{"id":4723,"date":"2017-11-14T22:47:41","date_gmt":"2017-11-14T22:47:41","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4723"},"modified":"2017-11-14T22:49:51","modified_gmt":"2017-11-14T22:49:51","slug":"despre-munca-si-migratie-la-telciu-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/11\/14\/despre-munca-si-migratie-la-telciu-partea-i\/","title":{"rendered":"Despre munc\u0103 \u0219i migra\u021bie la Telciu – partea I"},"content":{"rendered":"

de Valer Simion COSMA<\/em>
\n<\/strong><\/p>\n

Migra\u021bia la \u0219i de la satele aflate \u00een \u021aara N\u0103s\u0103udului, ca \u0219i cea din \u0219i \u00een Telciu, are \u0219i a avut<\/strong> un rol important \u00een istoria ultimelor trei secole. Conflicte militare, foamete, r\u0103zboaie, emigr\u0103ri peste ocean, deport\u0103ri \u0219i alte migra\u021bii ale for\u021bei de munc\u0103 au schimbat demografia \u0219i circula\u021bia oamenilor din sat de multe ori. Cele \u0219apte pove\u0219ti despre munc\u0103 \u0219i migra\u021bie redau p\u0103r\u021bi din consecin\u021bele acestora asupra vie\u021bii oamenilor \u0219i a comunit\u0103\u021bii: cauza migra\u021biei, rolul \u0219i imaginea muncitorilor \u00een str\u0103in\u0103tate, condi\u021biile vie\u021bii ca muncitor migrat \u0219i efectele asupra vie\u021bii de familie.<\/strong><\/p>\n

\"FOTO

FOTO Ileana Bulgarea<\/p><\/div>\n

La Telciu \u0219i \u00een mai toate satele din \u021aara N\u0103s\u0103udului, migra\u021bia sezonier\u0103 nu a \u00eenceput odat\u0103 cu anii 2000 \u0219i ridicarea vizelor \u00een condi\u021biile ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE, de\u0219i este clar c\u0103 cele \u00eent\u00e2mplate \u00een ultimii ani au provocat o mobilitate f\u0103r\u0103 precedent a popula\u021biei, cu consecin\u021be profunde asupra vie\u021bii sociale \u0219i economice a comunit\u0103\u021bii. Migra\u021bia joac\u0103 un rol important \u00een istoria ultimelor trei secole ale comunit\u0103\u021bii telcene. Includerea Telciului \u00een grani\u021ba militar\u0103 habsburgic\u0103 \u00een ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, schimbare care a adus scoaterea din iob\u0103gie a popula\u021biei transformate \u00een gr\u0103niceri, a f\u0103cut ca \u00een zon\u0103 s\u0103 migreze locuitori din zonele \u00eenvecinate, \u00een special din Maramure\u0219. Asta \u00een condi\u021biile \u00een care diferitele conflicte militare \u00een care erau implica\u021bi gr\u0103nicerii, depopulau periodic localit\u0103\u021bile de popula\u021bia masculin\u0103.<\/p>\n

Perioadele de foamete de la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, determinate de calamit\u0103\u021bi naturale \u0219i de conflictele napoleoniene, au pus pe drumuri mul\u021bi locuitori ai \u021binutului, ace\u0219tia migr\u00e2nd sezonier sau definitiv \u00een Moldova \u0219i Bucovina. R\u0103zboaiele i-au purtat pe gr\u0103niceri prin toate col\u021burile Imperiului Habsburgic, inclusiv dup\u0103 desfiin\u021barea grani\u021bei militare (1851), c\u00e2nd o parte din fo\u0219tii gr\u0103niceri a fost \u00eenrolat\u0103 \u00een noile forma\u021biuni militare. Sf\u00e2r\u0219itul de secol XIX \u0219i \u00eenceputul secolului al XX-lea au adus mirajul emigr\u0103rii peste ocean, \u00een Statele Unite ale Americii. \u00cen paralel cu migra\u021bia popula\u021biei \u00eenspre alte orizonturi, \u00eenspre Telciu \u0219i localit\u0103\u021bile \u00eenvecinate au sosit o mul\u021bime de evrei, astfel c\u0103 p\u00e2n\u0103 la deport\u0103rile din timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, \u00een comunitatea Telciu s-a constituit o puternic\u0103 comunitate iudaic\u0103. Ca dovad\u0103 a existen\u021bei acestei comunit\u0103\u021bi a r\u0103mas cimitirul evreiesc din Macovi\u021b\u0103 \u0219i ceva cl\u0103diri centrale devenite subiect de interminabile procese. Sinagoga din centrul satului a disp\u0103rut de mult\u0103 vreme.<\/p>\n

Anii patruzeci, cu construirea c\u0103ii ferate Salva-Vi\u0219eu, au adus \u00een zon\u0103 celebrii brigadieri, pentru ca mai apoi, \u00een anii comunismului, mul\u021bi telceni care se \u00eendeletniceau cu t\u0103iatul de lemne s\u0103 devin\u0103 migran\u021bi sezonieri, muncind \u201ela butin\u201d \u00een diferitele col\u021buri ale \u021b\u0103rii. Acest tip de migra\u021bie s-a p\u0103strat \u0219i \u00een anii post-comunismului, inclusiv \u00een prezent fiind un num\u0103r destul de mare de telceni care lucreaz\u0103 \u00een afara satului, la exploat\u0103ri forestiere. Din r\u00e2ndul acestora, mul\u021bi au plecat s\u0103 taie lemne \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een special \u00een Austria \u0219i Germania.<\/p>\n

Un alt tip de migra\u021bie sezonier\u0103, \u00eent\u00e2lnit \u00een anii post-comunismului, \u00eel reprezenta plecarea la cules sau alte munci agricole, \u00een alte zone din jude\u021b sau din \u021bar\u0103. Mai apoi, dintre cei implica\u021bi \u00een acest tip de migra\u021bie, al\u0103turi de genera\u021bii mai noi, multe persoane au ajuns s\u0103 plece la munci sezoniere prin serele \u0219i planta\u021biile Europei. La sparanghel \u0219i c\u0103p\u0219uni, \u00een special. O migra\u021bie masiv\u0103 a avut loc \u00een primii ani de dup\u0103 revolu\u021bie, c\u00e2nd multe familii s-au mutat cu totul \u00een Banat, cump\u0103r\u00e2nd la pre\u021buri foarte mici fostele propriet\u0103\u021bi ale \u0219vabilor \u0219i ocup\u00e2ndu-se \u00een continuare cu agricultura, doar c\u0103 pe p\u0103m\u00e2nturi mult mai rodnice. Astfel, se poate spune c\u0103, pentru Telciu, migra\u021bia definitiv\u0103 sau sezonier\u0103 reprezint\u0103 o constant\u0103, fiind foarte pu\u021bine familii care s\u0103 nu aib\u0103 membri implica\u021bi \u00een acest proces \u0219i fiind prea pu\u021bine locuri de munc\u0103 sau ocupa\u021bii care s\u0103 permit\u0103 asigurarea unui trai decent pentru localnici.<\/p>\n

\u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 prezint c\u00e2teva pove\u0219ti despre munc\u0103 \u0219i migra\u021bie ale unor telceni\/telcence \u0219i ale unor locuitori din localit\u0103\u021bi \u00eenvecinate. Pove\u0219tile prezentate au la baz\u0103 discu\u021bii fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 sau prin intermediul facebookului<\/em>. Am c\u0103utat s\u0103 intervin c\u00e2t mai pu\u021bin \u00een firul narativ, mai mult din considerente de claritate sau coeren\u021b\u0103, iar \u00een rest am c\u0103utat, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 p\u0103strez\/redau vorba lor. \u00cen afara celor care au specificat c\u0103 nu au nicio problem\u0103 s\u0103 le apar\u0103 numele, ini\u021bialele puse \u00een parantez\u0103 nu reflect\u0103 numele real.<\/p>\n

\u201ePe drumul New Yorkului<\/p>\n

nu umbl\u0103 nici oi, nici vaci<\/p>\n

Da’ umbl\u0103 oameni s\u0103raci\u201d<\/p>\n

(Bat\u0103-te Americ\u0103, bat\u0103<\/em>)<\/p>\n

\u201eAm lucrat \u00een agricultur\u0103, \u00een Anglia \u0219i Spania, acu c\u00e2\u021biva ani. Terminasem liceul, la facultate nu eram interesat s\u0103 dau pentru c\u0103 mi se p\u0103rea o pierdere de vreme \u0219i bani, plus c\u0103, de ce s\u0103 nu recunosc, nu prea m\u0103 atr\u0103gea \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura \u0219i nu v\u0103d ce meserie foarte bun\u0103 a\u0219 fi putut ob\u021bine dup\u0103 facultate, \u00een condi\u021biile \u00een care nu m-am prea omor\u00e2t cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura. \u0218i, oricum, pe la noi nu-s at\u00e2t de multe locuri de munc\u0103. Voiam \u0219i eu s\u0103 fac bani, s\u0103-mi fac o situa\u021bie, s\u0103 nu mai stau pe spatele alor mei. \u00cenainte s\u0103 plec \u00een Anglia am mai lucrat prin construc\u021bii, a\u0219a c\u0103 nu m\u0103 temeam de munca fizic\u0103. Uit\u0103-te ce fizic am, pot duce! Eram bine pl\u0103ti\u021bi \u00een Anglia, nu m\u0103 pot pl\u00e2nge. Bine pl\u0103ti\u021bi dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 de nu plecam, nu str\u00e2ngeam veci at\u00e2\u021bia bani c\u00e2\u021bi am str\u00e2ns acolo. Nu c\u0103 a\u0219 fi f\u0103cut mare lucru cu banii. Mi-am luat ma\u0219in\u0103 \u0219i i-am stricat pe tot felul de prostii \u0219i chefuri. M\u0103car mi-am mai luat ceva haine. \u0218tii cum e la v\u00e2rsta aia, e\u0219ti t\u00e2n\u0103r, te tot ui\u021bi la al\u021bii \u0219i ai vrea \u0219i tu s\u0103 po\u021bi face pe \u0219mecherul cu bani, m\u0103car o vreme.<\/p>\n

\u00cen Anglia st\u0103team \u00eentr-o rulot\u0103, \u00eentr-un parc cu rulote. Eram mul\u021bi muncitori, nu numai rom\u00e2ni. Erau \u0219i lituanieni, bulgari, polonezi. Erau toate na\u021biile adunate acolo \u0219i ne \u00een\u021belegeam \u00eentr-o englez\u0103 greu de \u00een\u021beles. Mai mult prin semne \u0219i gesturi. Dar ne \u00een\u021belegeam, mai ales serile c\u00e2nd st\u0103team \u0219i noi la o bere, dup\u0103 munc\u0103. Dar era mult de lucru \u0219i normele erau mai mari dec\u00e2t puteam duce. Adic\u0103, ca s\u0103 faci bani trebuia s\u0103 tragi de s\u0103 te omori, c\u0103 eram pl\u0103ti\u021bi la l\u0103di\u021b\u0103, la c\u00e2t f\u0103ceam. Ce ore de munc\u0103 sau program? Vrei bani? Tragi p\u00e2n\u0103 nu mai po\u021bi! \u0102ia ai lor nu prea lucrau cu noi, mai mult ne supravegheau, coordonau \u0219i pe noi \u0103\u0219tia din Rom\u00e2nia ne strigau \u201eDracula\u201d.<\/p>\n

Dar nu ai cum s\u0103 rezi\u0219ti mult la a\u0219a munc\u0103 \u0219i la a\u0219a ritm. Adic\u0103 mergi, tragi tare, faci ni\u0219te bani \u0219i-apoi vii \u00een \u021bar\u0103. Numai \u0103ia mai \u00een v\u00e2rst\u0103, cu familii sau datorii puteau rezista mai mult. Adic\u0103 n-aveau de ales.<\/p>\n

\u00cen Spania nu mi-a pl\u0103cut, eram la m\u0103sline, soare de te t\u00e2mpe\u0219ti, munc\u0103 mult\u0103 \u0219i bani mai pu\u021bini ca-n Anglia. \u0218i dup\u0103 o vreme nu mai supor\u021bi s\u0103 vezi c\u0103 \u0103ia te trateaz\u0103 \u0219i se uit\u0103 la tine ca la un sclav, ca la un s\u0103lbatic. Adic\u0103-\u021bi iei mintea-n cap \u0219i \u00eencepi chiar s\u0103 te por\u021bi ca un s\u0103lbatic, dup\u0103 o vreme.<\/p>\n

Acuma am de lucru acas\u0103 \u0219i n-a\u0219 pleca dec\u00e2t dac\u0103 a\u0219 avea vreun necaz sau nu a\u0219 mai avea ce s\u0103 fac aici. Nu c\u00e2\u0219tig mult, dar e suficient c\u00e2t s\u0103 tr\u0103iesc. Mai ales c\u0103 am cas\u0103 \u0219i mai fac c\u00e2te ceva pe l\u00e2ng\u0103 munc\u0103, c\u0103 \u0219tii cum e pe la noi, pe la \u021bar\u0103. Tot mai pic\u0103 c\u00e2te ceva de lucru pe l\u00e2ng\u0103, mai faci un ciubuc, m\u0103car s\u0103-\u021bi sco\u021bi \u021big\u0103rile. Cred c\u0103 dac\u0103 ar fi un salariu de m\u0103car dou\u0103zeci de milioane, mul\u021bi n-ar mai pleca de la noi. C\u0103 aici m\u0103car e\u0219ti acas\u0103, cu familia \u0219i prietenii.\u201d (S.L., 28 ani)<\/p>\n

\u201eDoamne cum te m\u00e2n\u0103 banii,<\/p>\n

Pentru ei nu-\u021bi vezi casa cu anii,<\/p>\n

Nu-\u021bi mai vezi p\u0103rin\u021bii \u0219i nici fra\u021bii<\/p>\n

\u0218i n-ai nicio mil\u0103 de la al\u021bii\u201d<\/p>\n

(Doamne grea-i str\u0103in\u0103tatea)<\/em><\/p>\n

\u201eEu am facultate. Voiam s\u0103 fiu \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare sau educatoare, dar e greu cu posturile \u0219i salariile sunt mici. N-ai cum s\u0103 te descurci cu at\u00e2t, mai ales dac\u0103 trebuie s\u0103 faci \u0219i naveta. C\u0103 posturile-s pu\u021bine \u0219i c\u00e2te \u00ees, de multe ori, \u0219tii cum se dau. Pe pile \u0219i tot felul de interven\u021bii. A\u0219a c\u0103 am f\u0103cut cam degeaba facultatea, c\u0103 la \u00eengrijit b\u0103tr\u00e2ni \u00een Italia nu mi-o folosit. M-au \u00eentrebat de studii, dar cred c\u0103 numai a\u0219a ca s\u0103 vad\u0103 ce fel de persoan\u0103 \u00ees, ce educa\u021bie am. Am grij\u0103 de vreun an \u0219i ceva de un b\u0103tr\u00e2n. O lun\u0103 stau acolo, locuiesc cu el tot timpul c\u0103 are nevoie de \u00eengrijire permanent\u0103. Apoi vin o lun\u0103 acas\u0103. \u00cemi d\u0103 o mie \u0219i ceva de euro pe luna aia. La negru, c\u0103 de unde contract? \u0218i c\u00e2nd nu-s eu e altcineva. Tot o rom\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

La \u00eenceput nu-mi asigurau \u0219i m\u00e2ncarea, dar dup\u0103 aia, c\u00e2nd le-am zis c\u0103 vreau s\u0103 plec \u00een alt\u0103 parte, mi-au dat \u0219i ceva pentru m\u00e2ncare. Adic\u0103 ni\u0219te bani \u00een plus, c\u0103-mi g\u0103tesc eu acolo, c\u00e2nd \u00eei g\u0103tesc \u0219i mo\u0219ului. Se ata\u0219ase mo\u0219u’ de mine \u0219i nu voiau s\u0103 m\u0103 lase s\u0103 plec. Luna viitoare ar trebui s\u0103 plec iar, dar mi-e a\u0219a de groaz\u0103 \u0219i chiar m\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103 m\u0103 duc \u00een alt\u0103 parte, undeva mai u\u0219or. Dar mi-e mil\u0103 de b\u0103tr\u00e2n, c\u0103 pl\u00e2nge c\u00e2nd aude c\u0103 nu vreau s\u0103 mai vin. E greu cu el, c\u0103 nu se poate mi\u0219ca \u0219i trebuie s\u0103-l car \u0219i la baie, s\u0103-l \u0219terg, s\u0103-l sp\u0103l \u0219i toate alea. C\u0103 nu po\u021bi s\u0103-\u021bi ba\u021bi joc de un om. Dar e greu c\u0103 nu pot dormi noaptea. M\u0103 treze\u0219te \u0219i de trei ori pe noapte, c\u0103 are nevoie la baie, c\u0103 se simte r\u0103u. Nu-s bun\u0103 de nimic a doua zi. M\u0103car de a\u0219 avea o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de zi \u0219i una de noapte, dar nu se poate. Nu vor s\u0103 mai angajeze o femeie, c\u0103 e prea scump.\u201d (L.S.A., 29)<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Valer Simion COSMA Migra\u021bia la \u0219i de la satele aflate \u00een \u021aara N\u0103s\u0103udului, ca \u0219i cea din \u0219i \u00een Telciu, are \u0219i a avut un rol important \u00een istoria ultimelor trei secole. Conflicte militare, foamete, r\u0103zboaie, emigr\u0103ri peste ocean, deport\u0103ri \u0219i alte migra\u021bii ale for\u021bei de munc\u0103 au schimbat demografia \u0219i circula\u021bia oamenilor din sat de multe ori. Cele \u0219apte pove\u0219ti despre munc\u0103 \u0219i migra\u021bie redau p\u0103r\u021bi din consecin\u021bele acestora asupra vie\u021bii oamenilor \u0219i a comunit\u0103\u021bii: cauza migra\u021biei, rolul \u0219i imaginea muncitorilor \u00een str\u0103in\u0103tate, condi\u021biile vie\u021bii ca muncitor migrat \u0219i efectele asupra vie\u021bii de familie. La Telciu \u0219i \u00een…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95],"tags":[118,128,302,342],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4723"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4723"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4723\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4726,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4723\/revisions\/4726"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4723"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4723"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4723"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}