{"id":4731,"date":"2017-11-14T23:21:53","date_gmt":"2017-11-14T23:21:53","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4731"},"modified":"2017-11-14T23:21:53","modified_gmt":"2017-11-14T23:21:53","slug":"povesti-din-hotare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/11\/14\/povesti-din-hotare\/","title":{"rendered":"Pove\u0219ti din hotare"},"content":{"rendered":"

de \u00c1gota <\/strong>\u00c1BR\u00c1N
\n<\/strong><\/p>\n

\u021a\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt cele mai mari exportatoare de plante medicinale \u0219i aromatice de pe continent. De\u0219i Rom\u00e2nia de\u021bine doar o mic\u0103 parte din pia\u021ba aceasta, industria local\u0103 are o lung\u0103 istorie, iar folosirea plantelor medicinale este \u00een cre\u0219tere continu\u0103. \u00cen vreme ce plantele medicinale sunt deseori asociate cu medicina tradi\u021bional\u0103 practicat\u0103 de \u201ebabe\u201d \u0219i de vindec\u0103tori, ob\u021binerea \u0219i utilizarea lor, de la colectarea din flora spontan\u0103 \u0219i cultivare, \u0219i p\u00e2n\u0103 la procesare, sunt parte a vie\u021bii satelor \u0219i \u00een prezent. Cele trei pove\u0219ti prezentate aici ilustreaz\u0103 diferite etape ale acestor procese: cur\u0103\u021barea plantelor pentru procesare, adunarea lor din flora spontan\u0103 \u0219i, \u00een final, derularea unei mici afaceri de familie cu plante medicinale. Pove\u0219tile astea se plaseaz\u0103 la punctele de \u00eent\u00e2lnire sau la hotarele dintre sat \u0219i ora\u0219. Astfel, via\u021ba satului, o via\u021b\u0103 c\u00e2t se poate de real\u0103, este legat\u0103 prin mi\u0219carea plantelor medicinale de cea a ora\u0219ului, \u00een vreme ce, prin imaginarul medicinei tradi\u021bionale, or\u0103\u0219enii care cump\u0103r\u0103 produsele naturale contribuie la idealizarea romantic\u0103 a satului.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul secolului XX, B\u00e9la P\u00e1ter a fondat la Cluj prima sta\u021biune experimental\u0103 de exploatare a plantelor medicinale din Europa, s\u0103tenii devenind astfel furnizori de plante colectate din flora spontan\u0103 pentru farmaciile din Imperiul Austro-Ungar. P\u00e1ter a v\u0103zut \u00een comodificarea plantelor sau a \u201eburuienilor\u201d, altminteri folosite \u00een practici pe care el le califica drept supersti\u021bioase, solu\u021bia pentru s\u0103r\u0103cia \u0219i migra\u021bia \u00een mas\u0103 a s\u0103tenilor. Prin urmare, a \u00eenceput s\u0103 organizeze \u00een c\u00e2teva sate din jurul Clujului centre de colectare \u0219i de uscare a plantelor medicinale \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cursuri despre plante medicinale \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor \u0219i preo\u021bilor, considera\u021bi liderii lumina\u021bi ai satelor. Dup\u0103 unirea din 1918, statul rom\u00e2n a continuat finan\u021barea sta\u021biunii, iar P\u00e1ter a r\u0103sp\u00e2ndit modelul bazat pe centre \u0219i pe cursuri dincolo de Carpa\u021bi. Modelul a continuat s\u0103 func\u021bioneze \u0219i \u00een Rom\u00e2nia socialist\u0103, c\u00e2nd Plafarul de\u021binea controlul asupra cultiv\u0103rii plantelor medicinale \u0219i aromatice prin C.A.P.-uri, iar asupra colect\u0103rii din flora spontan\u0103, prin mici centre de colectare, usc\u0103rile f\u0103c\u00e2ndu-se deseori \u00een podurile \u0219colilor \u0219i caselor de cultur\u0103.<\/p>\n

Toate plantele erau adunate \u00een centrele mari ale Plafarului, la Bucure\u0219ti, Boto\u0219ani, Bra\u0219ov, Br\u0103ila, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea, Or\u0103\u0219tie, Roman \u0219i Timi\u0219oara. Dup\u0103 revolu\u021bie, re\u021beaua Plafarului s-a pr\u0103bu\u0219it \u00eencetul cu \u00eencetul, unele centre fiind privatizate cu succes, altele d\u00e2nd faliment. Ele au fost \u00eenlocuite, pe de o parte, cu \u00eentreprinderi mici \u0219i mijlocii din Rom\u00e2nia, produc\u0103tori de ceaiuri, tincturi, creme \u0219i comprimate din plante medicinale. Pe de alt\u0103 parte, Plafarul fiind \u0219i exportator, a luat fiin\u021b\u0103 o re\u021bea care adun\u0103 plantele de la companii mai mici, pentru export. Modelul centrelor de colectare a rezistat deci \u0219i dup\u0103 revolu\u021bia din 1989: unele dintre centrele vechi au fost privatizate, dar s-au deschis \u0219i centre noi, unele la ini\u021biativa oamenilor \u00eentreprinz\u0103tori, altele la ini\u0163iativa unor companii din \u021bar\u0103 sau cu finan\u021bare de la companii multina\u021bionale.<\/p>\n

Plantele medicinale sunt deseori privite prin filtrul nostalgiei dup\u0103 medicina tradi\u021bional\u0103 m\u0103n\u0103stireasc\u0103 sau practicat\u0103 de \u201ebabe\u201d. Pe de o parte, un fel de medicin\u0103 tradi\u021bional\u0103, care supravie\u021buie\u0219te \u0219i se re\u00eennoie\u0219te constant, \u0219i care are o istorie furtunoas\u0103, exist\u0103 \u0219i ast\u0103zi prin oamenii interesa\u021bi de plantele medicinale, care \u00eenva\u021b\u0103 de la p\u0103rin\u021bi sau bunici, dar \u0219i din c\u0103r\u021bi; prin vindec\u0103toare \u0219i vindec\u0103tori care ascult\u0103 ce spun plantele \u0219i z\u00e2nele lor; prin m\u0103n\u0103stirile care \u00eencep s\u0103 fabrice produse din plante medicinale; \u0219i prin noile interese spirituale care profeseaz\u0103 un fel de amestec de practici vechi \u0219i noi. \u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 o industrie a plantelor medicinale care, la nivelul de baz\u0103, acela al procur\u0103rii materiei prime, nu are prea mult de-a face cu vindecarea. De\u0219i industria creeaz\u0103 de multe ori o imagine care echivaleaz\u0103 produc\u021bia industrial\u0103 a produselor din plante cu medicina tradi\u021bional\u0103, procesul e diferit, iar cei de la baza produc\u021biei sunt adesea muncitori sezonieri pe culturi sau care colecteaz\u0103 din flora spontan\u0103 pentru a ob\u021bine un venit \u00een plus. \u00cen acela\u0219i timp, viziunea lui P\u00e1ter se pare c\u0103 a e\u0219uat; unele centre de colectare depl\u00e2ng faptul c\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi dintre cei care adunau plante se duc s\u0103 lucreze \u00een afara \u021b\u0103rii pentru c\u0103 acolo sunt pl\u0103ti\u021bi mai bine. Iar \u00eentreprinderile de produse naturale din \u021bar\u0103 de multe ori nu-\u0219i permit s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u021burile oferite de companii multina\u021bionale pentru plantele uscate. Unele centre \u0219i companii \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere salarii \u0219i locuri de munc\u0103 rezonabile: \u00een vreme ce \u00een imaginea promovat\u0103 a plantelor medicinale acestea se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o viziune romantic\u0103 asupra satului, industria este o parte a vie\u021bii reale din unele sate.<\/p>\n

Urm\u0103toarele trei pove\u0219ti sunt bazate pe o cercetare pe care am condus-o din prim\u0103vara lui 2014 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 2015, \u00een care am urm\u0103rit plantele medicinale produse de companii mai mari din Rom\u00e2nia, de \u00eentreprinderi mici de familii, de o m\u0103n\u0103stire \u0219i de o vindec\u0103toare. Personajele \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile, de\u0219i bazate pe realitate, sunt dispuse \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 creeze o nara\u021biune linear\u0103 \u0219i s\u0103 redea diferite atmosfere.<\/p>\n

Primul text, Porcul \u0219i meri\u0219orul<\/em>, descrie o zi de munc\u0103 a femeilor din departamentul de culturi \u0219i achizi\u021bii al unei companii mari de produse din plante medicinale, iarna, c\u00e2nd lucratul pe c\u00e2mp este \u00eentrerupt de lucr\u0103ri minu\u021bioase \u0219i monotone de cur\u0103\u021bat \u0219i sortat. Cele patru femei din poveste aveau contracte pe tot anul cu compania, care angaja \u00een lunile mai \u00eenc\u0103rcate de var\u0103 \u0219i muncitori sezonieri. \u00cen acela\u0219i timp, unele dintre femei aveau gospod\u0103riile lor, cu animale, gr\u0103dini \u0219i mici parcele cultivate. Am ales aceast\u0103 poveste pentru c\u0103, de\u0219i s-a vorbit mult despre c\u00e2t suflet se pune \u00een munca procur\u0103rii \u0219i cre\u0103rii leacurilor din plante medicinale, sufletul \u0219i via\u021ba celor care muncesc la nivelul de baz\u0103 al producerii materiei prime sunt deseori uitate sau, mai mult, denigrate. Din acest motiv, povestea aceasta \u00eencearc\u0103 s\u0103 prezinte atmosfera cald\u0103 a unui grup de femei care, \u00een timpul lucrului, \u00eendepline\u0219te \u0219i rolul de grup de suport \u00een care grijile familiei, vie\u021bii \u0219i gospod\u0103riei sunt discutate \u00eentr-o manier\u0103 prietenoas\u0103 \u0219i amuzant\u0103, care sparge astfel monotonia muncii. Pentru c\u0103 am petrecut \u00een jur de \u0219apte luni la departament, povestea aceasta e foarte aproape de inima mea.<\/p>\n

Povestea a doua, Socul, rapi\u021ba \u0219i cei trei fra\u021bi p\u0103ta\u021bi<\/em>, este menit\u0103 s\u0103 dizolve imaginea romantic\u0103 a s\u0103lb\u0103ticiei din care provin plantele medicinale \u0219i este v\u0103zut\u0103 prin ochii unui cuplu care adun\u0103 plante medicinale din flora spontan\u0103 pentru centre de colectare. Astfel, plantele folositoare, care pot fi v\u00e2ndute pentru bani, se pot g\u0103si printre ruine socialiste sau \u00een culturi capitaliste. Este o poveste despre aten\u021bia fa\u021b\u0103 de oportunit\u0103\u021bile mediului \u00eenconjur\u0103tor, \u00een cele mai ciudate locuri; despre bunurile naturii salvate dintre ruine \u0219i din culturi capitaliste neproductive pentru economia de pia\u021b\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, este important de \u021binut minte c\u0103, \u00een ciuda titlurilor senza\u021bionaliste din media, plantele medicinale nu prea \u00eei \u00eembog\u0103\u021besc pe cei care le colecteaz\u0103 din flora spontan\u0103, ca muncitori sezonieri, sau care le cultiv\u0103 pe suprafe\u021be mici, \u0219i c\u0103 nu se poate tr\u0103i doar din veniturile acestea.<\/p>\n

Ultima poveste, Drumul, z\u00e2nele \u0219i p\u0103durile<\/em>, este cea a unei familii care se ocup\u0103 cu fabricarea unei mici game de produse \u00een gr\u0103dinile \u0219i buc\u0103t\u0103ria bunicii din sat, cu ajutorul z\u00e2nelor, sau poate a ielelor \u0219i a spiritelor p\u0103durii: o posibil\u0103 reg\u00e2ndire a medicinei tradi\u021bionale. Toate aceste pove\u0219ti sunt plasate la punctele de \u00eent\u00e2lnire sau la hotarele dintre sat \u0219i ora\u0219. Meri\u0219orul cur\u0103\u021bat va ajunge pe rafturile supermarketurilor \u0219i magazinelor bio, la fel ca socul cules dintre ruinele de la marginea ora\u0219ului, ca urzicile \u0219i ca florile de trei fra\u021bi p\u0103ta\u021bi. Astfel, via\u021ba satului, o via\u021b\u0103 real\u0103, este legat\u0103 prin mi\u0219carea plantelor medicinale de cea a ora\u0219ului, \u00een vreme ce, prin imaginarul medicinei tradi\u021bionale, or\u0103\u0219enii care cump\u0103r\u0103 produsele naturale particip\u0103 la idealul romantic al satului. Plantele str\u0103bat \u00eent\u00e2i drumurile de p\u0103m\u00e2nt \u0219i apoi pe cele asfaltate. Cu toate acestea, ultima poveste scoate \u00een eviden\u021b\u0103 os\u00e2nda \u201edrumurilor prea bune\u201d sau ce se poate \u00eent\u00e2mpla c\u00e2nd p\u0103durile \u0219i plantele medicinale ajung s\u0103 fie exploatate cu camionul \u0219i nu cu c\u0103ru\u021ba.<\/p>\n

\"1\"<\/strong><\/p>\n

Porcul \u0219i meri\u0219orul<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un sat de l\u00e2ng\u0103 un ora\u0219 mare, la poalele Carpa\u021bilor, e decembrie. \u00cen spatele serelor companiei de plante medicinale, z\u0103pada acoper\u0103 neted c\u00e2mpurile \u00eentinse. L\u00e2ng\u0103 sere, \u00een curtea companiei, \u00eentr-una dintre cl\u0103dirile v\u0103ruite, late, cu un singur etaj, \u00eentr-o camer\u0103 cu pere\u021bi albi \u0219i cu podea de linoleum, cu c\u00e2teva dulapuri metalice pentru haine de schimb \u0219i cu ni\u0219te pl\u0103ntu\u021be \u00een ghiveci a\u0219ezate pe podea \u0219i pe pervaz, stau cinci femei \u00een jurul unei mese acoperite cu o mu\u0219ama ro\u0219ie cu Mo\u0219 Cr\u0103ciun \u0219i cu alte desene de s\u0103rb\u0103tori. Sub mas\u0103 e un radiator care \u00eenc\u0103lze\u0219te rapid camera mic\u0103. \u00cen mijlocul mesei, cineva a v\u0103rsat un munte de frunze de meri\u0219or dintr-o saco\u0219\u0103 care st\u0103 acum pe jum\u0103tate goal\u0103 l\u00e2ng\u0103 u\u0219\u0103. Meri\u0219orul a venit din mun\u021bii din \u00eemprejurimi, de pe l\u00e2ng\u0103 p\u0103\u0219unile de oi, m\u0103 g\u00e2ndesc eu, \u00een timp ce m\u00e2inile noastre despart harnic pe\u021bioluri \u0219i, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, c\u00e2te un fir de l\u00e2n\u0103, de frunze.<\/p>\n

Frunzele curate la dreapta, gunoiul la st\u00e2nga. Lia, o femeie frumoas\u0103, cu ochelari \u0219i p\u0103rul buclat, vopsit ro\u0219cat-auriu, \u0219i-a primit salariul \u0219i, ca un r\u0103sf\u0103\u021b, ne-a adus pr\u0103jituri cump\u0103rate de la magazin. Copiii ei sunt la \u0219coal\u0103, ca \u0219i copiii Monei, m\u00e2ndr\u0103, \u00eenalt\u0103, cu p\u0103rul negru, care poveste\u0219te despre familia \u0219i so\u021bul ei de \u00ee\u021bi \u00eenmoaie inima. Vorbim despre copii \u0219i despre \u0219coal\u0103; noroc c\u0103 copiii lor au o \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare bun\u0103, c\u0103 cealalt\u0103 i-a desp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 grupuri, a\u0219ezate \u00een p\u0103r\u021bi diferite din clas\u0103, \u0219i pe cei cu familii pe care ea le consider\u0103 \u201enecuvenite\u201d i-a a\u0219ezat \u00een spatele celorlal\u021bi copii. Le \u0219i d\u0103 note mai mici.<\/p>\n

Lisa ne mai poveste\u0219te din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd despre mama ei, plecat\u0103 \u00een Spania, de care \u00eei e dor tare. Tina, cea mai t\u00e2n\u0103r\u0103 dintre noi \u0219i cu un sim\u021b al umorului de r\u00e2zi cu ea p\u00e2n\u0103 nu mai po\u021bi, ne poveste\u0219te despre satul ei natal, aflat undeva, nu departe, despre tat\u0103l ei, pastor penticostal, \u0219i despre prietenul ei, cu care s-a mutat aici, la familia lui, dar care fiind oier st\u0103 mai mult pe munte, cu oile. Tanti Ella e cea mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i deci cu cea mai mult\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 dintre noi, v\u0103duv\u0103 cu un so\u021b care noroc c\u0103 a murit deja. \u0218i \u00een sf\u00e2r\u0219it, eu, antropologa, sim\u021bindu-m\u0103 rapid binevenit\u0103; cu un partener \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103, mai povesteam \u0219i eu despre dorurile mele. Lucr\u0103m, bem ceai, m\u00e2nc\u0103m pr\u0103jituri \u0219i r\u00e2dem de tot felul de prostii, mai ales c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la cadourile caraghioase pe care le-am putea da prietenilor no\u0219tri, pe fundalul de muzic\u0103 pop interna\u021bional\u0103 de Cr\u0103ciun care r\u0103sun\u0103 din radioul de pe pervaz. Tina \u0219i Lia ne mai pun din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ni\u0219te manele bune de pe telefon.<\/p>\n

Frunzele la dreapta, gunoiul la st\u00e2nga: eu sunt lent\u0103, nu am experien\u021ba \u0219i \u00eendem\u00e2narea pe care celelalte femei le-au dob\u00e2ndit cu o practic\u0103 \u00eendelungat\u0103. Frunzele stau \u00een g\u0103le\u021bi ro\u0219ii \u0219i dup\u0103 ce g\u0103le\u021bile s-au umplut, \u00een saci de rafie. Fiecare are sacul ei: dup\u0103 ce termin\u0103m le c\u00e2nt\u0103rim \u0219i kilogramele fiec\u0103reia sunt trecute pe tabla alb\u0103 ag\u0103\u021bat\u0103 pe perete. Vorbim despre t\u0103ierea porcilor, c\u0103ci se apropie Cr\u0103ciunul. Dup\u0103 o discu\u021bie despre hrana porcilor, Lisa \u0219i Lia \u00eemi promit c\u0103 o s\u0103-mi aduc\u0103 ni\u0219te sl\u0103nin\u0103 \u0219i c\u00e2rna\u021bi. Tina \u00eemi d\u0103 re\u021beta ei de urechi de porc \u0219i varz\u0103, pe care s\u0103 o \u00eencerc mai t\u00e2rziu acas\u0103. E chiar foarte bun\u0103! Tanti Ella e sup\u0103rat\u0103 c\u0103 n-are porc de t\u0103iat anul \u0103sta; copiii ei, adul\u021bi, au convins-o c\u0103 dac\u0103 lucreaz\u0103 pentru bani n-are nevoie de porci. Dar e primul \u0219i ultimul an c\u00e2nd nu cre\u0219te porci; acum n-are ce s\u0103 taie de Cr\u0103ciun \u0219i nici ce s\u0103 dea de cadou la familie \u0219i prieteni. Lisa recunoa\u0219te c\u0103 \u00eei e mil\u0103 c\u00e2nd se taie porcul, mai ales c\u0103 a avut grij\u0103 de porcu\u0219orii ei un timp \u00eendelungat. Lia o ceart\u0103, dac\u0103-i e mil\u0103, s\u0103 nu stea acolo c\u00e2nd se taie porcul, c\u0103ci porcul va muri mai greu.<\/p>\n

Frunzele curate la dreapta, gunoiul la st\u00e2nga. V\u0103rs\u0103m restul saco\u0219ei cu frunzele nesortate pe mas\u0103. Vorbim despre alegerile din noiembrie. E 2014. \u00cen solar sunt doi dovleci unul l\u00e2ng\u0103 altul, Ponta cu fa\u021ba trist\u0103 \u0219i Iohannis r\u00e2z\u00e2nd. Vorbim despre Elena Udrea \u0219i Monica Macovei. Ar fi fost fain s\u0103 avem o femeie pre\u0219edinte, spune Tina, dar \u00een Rom\u00e2nia n-are cum. Celelalte sunt de acord. Nu s-au dus nici ele la vot, c\u0103 pentru ce? Mai vorbim despre toate c\u00e2te ne trec prin cap, s\u0103 nu te duci dup\u0103 mor\u021bi dac\u0103 te cheam\u0103 \u00een timpul nop\u021bii. R\u00e2dem, r\u00e2dem mult, p\u00e2n\u0103 se termin\u0103 ziua de munc\u0103. C\u0103dem de acord c\u0103 munca e monoton\u0103 \u0219i c\u0103 bine m\u0103car c\u0103 vorbim \u0219i r\u00e2dem. La sf\u00e2r\u0219it, cur\u0103\u021b\u0103m masa, m\u0103tur\u0103m podeaua \u0219i ne schimb\u0103m \u00een hainele de strad\u0103.<\/p>\n

Socul, rapi\u021ba \u0219i cei trei fra\u021bi p\u0103ta\u021bi<\/strong><\/p>\n

Casele familiei Sp\u00e2nzu s-au ridicat una din alta. Cum se c\u0103s\u0103torea un copil al lui nea\u2019 Sp\u00e2nzu, el ridica o c\u0103su\u021b\u0103 nou\u0103, ata\u0219at\u0103 de pere\u021bii celor deja construite. Casele aveau \u00een fa\u021b\u0103 o curte, \u00eentr-o parte fiind cote\u021bele cu purcei, vi\u021bei \u0219i g\u0103ini, iar \u00een spate, un solar \u00een construc\u021bie \u0219i pe jos ni\u0219te pliante din alea uria\u0219e folosite \u00een campaniile electorale, decolorate de soare, pe care se uscau ni\u0219te urzici. Doamna \u0219i domnul Sp\u00e2nzu, am\u00e2ndoi pe la \u0219aptezeci \u0219i ceva de ani, cu fe\u021bele uscate \u0219i bronzate, cu riduri ad\u00e2nci, se mi\u0219cau cu o vigoare care ar fi putut st\u00e2rni invidia celor mai tineri. Nea\u2019 Sp\u00e2nzu se m\u00e2ndrea c\u0103 doctori\u021ba din sat n-a auzit niciodat\u0103 de el, de\u0219i el s-a mutat \u00een sat \u00eenainte ca ea s\u0103 se fi n\u0103scut. A fost cioban, \u00eemi poveste\u0219te, iar c\u00e2nd a venit colectivizarea \u0219i-a dat oile la C.A.P. \u0219i a r\u0103mas tot cioban la C.A.P., unde lucra \u0219i doamna Sp\u00e2nzu. Dar dup\u0103 revolu\u021bie nu prea \u0219i-au g\u0103sit de lucru, p\u00e2n\u0103 au \u00eenceput s\u0103 se duc\u0103 la cules de plante medicinale pentru companiile din jur. Unii spuneau c\u0103-s romi, c\u0103 nu pot s\u0103 lucreze de la 9 p\u00e2n\u0103 la 5 \u0219i c\u0103 au nevoie s\u0103 fie l\u0103sa\u021bi s\u0103 se mi\u0219te liberi prin c\u00e2mpurile \u0219i p\u0103durile din jur, c\u00e2nd vor ei. Cuno\u0219teau foarte bine plantele \u0219i locurile unde pot fi g\u0103site. Nea\u2019 Sp\u00e2nzu era neclintit c\u0103 ei sunt rom\u00e2ni, numai unul dintre ginerii lui e rom, tare harnic. A\u0219a st\u0103team noi \u00een curte, pe ni\u0219te scaune scunde, cur\u0103\u021b\u00e2nd \u0219i m\u0103run\u021bind r\u0103d\u0103cini de t\u0103t\u0103neas\u0103. \u00cel a\u0219teptam pe unul dintre nepo\u021bi s\u0103 vin\u0103 cu c\u0103ru\u021ba \u0219i cu calul \u0219i s\u0103 ne duc\u0103 la cules de soc. Ginerele \u00eemi povestea c\u0103 mai erau ni\u0219te femei din astea ca mine, cercet\u0103toare, dintre care numai una vorbea rom\u00e2ne\u0219te, care l-au \u00eentrebat unde sunt oamenii s\u0103raci. Dar el nu \u0219tia ce s\u0103 zic\u0103, c\u0103 \u00een satul \u0103sta nu prea erau oameni s\u0103raci.<\/p>\n

C\u00e2nd a venit nepotul cu calul \u0219i c\u0103ru\u021ba, m-am suit \u0219i eu cu ni\u0219te saci de rafie. Ie\u0219ind din sat, doamna Sp\u00e2nzu se uita \u00een jos din c\u0103ru\u021b\u0103 dup\u0103 plante, pe l\u00e2ng\u0103 drum, ca s\u0103 vad\u0103 ce se mai poate culege. Nea\u2019 Sp\u00e2nzu \u00eemi povestea c\u0103 atunci c\u00e2nd au \u00eenceput culegerea plantelor, se duceau mul\u021bi kilometri cu c\u0103ru\u021ba dup\u0103 ele, pe drumuri care pe vremea aia erau aproape p\u0103r\u0103site. Acum, explica el, e sinucidere s\u0103 te duci pe drumurile astea prea mult cu c\u0103ru\u021ba, pentru c\u0103 sunt at\u00e2tea ma\u0219ini. Dar se mai duc \u0219i fac tab\u0103r\u0103 seara dac\u0103 culeg mai multe. Doamna Sp\u00e2nzu \u00ee\u0219i amintea cu drag de timpurile c\u00e2nd, mic\u0103 fiind, mergea cu tat\u0103l ei la cules de ciuperci \u0219i de fructe de p\u0103dure \u00een mun\u021bi, pentru C.A.P.; de aceea s-a bucurat c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 culeag\u0103 plante medicinale. Erau primii din sat care au \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 asta, iar s\u0103tenii r\u00e2deau de ei c\u0103 se duc dup\u0103 buruieni. Dar nu-s buruieni, explica ea, sunt plante medicinale, adic\u0103 sunt de folos. \u00cen final, am ajuns la un mare complex de cl\u0103diri socialiste c\u0103zute \u00een ruin\u0103, cu vegeta\u021bie crescut\u0103 la \u00eent\u00e2mplare \u0219i geamuri sf\u0103r\u00e2mate pe jos. \u00cenainte de revolu\u021bie aici erau sere \u0219i livezi \u0219i flori. Ast\u0103zi, ne furi\u0219\u0103m \u00een\u0103untru s\u0103 culegem florile de soc dintre cl\u0103dirile gri \u0219i n\u0103p\u0103dite de buruieni. Dar nici buruienile nu sunt toate buruieni, unele sunt de folos \u0219i nea\u2019 Sp\u00e2nzu se uit\u0103 dup\u0103 suprafe\u021bele dense de urzici bune de cosit.<\/p>\n

\u00cen ziua urm\u0103toare ne-am dus dup\u0103 trei fra\u021bi p\u0103ta\u021bi, f\u0103r\u0103 c\u0103ru\u021b\u0103, pentru c\u0103 florile cresc prin cultura de rapi\u021b\u0103, a\u0219ternut\u0103 ca un covor galben p\u00e2n\u0103 la orizont, nu departe de sat, l\u00e2ng\u0103 ferma de g\u0103ini. Domnul \u0219i doamna Sp\u00e2nzu se vedeau ca ni\u0219te figurine, unul cu p\u0103l\u0103rie, cealalt\u0103 cu baticul legat pe cap \u0219i cu \u0219or\u021bul colorat, \u00eentre florile galbene de rapi\u021b\u0103. Pe sub ele, dac\u0103 te ui\u021bi, vezi floricelele violet-albe \u0219i g\u0103lbui de trei fra\u021bi p\u0103ta\u021bi. Am cules toat\u0103 ziua, sub soarele arz\u0103tor, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am str\u00e2ns vreo zece saci de rafie, plini. I-am l\u0103sat l\u00e2ng\u0103 drum ca s\u0103 vin\u0103 nepotul cu c\u0103ru\u021ba s\u0103-i ia. C\u00e2nd ne-am \u00eentors, m-au a\u0219ezat \u0219i pe mine la mas\u0103, servindu-m\u0103 cu un ceai \u0219i cu br\u00e2nz\u0103 de cas\u0103 proasp\u0103t\u0103.<\/p>\n

Drumul, z\u00e2nele \u0219i p\u0103durile<\/strong><\/p>\n

Ca s\u0103 ajung \u00een satul unde am auzit c\u0103 locuie\u0219te doamna Anna, care avea aproape 80 de ani \u0219i f\u0103cea, cu ajutorul familiei ei, ceaiuri, tincturi \u0219i creme din plante medicinale, am parcurs drumul meu preferat, E578, cel care merge pe valea Mure\u0219ului, de la T\u00e2rgu Mure\u0219, la Gheorgheni. Undeva \u00eentre Topli\u021ba \u0219i Gheorgheni, am luat-o la st\u00e2nga pe un drum \u00eengust dar bine asfaltat \u0219i m-am oprit pe un deal \u00eenainte ca drumul s\u0103 coboare \u00een valea unde satul se a\u0219eza idilic \u00eentre mun\u021bi. Am vrut s\u0103 fac poze. L\u00e2ng\u0103 drum, pe o tabl\u0103 mare, scria c\u0103 Acest drum a fost reabilitat de c\u0103tre Consiliul Jude\u021bean Harghita<\/em>. Drumul asfaltat s-a terminat chiar \u00een mijlocul satului, unde am \u00eentrebat doi domni dac\u0103 \u0219tiu unde este casa \u201edoamnei cu plantele medicinale\u201d. Dup\u0103 ce am primit indica\u021biile \u2013 \u00eenainte, la dreapta, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 la dreapta \u0219i peste un podule\u021b, aproape la marginea satului, l\u00e2ng\u0103 p\u0103dure \u2013 am luat-o cu grij\u0103 cu ma\u0219ina pe drumul neasfaltat, pe l\u00e2ng\u0103 un p\u00e2r\u00e2u.<\/p>\n

Casa doamnei era o cas\u0103 de \u021bar\u0103, frumoas\u0103, a\u0219ezat\u0103 pe un deal sub p\u0103dure, recent renovat\u0103, v\u0103ruit\u0103, cu pridvor din lemn sculptat, cu flori de geraniu \u00een ghivece ag\u0103\u021bate pe tavan \u0219i pe pervaz \u0219i o gr\u0103din\u0103 mare de plante medicinale \u00een fa\u021ba casei, plin\u0103 cu g\u0103lbenele, echinaceea, roini\u021b\u0103, floarea-soarelui \u0219i toate ierburile imaginabile. Am fost primit\u0103 cu drag, de\u0219i am picat acolo ca un oaspete neinvitat. Am fost poftit\u0103 la mas\u0103 \u0219i omenit\u0103 cu p\u0103linc\u0103 din boabe de ienup\u0103r, str\u00e2nse \u00een cei trei ani de cre\u0219tere a boabelor. Apoi, doamna Anna mi-a povestit despre cum a \u00eenceput so\u021bul ei s\u0103 fac\u0103 creme, tincturi \u0219i ceaiuri experiment\u00e2nd pe el \u00eensu\u0219i. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a dus vestea despre produsele lui \u0219i au venit oameni din toate p\u0103r\u021bile dup\u0103 cremele \u0219i ceaiurile sale. Acum, fiica \u0219i nepo\u021bii lor, care tr\u0103iau mai mult \u00een Gheorgheni \u0219i la Cluj, la universitate, ajutau la str\u00e2ngerea, uscarea \u0219i prepararea plantelor, v\u00e2nz\u00e2ndu-le \u0219i la festivalurile din ora\u0219ele \u0219i satele Transilvaniei. \u00cen buc\u0103t\u0103rie, pe o sob\u0103 metalic\u0103 pe lemne, \u00eentr-un vas mare, se preg\u0103tea crema: plante medicinale \u00eenmuiate \u00een untur\u0103 de porc, cear\u0103 de albine \u0219i diferite uleiuri vegetale. Fiica \u0219i nepo\u021bii se preg\u0103teau s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 culeag\u0103 roini\u021b\u0103 din cealalt\u0103 gr\u0103din\u0103 a lor, de pe munte, din mijlocul p\u0103durii. M-am dus \u0219i eu cu ei s\u0103-i ajut. Mi s-a spus c\u0103 gr\u0103dina de acolo este una \u00eengrijit\u0103 de z\u00e2ne \u0219i de spiritele p\u0103durii, a\u0219a c\u0103 \u00een timp ce culegeam roini\u021b\u0103 \u0219i g\u0103lbenele le-am mul\u021bumit pentru recolt\u0103.<\/p>\n

\u00cen ziua urm\u0103toare am decis s\u0103 facem o excursie pe jos p\u00e2n\u0103 la Borsec, peste munte, s\u0103 culegem ciuperci \u0219i s\u0103 ne uit\u0103m la ni\u0219te pietre considerate p\u0103r\u021bi ale unor megali\u021bi sacri antici. \u00cenainte s\u0103 ie\u0219im din sat, ne-a dep\u0103\u0219it o ma\u0219in\u0103 mare, 4×4, neagr\u0103. Unul dintre nepo\u021bi mi-a explicat sup\u0103rat c\u0103 domnul care o conducea \u0219i-a cump\u0103rat ma\u0219ina aceea scump\u0103 din bani fura\u021bi legal. Aparent, au explicat ei, familia domnului reu\u0219ise s\u0103 ob\u021bin\u0103 aprobare ca s\u0103 taie p\u0103durea care se afla pe p\u0103m\u00e2ntul familiei lor, iar ei n-au putut riposta. \u0218i mai mult, a continuat fiica doamnei Anna, de\u0219i pe partea asta pe care mergeam noi p\u0103durea era deas\u0103, pe partea cealalt\u0103 a dealului erau petice mari, goale. \u00cen timp ce ne plimbam pe drumul de p\u0103m\u00e2nt \u0219i de piatr\u0103 de pe malul p\u00e2r\u00e2ului, \u00eendep\u0103rt\u00e2ndu-ne tot mai mult de sat, ea mi-a ar\u0103tat c\u0103su\u021ba \u00een care crescuse \u0219i unde \u00eenc\u0103 locuia fratele ei. Am \u00eenceput s\u0103 vorbim \u0219i despre drumul cel nou, asfaltat, care ducea p\u00e2n\u0103 \u00een centrul satului. Fusese asfaltat cu bani europeni, iar consiliul c\u0103uta solu\u021bii ca s\u0103 asfalteze mai departe, poate inclusiv drumul care ducea spre mun\u021bi. Conversa\u021bia era totu\u0219i una amar\u0103, pentru c\u0103 pe drumuri bune traficul e mai intens, iar p\u0103durile se fur\u0103 mai u\u0219or cu camionul. Dar cine \u0219tie, s-a spus, poate z\u00e2nele \u0219i spiritele p\u0103durilor care au reu\u0219it s\u0103 p\u0103streze p\u00e2n\u0103 acum pacea acestui loc, vor reu\u0219i s-o p\u0103streze mai departe \u0219i vor pune bariere \u00een continuu \u00eempotriva drumurilor bine asfaltate.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de \u00c1gota \u00c1BR\u00c1N \u021a\u0103rile din Europa Central\u0103 \u0219i de Est sunt cele mai mari exportatoare de plante medicinale \u0219i aromatice de pe continent. De\u0219i Rom\u00e2nia de\u021bine doar o mic\u0103 parte din pia\u021ba aceasta, industria local\u0103 are o lung\u0103 istorie, iar folosirea plantelor medicinale este \u00een cre\u0219tere continu\u0103. \u00cen vreme ce plantele medicinale sunt deseori asociate cu medicina tradi\u021bional\u0103 practicat\u0103 de \u201ebabe\u201d \u0219i de vindec\u0103tori, ob\u021binerea \u0219i utilizarea lor, de la colectarea din flora spontan\u0103 \u0219i cultivare, \u0219i p\u00e2n\u0103 la procesare, sunt parte a vie\u021bii satelor \u0219i \u00een prezent. Cele trei pove\u0219ti prezentate aici ilustreaz\u0103 diferite etape ale acestor procese: cur\u0103\u021barea…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[296,343,342],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4731"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4731"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4731\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4733,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4731\/revisions\/4733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4731"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4731"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4731"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}