banffy, Bethlen \u0219i Kemeny), \u00eens\u0103 legea respectiv\u0103 reglementeaz\u0103 restituirea propriet\u0103\u021bilor confiscate de regimul comunist \u00een intervalul 6 martie 1945 \u2013 22 decembrie 1989, \u00een timp ce aceste propriet\u0103\u021bi intr\u0103 sub inciden\u021ba Legii CASBI promulgat\u0103 la 9 februarie 1945, a\u0219adar anterior intervalului prev\u0103zut de Legea 247\/2005. Se consider\u0103, astfel, c\u0103 acele bunuri nu intr\u0103 \u00een categoria bunurilor preluate \u00een mod abuziv de regimul comunist. Totu\u0219i, bunurile confiscate de Casa de Administrare \u0219i Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI) au trecut \u00een patrimoniul statului abia \u00een 1948, prin Decretul nr. 228\/1948 prin care se desfiin\u021ba Comisia Ministerial\u0103 pentru Executarea Tratatului de Pace \u0219i CASBI. Atribu\u021biile CASBI se refereau doar la administrarea \u0219i controlul bunurilor respective, f\u0103r\u0103 a institui nicio form\u0103 de preluare a propriet\u0103\u021bii, fapt ce s-a petrecut doar \u00een 1948, adic\u0103 ulterior datei de 6 martie 1945, \u00een timpul regimului comunist. Sentin\u021bele judec\u0103tore\u0219ti \u00een aceste cazuri au fost neunitare exist\u00e2nd chiar cazuri \u00een care aceea\u0219i instan\u021b\u0103 a r\u0103spuns diferit \u00een cazuri asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n

Pierderea accelerat\u0103 din anii 2000 a suprafe\u021belor forestiere ale statului a adus cu sine m\u0103suri de restructurare a RNP Romsilva, astfel c\u0103 aceasta a c\u0103utat metode de a p\u0103stra monopolul asupra administr\u0103rii p\u0103durilor \u0219i a \u00eencercat pe diverse c\u0103i s\u0103 \u00eent\u00e2rzie retroced\u0103rile (Nicolae, 2004). Motivul aversiunii Regiei fa\u021b\u0103 de retroced\u0103ri se refer\u0103 la fragmentarea fondului forestier. Chiar \u0219i dup\u0103 ridicarea plafonului de \u00eempropriet\u0103rire la 10 ha \u00een 2000, 20 ha \u00een 2001 \u0219i renun\u021barea la acesta \u00een 2005, suprafa\u021ba medie a propriet\u0103\u021bilor persoanelor fizice r\u0103m\u00e2ne de 1,4 ha pentru o suprafa\u021b\u0103 total\u0103 de 853.575 ha (\u00een anul 2007). RNP Romsilva motiveaz\u0103 c\u0103 fragmentarea fondului forestier face dificil controlul acestuia \u0219i conduce astfel la intensificarea sectorului informal. Dar studiile referitoare la economia informal\u0103 din jurul activit\u0103\u021bilor forestiere (Her\u021ba, 2016; Nicolae, 2004) arat\u0103 c\u0103 aceste practici au loc cu complicitatea angaja\u021bilor RNP Romsilva \u0219i de cele mai multe ori acest lucru se datoreaz\u0103 unor cauze structurale. Regulamentul prevede ca orice proprietate s\u0103 fie administrat\u0103 \u00een regim silvic, ceea ce face necesar\u0103, \u00een cazul marilor proprietari (\u00een general comunele), angajarea de personal silvic asupra c\u0103ruia RNP Romsilva de\u021bine \u00eenc\u0103 monopolul. Se ajunge, astfel, la situa\u021bia paradoxal\u0103 ca angaja\u021bii proprietarului s\u0103 fie totodat\u0103 \u0219i cei \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 \u00eei controleze activitatea \u0219i eventual s\u0103 \u00eel sanc\u021bioneze (Nicolae, 2004). Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103\u0219i RNP Romsilva este acuzat\u0103 c\u0103 exploateaz\u0103 cu prec\u0103dere tocmai acele propriet\u0103\u021bi care fac obiectul unor retroced\u0103ri iminente.<\/p>\n

\"Sursa

Sursa datelor: Curtea de Conturi a Rom\u00e2niei, 2013<\/p><\/div>\n

Din graficul t\u0103ierilor ilegale de p\u0103dure din perioada 1990-2011 se poate observa, \u00een primul r\u00e2nd, o intensificare accentuat\u0103 a acestora \u00een primii trei ani, dup\u0103 care situa\u021bia defri\u0219\u0103rilor intr\u0103 pe un trend descendent. Masacrul p\u0103durilor din anii 1991 \u0219i 1992 trebuie v\u0103zut \u00een contextul confuziei \u0219i a sl\u0103biciunii organelor de control, aflate \u00een plin\u0103 formare sau reformare \u0219i, mai ales, \u00een contextul unei mari cereri de lemn brut \u0219i cherestea coroborat\u0103 cu liberalizarea comer\u021bului cu lemn.<\/p>\n

Comer\u021bul liber cu lemn \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 nicio limit\u0103 \u00een tranzac\u021bionarea \u0219i transportul s\u0103u, at\u00e2ta timp c\u00e2t se poate dovedi provenien\u021ba sa. \u00cen anii 1990 bonurile de valorificare a lemnului erau la mare c\u0103utare \u0219i existau metode de a folosi acela\u0219i bon de mai multe ori, astfel c\u0103 pentru o anumit\u0103 cantitate de lemn aprobat\u0103 pentru exploatare se putea debita \u0219i de trei sau patru ori mai mult\u0103 mas\u0103 lemnoas\u0103. Pentru micii \u00eentreprinz\u0103tori priva\u021bi din domeniul exploat\u0103rii forestiere principala surs\u0103 de ob\u021binere a bonurilor de debit pentru lemn erau proasp\u0103t \u00eempropriet\u0103ri\u021bii cu p\u0103dure care primeau aprobare de exploatare de la Ocolul Silvic, dar nu aveau mijloacele necesare pentru a exploata lemnul pe cont propriu (Her\u021ba, 2016). Dac\u0103 mai privim o dat\u0103 Graficul 1, observ\u0103m c\u0103 linia descendent\u0103 reprezent\u00e2nd defri\u0219\u0103rile ilegale e \u00eentrerupt\u0103 de c\u00e2teva ascensiuni \u00een anii 1997, 2000, 2001 \u0219i 2005, ori ace\u0219tia sunt exact anii \u00een care s-au aprobat legile de restituire a propriet\u0103\u021bilor. E adev\u0103rat c\u0103 Legea 169\/1997 nu a putut fi aplicat\u0103 p\u00e2n\u0103 la modificarea sa din 2000, dar anul 1997 a fost unul al \u00eempropriet\u0103ririlor masive pe baza Legii 18\/1991, \u00een virtutea modific\u0103rilor pe care i le aduce acesteia din urm\u0103.<\/p>\n

\"4_5_defri\u0219\u00eeri<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Din p\u0103cate, pentru p\u0103durile private nu avem date asupra t\u0103ierilor ilegale dec\u00e2t din perioada 2005-2011, prea pu\u021bine pentru a ne face o imagine mai larg\u0103 asupra efectelor privatiz\u0103rii. Ce reiese destul de limpede din datele disponibile reflectate \u00een Graficul 2 e o tendin\u021b\u0103 a t\u0103ierilor ilegale din proprietatea privat\u0103 contrar\u0103 tendin\u021bei generale de sc\u0103dere a acestora. Temerile opozan\u021bilor retroced\u0103rilor c\u0103 proprietarul privat va dispune abuziv de p\u0103dure par a nu fi lipsite de fundament.<\/p>\n

\u00cen prezent, RNP Romsilva administreaz\u0103 66% din fondul fondul forestier, restul de 34% fiind administrat, cu c\u00e2teva excep\u021bii, de ocoale silvice private. \u00cenfiin\u021bate \u00eencep\u00e2nd cu anul 2002, aceste ocoale silvice nu au ap\u0103rut ca r\u0103spuns la anumite probleme de management, ci motivate de securizarea dreptului de proprietate privat\u0103 \u0219i influen\u021ba institu\u021bional\u0103 \u00een administrarea acestor propriet\u0103\u021bi prin contracararea RNP Romsilva. Un raport al Greenpeace din 2012, pe baza imaginilor satelitare, arat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dispar \u00een fiecare or\u0103 3 ha de p\u0103dure, \u0219tire care a f\u0103cut senza\u021bie \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie pompat\u0103 publicului larg, \u0219i dup\u0103 5 ani, al\u0103turi de orice referire la p\u0103dure. \u00cen acela\u0219i timp, datele furnizate de Inventarul Forestier Na\u021bional, bazate pe metodologii verificate \u0219tiin\u021bific \u0219i validate, penetreaz\u0103 prea pu\u021bin spa\u021biul mediatic, iar atunci c\u00e2nd o fac apar ca \u201ehalucinante\u201d. Omiterea faptului c\u0103 Greenpeace lucreaz\u0103 cu o suprafa\u021b\u0103 a p\u0103durilor de 8.171.399 ha, \u00een timp ce IFN, plec\u00e2nd de la o defini\u021bie acceptat\u0103 interna\u021bional a p\u0103durilor, identific\u0103 6.9 milioane de hectare, arat\u0103 c\u00e2t de u\u0219or poate fi distorsionat\u0103 realitatea prin prezentarea par\u021bial\u0103 \u0219i selectiv\u0103 a datelor \u0219i decuplarea de metodologia din spatele lor.<\/p>\n

Una din cele mai importante caracteristici ale ideologiei liberale este componenta moral\u0103 pe care se fundamenteaz\u0103. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd vorbim de un bun public (p\u0103durea), ne\u00eencrederea \u00een structurile publice invit\u0103 la \u00eenlocuirea acestora cu datoria cet\u0103\u021beneasc\u0103 \u0219i ini\u021biativa privat\u0103. \u00cen timp ce RNP Romsilva este h\u0103r\u021buit\u0103 \u0219i sl\u0103bit\u0103 continuu \u00een ultimul sfert de secol, din acest declin se na\u0219te un mit al eroului, justi\u021biar sau antreprenor, cet\u0103\u021beanul implicat care lupt\u0103 cu corup\u021bia, furtul \u0219i marile corpora\u021bii, iar odat\u0103 cu accesul public la imagini satelitare prin Google Earth, ingineria mediului \u0219i silvicultura devin dep\u0103\u0219ite.<\/p>\n

 <\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

Curtea de Conturi a Rom\u00e2niei, (2013). Sinteza Raportului de audit privind \u201eSitua\u021bia patrimonial\u0103 a fondului forestier din Rom\u00e2nia, \u00een perioada 1990-2012\u201d.<\/p>\n

Dorondel, \u0218. (2011). Tenure Rights, Environmental Interests, and the Politics of Local Government in Romania, \u00een Sikor, T. \u0219i Stahl, J. (ed.), Forests and People. Property, Governance and Human Rights, New York: Earthscan.<\/p>\n

Giurescu, C.C. (1976). Istoria p\u0103durii rom\u00e2ne\u0219ti din cele mai vechi timpuri p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Bucure\u0219ti: Ceres.<\/p>\n

Giurgiu, V. (2010). Considera\u021bii asupra st\u0103rii p\u0103durilor Rom\u00e2niei, Revista P\u0103durilor, 2(125): 3-16.<\/p>\n

Guvernul Rom\u00e2niei (2008). Strategia Na\u021bional\u0103 pentru Dezvoltare Durabil\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Her\u021ba, A.S. (2016). P\u0103dureni. Un experiment neoliberal. An. Inst. de Ist. \u201eG. Bari\u0163iu\u201d din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom. XIV, 2016, p. 53-71.<\/p>\n

Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (2016). Statistica activit\u0103\u021bilor din silvicultur\u0103 \u00een anul 2015.<\/p>\n

Nicolae, S. (2004) \u201eP\u0103durea \u0219i economia informal\u0103 \u00eentr-o comun\u0103 din Apuseni\u201d, \u00een Chelcea, L. \u0219i Mateescu, O. (ed.), Economia informal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia: pie\u021be, practici sociale \u0219i transform\u0103ri ale statului dup\u0103 1989. Bucure\u0219ti: Paideia.<\/p>\n

Verdery, K. (1996). What was Socialism and What Comes Next? Princeton: Princeton University Press.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Andrei HER\u0162A Dup\u0103 1989 a crescut cererea de lemn pe pia\u021ba global\u0103, care, \u00eempreun\u0103 cu liberalizarea pre\u021burilor lemnului \u00een Rom\u00e2nia, a adus la o apreciere mai mare a p\u0103durii chiar \u0219i \u00een compara\u021bie cu terenurile agricole. Oficialii statului, noii proprietari \u0219i elitele locale sunt interesa\u021bi de resursele profitabile oferite de p\u0103duri. Astfel, p\u0103durile sunt prinse \u00eentre importan\u021ba lor \u00een protejarea mediului, importan\u021ba lemnului ca materie prim\u0103 regenerabil\u0103 \u0219i ecologic\u0103, \u0219i extrac\u021bia lor pentru profit at\u00e2t de proprietari priva\u021bi, c\u00e2t \u0219i de stat. \u00cen situa\u021bia \u00een care pentru procentul de \u00eemp\u0103durire func\u021bional se vehiculeaz\u0103 cifra de aproximativ 22%, adic\u0103 jum\u0103tate…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[353,352,351,354,350],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4818"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4818"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4818\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4822,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4818\/revisions\/4822"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}