<\/p>\n
de Veda POPOVICI<\/span><\/p>\n 2017 a<\/span> fost anul perfect pentru a reflecta asupra revolu\u021biilor: avem una din februarie, o a\u0219a-zis\u0103 revolu\u021bie ce lupta \u00eempotriva ciumei ro\u0219ii, \u0219i o revolu\u021bie istoric\u0103, un octombrie ro\u0219u care supravie\u021buie\u0219te ca vis \u00eendep\u0103rtat, nostalgie pentru revolu\u021bii totale \u0219i grandioase \u00eentre\u021binute inclusiv de imaginarul filmelor distopice hollywoodiene. \u0218i c\u00e2nd ie\u0219im de la mall, de la cinema, entuziasma\u021bi de \u00eenc\u0103 o poveste a rezisten\u021bei ce detroneaz\u0103 un regim autoritar, ne reg\u0103sim \u00een tensiunea unei dorin\u021be pentru revolu\u021bie \u0219i dificultatea de a merge dincolo de sloganul \u201ela pu\u0219c\u0103rie\u201d.<\/span><\/i><\/span><\/p>\n I. Niciodat\u0103 o autoare a istoriei ci doar a unei recurente farse<\/b><\/span><\/p>\n Face\u021bi-mi pu\u021bin pe plac \u0219i hai s\u0103 pornim de la ideea c\u0103 avem nevoie de o revolu\u021bie. S\u0103 zicem o <\/span>revolu\u021bie \u00een\u021beleas\u0103<\/span> ca schimbare radical\u0103 \u0219i relativ rapid\u0103 a ordinii politice \u0219i a structurilor de putere din societate. C\u00e2nd faci o revolu\u021bie scrii istorie \u0219i probabil c\u0103 este <\/span>singura cale prin care se poate scrie istorie politic\u0103 \u00eentr-un mod accesibil celor ce nu au o carier\u0103 politic\u0103.<\/span><\/p>\n Acest subiect revolu\u021bionar, <\/span>ce schimb\u0103 cursul <\/span>istoriei<\/span> \u00een mod inten\u021bionat, e un subiect care intr\u0103 \u00een aren\u0103 \u00een mod brusc \u0219i nea\u0219teptat.<\/span> \u00cens\u0103 cum devine cineva un subiect revolu\u021bionar? Ce ne face s\u0103 ne vedem ca av\u00e2nd aceast\u0103 capacitate \u2013 de a schimba \u0219i rescrie istoria \u2013 \u0219i ce ne opre\u0219te? S\u0103 te vezi ca un corp al revolu\u021biei nu \u021bine de a fi acolo c\u00e2nd se strig\u0103 de la balcon, se trage \u00een mul\u021bime sau se ocup\u0103 televiziunea. Nu e doar o capacitate de a spune da, m\u0103, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum \u0219i eu sunt parte din asta. Ci este \u0219i un proces mai lung \u0219i anevoios \u0219i mult mai banal, de zi cu zi, \u00een care participi la mai multe mici gesturi ce ne pot purta c\u0103tre momentul balconului. <\/span><\/span><\/p>\n \u00cen acumularea unor asemenea multe momente \u0219i gesturi care au dus la ceva proteste \u0219i mi\u0219c\u0103ri din strad\u0103 \u00een Bucure\u0219tiul ultimilor ani, am observat un lucru curios. C\u0103 mereu ajungem s\u0103 spunem: \u201eah, nu-i ce trebuie\u201d. Am observat c\u0103 deseori ajungem \u00een acela\u0219i punct al lui \u201e<\/span>niciodat\u0103 destul\u201d, \u201eniciodat\u0103 ce trebuie\u201d. \u00centr-o societate care a interiorizat ideea c\u0103 nimic din ce facem nu este cum ar trebui s\u0103 fie \u2013 nici \u0219oselele, nici spitalele, nici \u0219colile, nici m\u0103car afacerile, <\/span>o lume a rateurilor perpetue, r\u0103spunsul e evident. Nu facem un protest cum trebuie pentru c\u0103 \u0103\u0219tia suntem noi. Mereu avem o lec\u021bie de \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i \u00een vreun domeniu oarecare de ars etape, ca s\u0103-i ajungem din urm\u0103 pe cei ce \u0219tiu s\u0103 fac\u0103 lucrurile cum trebuie, inclusiv o revolu\u021bie.<\/span><\/span><\/p>\n Nu doar contextul rom\u00e2nesc, ci \u00eentreg contextul Europei de Est este aruncat \u00een aceast\u0103 perpetu\u0103 ajungere din urm\u0103 \u2013 aceast\u0103 mare lec\u021bie a tranzi\u021biei unde est-europenii r\u0103m\u00e2n ve\u0219nicii copii ce au nevoie de tutel\u0103 \u0219i ghidaj, ce trebuie p\u0103stori\u021bi. <\/span>Aceasta e colonialitatea la lucru. Colonialitatea este un proces ce implic\u0103 nara\u021biuni<\/span> ale spa\u021biului \u0219i timpului care definesc centrele<\/span> puterii \u0219i bun\u0103st\u0103rii ca surse ale singurelor variante valide a ceea ce este bine, frumos \u0219i adev\u0103rat. Periferia, m<\/span>arginea, subalternul sunt mereu distribuite ca ecou, mimetic, epigon a ceea ce produce centrul.<\/span><\/p>\n Centrul este \u0219i locul de unde se enun\u021b\u0103 istoria. A\u0219a c\u0103 periferia, \u0219i deci \u0219i Europa de Est, va fi mereu pe l\u00e2ng\u0103 acest proces al enun\u021b\u0103rii, pe l\u00e2ng\u0103 sau \u00een urm\u0103. Marginalitatea spa\u021bial\u0103 se traduce \u00een marginalitate temporal\u0103 ca r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103 \u0219i deci, c\u00e2nd marginea \u00eencearc\u0103 s\u0103 scrie istorie, e mereu cam defazat\u0103, repet\u00e2nd ce deja s-a f\u0103cut. Dac\u0103 prima oar\u0103 c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103, istoria e tragedie \u0219i a doua oar\u0103 e fars\u0103, acest loc al lumii este mereu cel de unde istoria enun\u021bat\u0103 este acea fars\u0103. A\u0219a c\u0103 nu ne putem identifica cu acel subiect revolu\u021bionar pur \u0219i simplu pentru c\u0103 nu putem scrie istorie. <\/span><\/span><\/p>\n De asemenea, subiectul revolu\u021bionar este \u0219i cel ce r\u0103stoarn\u0103 puterea, deci \u00een mod necesar trebuie s\u0103 se dezidentifice cu puterea. Poate nu pare s\u0103 fie a\u0219a \u00een cazul colonialit\u0103\u021bii \u2013 unde \u0219tii c\u0103 nu e\u0219ti acela\u0219i cu st\u0103p\u00e2nul, autorul \u0219i protagonistul. Cu toate acestea, \u00een contextul colonialit\u0103\u021bii tipice aflat\u0103 la lucru \u00een Europa de Est, principala dinamic\u0103 a subiectului subaltern este cea aspira\u021bional\u0103: definit\u0103 ca dorin\u021b\u0103 de a deveni st\u0103p\u00e2nul \u2013 autorul \u0219i protagonistul, singurul purt\u0103tor legitim al puterii adev\u0103rate. <\/span><\/p>\n II. <\/span>Revolu\u021bia ratat\u0103 \u2013 revolu\u021bia deviant\u0103 \u2013 revolu\u021bia ca o caricatur\u0103<\/span><\/b><\/span><\/p>\n Dac\u0103 avem nevoie de o revolu\u021bie, dar iat\u0103 c\u0103 un proces complex de subiectivare ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne vedem ca subiecte revolu\u021bionare, oare nu ne ajut\u0103 s\u0103 ne reamintim c\u0103 mai deun\u0103zi \u2013 mai precis acum 28 de ani \u2013 chiar a avut loc aici o revolu\u021bie? Obsesia post-decembrist\u0103 \u201ece s-a \u00eent\u00e2mplat la revolu\u021bie\u201d e unul din marile motive ale perioadei de a\u0219a-zis\u0103 tranzi\u021bie. <\/span><\/span><\/p>\n C\u0103ut\u0103rile asidue de aflare a adev\u0103rului revolu\u021biei sunt tipice anilor \u201990 \u0219i 2000 \u0219i sunt caracteristice \u0219i traumei unei genera\u021bii care i-a tr\u0103it. \u00cens\u0103 dup\u0103 revolu\u021bie, dup\u0103 pierderea dorin\u021belor revolu\u021biei \u0219i chiar dincolo de c\u0103utarea r\u0103spunsului la \u00eentrebarea \u201ede ce am pierdut revolu\u021bia\u201d, se afl\u0103 o mitologie a revolu\u021biei, o \u00een\u021belegere afectiv\u0103 \u0219i simbolic\u0103 a acestor evenimente istorice. Aproape treizeci de ani de la acestea, \u00een\u021belegerea sa este \u00een unanimitate pus\u0103 sub semnul unui e\u0219ec, unui rateu \u0219i a unei irosiri. Aceast\u0103 revolu\u021bie ratat\u0103 nu este doar un moment, ci devine evenimentul istoric metonimic pentru toate cele ce-i vor urma. <\/span><\/p>\n Dac\u0103 \u00eens\u0103, \u00een ordinea colonial\u0103, a scrie istorie de la margine este imposibil \u0219i deci s\u0103 faci o revolu\u021bie adev\u0103rat\u0103 este la fel de imposibil \u2013 revolu\u021bia din \u201989 ca revolu\u021bie ratat\u0103 ni se arat\u0103 ca o profe\u021bie care se auto-\u00eempline\u0219te. Cu alte cuvinte, cum altfel dec\u00e2t ratat\u0103 putea fi revolu\u021bia unor subiec\u021bi abrutiza\u021bi, pasivi \u0219i imaturi politic, subiec\u021bi ce au ie\u0219it \u00een str\u0103zi?<\/span><\/p>\n Revolu\u021bia care nu e chiar revolu\u021bie \u0219i care nu e exact ce trebuie nu e doar un simptom local, revolu\u021bii nu-\u00eendeajuns-de-bune s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een toate periferiile lumii. De altfel, ele se aliniaz\u0103 \u00eentre ele ca explica\u021biile perfecte pentru a argumenta c\u0103 istoria doar c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u0219i la centru este tragedie, iar a doua oar\u0103 este o fars\u0103. <\/span><\/p>\n \u00cen istoriografia dominant\u0103 se petrece \u00een cursul secolului XX o turnur\u0103 semnificativ\u0103<\/span>1<\/sup><\/a><\/span><\/sup>: un tip de revizionism istoric ce are ca \u021bel lichidarea tradi\u021biei revolu\u021bionare din istoria modern\u0103. Lichidarea acestei tradi\u021bii este o negare a contribu\u021biei fundamentale pe care evenimentele revolu\u021bionare au avut-o asupra proiectelor de eliberare, autonomie \u0219i independen\u021b\u0103 a colectivit\u0103\u021bilor politice. \u00cen vizor este ciclul istoric ce \u00eencepe \u00een Fran\u021ba lui 1789 \u0219i se \u00eencheie \u00een Rusia lui 1917. Leg\u0103turile numeroase dintre Revolu\u021bia Francez\u0103 \u0219i cea Bol\u0219evic\u0103 \u2013 la nivelul inspir\u0103rii, identific\u0103rii \u0219i prelu\u0103rii de idei a celei de a doua din prima \u2013 sunt negociate constant \u00een cercurile occidentale ale istoriografiei liberale \u0219i conservatoare ale decadelor \u0219ase \u0219i \u0219apte. Revolu\u021bia Francez\u0103, un eveniment at\u00e2t de occidental, se afl\u0103 \u00eentr-o ambivalen\u021b\u0103 a semnifica\u021biei morale: violen\u021ba de clas\u0103 \u0219i justi\u021bia prin s\u00e2nge sunt inacceptabile pentru viziunea istoriografic\u0103 liberal\u0103, dar \u00een acela\u0219i timp, revolu\u021bia este. <\/span><\/span><\/p>\n Aceast\u0103 dilem\u0103, pe care unii istorici occidentali o aveau, a fost rezolvat\u0103 de Hannah Arendt printr-o condamnare f\u0103r\u0103 drept de apel a Revolu\u021biei Franceze, excluz\u00e2nd cu totul ciclul 1789-1917 din istoria devenirii democratice a istoriei civiliza\u021biei occidentale<\/span>2<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Este \u0219i momentul \u00een care dihotomia dintre \u201erevolu\u021biile bune\u201d \u2013 occidenale, democratice, decente \u2013 \u0219i \u201erevolu\u021biile rele\u201d \u2013 violente, haotice \u0219i non-occidentale \u2013 se comenteaz\u0103, evoc\u00e2nd \u00een mod nelini\u0219titor mai vechea dihotomie a na\u021bionalismelor bune (civice, de bun sim\u021b) \u0219i a celor etniciste, barbare \u0219i pasionale. <\/span><\/span><\/p>\n Odat\u0103 cu instaurarea acestei dihotomii, observ\u0103 Losurdo (2015\/1998), se opereaz\u0103 dou\u0103 interven\u021bii semnificative: subminarea tradi\u021biei revolu\u021bionare antifasciste, str\u00e2ns legat\u0103 de revolu\u021bia bol\u0219evic\u0103 \u0219i, printr-unul din pilonii arhitecturii sale, subminarea anti-imperialismului \u0219i aruncarea \u00een g\u0103leata de m\u00e2na a doua a istoriei a luptelor anti-coloniale, a revolu\u021biilor de eliberare anti-colonial\u0103 ale secolului XX. Una \u2013 tradi\u021bia revolu\u021bionar\u0103 antifascist\u0103 \u2013 este minimizat\u0103 prin asimilare trec\u00e2nd \u00een subsolul textului Istoriei Mari \u0219i cealalt\u0103 \u2013 tradi\u021bia revolu\u021bionar\u0103 anti-colonial\u0103 \u2013 este expediat\u0103 ca o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2rziat\u0103 a schimb\u0103rilor democratice de la centru. Pe urmele perspectivei critice conturate de Losurdo, vedem c\u0103 pu\u021bin spa\u021biu ne mai r\u0103m\u00e2ne \u2013 nou\u0103, celor din periferia unor mari imperii \u2013 s\u0103 facem o revolu\u021bie pe bune. <\/span><\/p>\n \u00cen mijlocul pr\u0103bu\u0219irii marelui edificiu al R\u0103zboiului Rece, conform unui scenariu \u00een care \u00eenving\u0103torii \u0219i \u00eenvin\u0219ii erau deja stabili\u021bi, revolu\u021biile Estului puteau fi adnotate \u00een \u0219irul istoriei doar \u00een m\u0103sura \u00een care se corelau cu imperativele capitalismului liberal, imperative care mai t\u00e2rziu au devenit prescrip\u021biile neo-coloniale ale integr\u0103rii. Cu alte cuvinte, revolu\u021bia putea fi doa<\/span>r ratat\u0103. Dac\u0103 revolu\u021bia r\u0103m\u00e2ne o cale de a reda demnitate prin tragedia destinului mediocru al subalternulului, a minimiza revolu\u021bia \u0219i, \u00eentr-un fel sau altul, a o arunca la co\u0219ul de gunoi al istoriei devine un gest fundamental pentru colonialitate. <\/span><\/span><\/p>\n \u00cen efervescen\u021ba \u0219i tensiunea timpului contemporan revolu\u021biilor est-europene, s-au \u00eencercat diverse \u0219i numeroase interpret\u0103ri a c\u0103ror selec\u021bie d\u0103 m\u0103sura sensurilor hegemonice de azi ale evenimentelor. G\u0103sim astfel entuziasta \u0219i pozna\u0219a interpretare a lui Padraic Kenney<\/span>3<\/sup><\/a><\/span><\/sup>, unde Europa Central\u0103 nu face pur \u0219i simplu o revolu\u021bie, ci un carnaval de revolu\u021bii. <\/span><\/span><\/p>\n Autorul nu expliciteaz\u0103 prea clar distinc\u021bia dintre Europa Central\u0103 \u0219i de Est, doar are grij\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een alt\u0103 categorie dec\u00e2t aceea de carnaval evenimentele violente ale revolu\u021biei din Rom\u00e2nia. O analiz\u0103 a evenimentelor ce pare s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 Europa Central\u0103 din teritoriul barbar al Rom\u00e2niei-Balcanilor-Rusiei \u0219i restaureaz\u0103 elementul fin, civilizat al identit\u0103\u021bii Europei Centrale: o revolu\u021bie de bun-sim\u021b. Un contemporan al lui Kenney, Habermas are o perspectiv\u0103 mai pu\u021bin entuziast\u0103 \u0219i mai pe fa\u021b\u0103 cinic\u0103: a\u0219a-zisele revolu\u021bii ale estului au fost ni\u0219te revolu\u021bii-ale-prinderii-din-urm\u0103<\/span>4<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Cu alte cuvinte, nu au fost ni\u0219te revolu\u021bii adev\u0103rate. \u00centr-o linie similar\u0103 cu direc\u021biile descrise de ace\u0219tia, reg\u0103sim conceptul de \u201erefolu\u021bie\u201d<\/span>5<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Printr-un joc de cuvinte plin de t\u00e2lc, istoricul pare s\u0103 ne fac\u0103 un semn complice: hai c\u0103 \u0219tim noi c\u0103 de fapt e reform\u0103, \u00eei zice\u021bi voi revolu\u021bie c\u0103 e mai excitant, dar \u0219i voi, \u0219i noi \u0219tim c\u0103 nu e chiar revolu\u021bie. Astfel, conceptul de \u201erefolu\u021bie\u201d este expresia repeti\u021biei istoriei la periferie ca fars\u0103, ca glum\u0103: o liter\u0103 schimbat\u0103 \u00eentr-un cuv\u00e2nt dramatic \u0219i tragic \u00eel transform\u0103 \u00eentr-o caricatur\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n III. Negarea revolu\u021biei \u0219i pierderea tuturor celorlalte revolu\u021bii sau justi\u021bii<\/b><\/span><\/p>\n Democra\u021bia liberal\u0103 are nevoie \u00een permanen\u021b\u0103 de absorbirea revolu\u021biei \u2013 de a o asimila \u0219i de a o domestici. Eveniment disruptiv prin excelen\u021b\u0103, revolu\u021bia aduce \u00een arena facerii istoriei o dimensiune a arbitrarului \u0219i a contingen\u021bei aflate \u00een afara controlului puterii. Acestea provoac\u0103 fisuri serioase autorit\u0103\u021bii regimului guvern\u0103rii, oricare ar fi acesta. Ne putem \u00eentreba de ce totu\u0219i ar fi nevoie de o domesticire c\u00e2nd amenin\u021barea ridicat\u0103 de revolu\u021biile estului este \u00een fa\u021ba autorit\u0103\u021biii socialismului \u0219i a tututor institu\u021biilor ce \u00eei \u021bin cetatea \u00een picioare. R\u0103spunsul e la \u00eendem\u00e2n\u0103: pentru c\u0103 tradi\u021bia revolu\u021bionar\u0103 de la margine arat\u0103 c\u0103 (deseori) se ajunge \u00een punctul de unde momentul revolu\u021bionar devine o insurec\u021bie epistemologic\u0103: o afirmare a unei noi autoare a istoriei, constituindu-se ca o amenin\u021bare a hegemoniei epistemice pe care capitalismul liberal o va avea dup\u0103 pr\u0103bu\u0219irea singurei Celeilalte Lumi posibile. Pentru c\u0103 e posibil ca revolu\u021biile estului s\u0103 nu fie doar \u00eendreptate c\u0103tre \u00eenl\u0103turarea unui regim \u0219i a clasei conduc\u0103toare, ci \u0219i a fundamentelor statului modern: militarizarea, supravegherea, formalizarea particip\u0103rii la guvernare, limitele cet\u0103\u021beniei \u0219i ale grani\u021belor, etc. \u0218i, \u00een mod egal de periculos ar fi putut fi pentru afirmarea unei subiectivit\u0103\u021bi deja familiare, dar \u00een straie noi, \u00eemprosp\u0103tate: clasa muncitoare auto-organizat\u0103 afirm\u00e2nd autonomia organiz\u0103rii muncii \u0219i posedarea colectiv\u0103 a mijloacelor de produc\u021bie.<\/span><\/p>\n Deschiz\u00e2ndu-ne imaginarul politic c\u0103tre asemenea viitoruri ce ar fi putut fi, construim un \u0219ir al g\u00e2ndurilor care plaseaz\u0103 revolu\u021bia lui \u201989 \u00een perfect\u0103 continuitate cu revoltele minerilor din Valea Jiului din 1977 \u0219i cu revoltele muncitorilor de la Steagul Ro\u0219u Bra\u0219ov din 1987<\/span>6<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Revolu\u021bia din \u201989 ca punct culminant al unei afim\u0103ri anti-autoritare \u0219i pentru demnitate uman\u0103 \u00eentrupat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de muncitorii ce protesteaz\u0103 pornind din uzine este o nara\u021biune mai aproape de veridicitate \u0219i de posibil dec\u00e2t judec\u0103m noi din contemporaneitate. \u00centr-un prezent \u00een care destinul euro-atlantic este singura devenire posibil\u0103, o incursiune \u00een viitoruri ce ar fi putut avea loc deja ne pare deplasat\u0103. Locul comun al revolu\u021biei ca prindere-din-urm\u0103, ca ratare \u0219i ca barbarie violent\u0103 ce ne pare at\u00e2t de firesc azi dezv\u0103luie modul sofisticat \u0219i insidios prin care nu mai putem visa la revolu\u021bie. Procesul prin care s-a produs lichidarea vis\u0103rii la ce ar fi putut fi \u0219i, implicit, la ce mai avem \u00eenc\u0103 de f\u0103cut ca acte revolu\u021bionare, a fost o interven\u021bie la nivelul imaginarului politic, desf\u0103\u0219urat\u0103 imediat dup\u0103 decembrie \u201989. <\/span><\/span><\/p>\n Conform lui David Scott<\/span>7<\/sup><\/a><\/span><\/sup>, \u00een orice revolu\u021bie ce nu intr\u0103 \u00een strictele norme ale nara\u021biunii capitalismului liberal se intervine, desigur dac\u0103 \u0219i condi\u021biile istorice o permit. Autorul porne\u0219te de la exemplul Revolu\u021biei din Grenada (1979-1983) pentru a explora critic ceea ce mai t\u00e2rziu a devenit una din normele interven\u021biei lumii vestice \u00een Europa de Est: justi\u021bia de tranzi\u021bie. \u00cen\u021beleas\u0103 ca aparat de politici, institu\u021bii, ac\u021biuni \u0219i cadre etice \u0219i morale, justi\u021bia de tranzi\u021bie serve\u0219te alinierii teritoriilor nou eliberate (descoperite?) la setul de valori morale ale liberalismului triumf\u0103tor. \u00cen misiunea sa global\u0103, liberalismul are nevoie de aparatul justi\u021biei de tranzi\u021bie pentru a resemantiza valorile de bine \u0219i r\u0103u \u0219i pentru a se autoerija ca singura pozi\u021bie legitim\u0103 ce poate emite asemenea judec\u0103\u021bi. Justi\u021bia de tranzi\u021bie devine expresia local\u0103 a unei noi etape \u00een evolu\u021bia dreptului interna\u021bional c\u00e2nd acesta devine un \u201ecivilizator bl\u00e2nd al na\u021biunilor\u201d<\/span>8<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. <\/span><\/span><\/p>\n \u00cen contextul rom\u00e2nesc, justi\u021bia de tranzi\u021bie include lustra\u021bie \u0219i toate procesele ce au avut loc cu scopul condamn\u0103rii persoanelor responsabile pentru abuzurile comise \u00een cadrul protestelor din 89-92<\/span>9<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. De-a lungul anilor, a ajuns s\u0103 includ\u0103 \u0219i Raportul pentru Condamnarea Comunismului. Justi\u021bia de tranzi\u021bie poate fi considerat\u0103 coloana vertebral\u0103 a frontului anticomunist al c\u0103rui sens principal este pedepsirea unor persoane concrete \u0219i a unor asocieri ideologice formale. Concentrarea exclusiv\u0103 pe persoane \u0219i simplificarea perspectivei ideologice a f\u0103cut ca justi\u021bia \u0219i dreptatea cerute de revolu\u021bie s\u0103 fie despre comuni\u0219ti. Orice alte forme de a face dreptate \u0219i de a reda demnitate, ce ar fi izvor\u00e2t din nevoile direc\u021biilor multiple ale evenimentelor decembriste, au fost cu totul pierdute din vedere: condi\u021bii mai bune de munc\u0103, autonomia sindicatelor, descentralizarea puterii, oprirea supravegherii etc. V\u00e2narea unor persoane \u0219i expedierea demagogic\u0103 a ideologiei socialiste \u0219i comuniste au f\u0103cut din tot ce ar fi putut fi dreptatea post-comunist\u0103, o rivalitate \u00eentre g\u0103\u0219ti. Dac\u0103 \u00een\u021belegem momentul revolu\u021bionar ca un moment de deschidere a fluidiz\u0103rii sensurilor de bine \u0219i r\u0103u, de r\u0103sturnare a legitimit\u0103\u021bii \u0219i autorit\u0103\u021bii existente c\u0103tre alte structuri, justi\u021bia de tranzi\u021bie trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca un amplu proces de capturare, con\u021binere \u0219i semantizare a acestor valori. <\/span><\/span><\/p>\n To\u021bi St\u0103ncule\u0219tii, M\u0103ne\u0219tii, Postelnicii \u0219i, mai t\u00e2rziu, Ilie\u0219tii devin semnifican\u021bii a tot ce este mai r\u0103u \u00een societate \u0219i trebuie s\u0103 dispar\u0103. Element alogen, ce alieneaz\u0103 de la adev\u0103rata menire a societ\u0103\u021bii, ei sunt \u201eciuma ro\u0219ie\u201d, o boal\u0103 ce \u021bine \u00een loc \u021bara. Extirparea lor devine necesar\u0103 acelei prinderi din urm\u0103 a lumii civilizate \u0219i bune, lumii occidentale. Justi\u021bia de tranzi\u021bie are la baz\u0103 o nara\u021biune a devenirii, a transform\u0103rii unei societ\u0103\u021bi \u00eenapoiate \u0219i barbare \u00eentr-o societate luminoas\u0103 \u0219i deschis\u0103 \u0219i deci postuleaz\u0103 diferen\u021ba dintre timpul pre- \u0219i post-revolu\u021bionar ca diferen\u021b\u0103 \u00eentre \u00eendep\u0103rtarea, izolarea fa\u021b\u0103 de occident \u0219i apropierea, conectarea \u0219i alinierea la acela\u0219i occident. <\/span><\/p>\n Eficien\u021ba sensurilor de adev\u0103r, bine \u0219i justi\u021bie este asigurat\u0103 printr-o dinamic\u0103 colonial\u0103: guvernamentalitatea est-european\u0103, defectuoas\u0103, este aliniat\u0103 ordinii guvernamentalit\u0103\u021bii vestice, economiile locale celor din sistemul mondial capitalist \u0219i cunoa\u0219terea local\u0103 disciplinat\u0103 \u00een geopolitic\u0103<\/span>10<\/sup><\/a><\/span><\/sup>, totul cu costul arunc\u0103rii popula\u021biei \u00eentr-o s\u0103r\u0103cire \u0219i precarizare a condi\u021biilor economice \u0219i de via\u021b\u0103<\/span>11<\/sup><\/a><\/span><\/sup>.<\/span><\/span><\/p>\n Tranzi\u021bia de la timpurile iliberale autoritare la singurul viitor posibil al capitalismului liberal deschide dou\u0103 temporalit\u0103\u021bi locale, prezente \u00een societatea de aici: o temporalitate a entuzia\u0219tilor \u0219i una a resemna\u021bilor. Temporalitatea celor ce se \u00eendreapt\u0103 cu entuziasm religios c\u0103tre fata morgana a apartenen\u021bei la familia european\u0103. Pentru ace\u0219tia din urm\u0103, viitorul \u00een care vom sta \u00eempreun\u0103 la banchetul marilor na\u021biuni este un viitor palpabil, ce se \u00eentrez\u0103re\u0219te. Cealalt\u0103 nara\u021biune temporal\u0103, cea a resemn\u0103rii, este una \u00een care, de\u0219i \u0219tim despre suferin\u021bele, pierderile, umilin\u021bele \u0219i deposed\u0103rile ce vin la pachet cu capitalismul salvator, nu ne r\u0103m\u00e2ne nicio alt\u0103 solu\u021bie, c\u0103ci \u201ece altceva s\u0103 punem \u00een loc?!\u201d. Ne r\u0103m\u00e2ne un prezent marcat de imobilitate, durere \u0219i ruin\u0103, \u00een care perspectiva viitorurilor ce ar fi putut fi \u0219i care ne-ar fi adus demnitate ca subiec\u021bi politici pare o caraghioas\u0103 naivitate.<\/span><\/p>\n Pentru a revendica Revolu\u021bia din \u201989 nu este suficient s\u0103 spunem, cu toate c\u0103 este imperativ, c\u0103 a fost \u0219i o revolu\u021bie a rebelilor, a muncitorilor, o afirmare colectiv\u0103 a unor precepte ale demnit\u0103\u021bii umane ce nu serveau imperativelor capitalism, liberalism \u0219i instituirea unei noi burghezii. A o revendica \u00eenseamn\u0103 \u0219i a captura ethosul revolu\u021bionar \u2013 ethosul lui se-poate-scrie-istorie, putem-scrie-istorie, \u0219i deci a ie\u0219i din capcana celor dou\u0103 nara\u021biuni ale viitorului.<\/span><\/p>\n IV. Adev\u0103rata moarte a lui Ceau\u0219escu. Revolu\u021bia Luminii \u0219i \u00eemplinirea preceptelor occidentale asupra \u00eenvin\u0219ilor R\u0103zboiului Rece<\/b><\/span><\/p>\n Ca o fan\u0103 a revolu\u021biilor de tot felul, Revolu\u021bia Luminii este \u2013 anul acesta, al\u0103turi de cea bol\u0219evic\u0103 \u2013 una dintre temele mele preferate de discu\u021bie. Am fost \u00een pia\u021ba Victoriei \u00een februarie suficient c\u00e2t s\u0103-mi confirm printr-o experien\u021b\u0103 fizic\u0103 ceea ce \u0219tiam deja: c\u0103 protestele anti-corup\u021bie sunt nu o revolu\u021bie, ci o contra-revolu\u021bie. Un eveniment politic reac\u021bionar. Nu voi insista prea mult pe acest aspect<\/span>12<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Voi sintetiza perspectiva mea \u00een patru \u00eentreb\u0103ri retorice:<\/span><\/span><\/p>\n 1. Ce fel de revolu\u021bie este una \u00een care pre\u0219edintele \u021b\u0103rii descinde \u00een mul\u021bime \u0219i este primit ca un mesia mult-a\u0219teptat? O revolu\u021bie nu poate contesta doar o parte din putere, pream\u0103rind o alta.<\/span><\/p>\n 2. Ce fel de revolu\u021bie este una sprijinit\u0103 de c\u0103tre corpora\u021bii? \u00cen care conducerea unor b\u0103nci se fotografiaz\u0103 entuziast\u0103 \u00een pia\u021b\u0103?<\/span><\/p>\n 3. Ce fel de revolu\u021bie este una \u00een care, \u00een Bucure\u0219tiul lui 2017, jandarmeria este ap\u0103rat\u0103 \u0219i apreciat\u0103? \u0218i, \u00eempreun\u0103 cu ea, se pune \u00een avangarda programului revolu\u021bionar cre\u0219terea puterii de control \u0219i condamnare a institu\u021biilor de represiune?<\/span><\/p>\n 4. Ce fel de revolu\u021bie este una \u00een care dreapta radical\u0103 se simte suficient de confortabil \u00eenc\u00e2t s\u0103-\u0219i afirme nestingherit\u0103 simbolurile?<\/span><\/p>\n \u0218i toate acestea se desf\u0103\u0219oar\u0103 prin discursul corup\u021biei ca patologie a estului, \u00eempotriva c\u0103reia se lupt\u0103 cu un exces al elementului punitiv: ciuma ro\u0219ie se combate prin mai mult\u0103 pedeaps\u0103, mai mult\u0103 \u00eenchisoare, mai aspru control. La un loc cu patologizarea Estului se petrece \u0219i ru\u0219inoasa demonizare a corpurilor marcate de v\u00e2rst\u0103 \u0219i de boal\u0103, a\u0219a-zi\u0219ii votan\u021bi pesede. <\/span><\/p>\n Caracterul festivist \u0219i spectacular, cu scenografii coordonate \u0219i momente performative \u2013 mai \u0219ti\u021bi c\u0103 se c\u00e2nta imnul la ore fixe, nu? – a fost citit ca o explozie a creativit\u0103\u021bii, o aliniere perfect neo-liberal\u0103 a ideii cu tehnologia. Creativul angajat la firma de publicitate a folosit appurile potrivite, sorbind din cafeaua oferit\u0103 cu generozitate de starbucks, s\u0103 pun\u0103 la punct o tehnologie a protestului, revolu\u021bia 2.0. Totul frumos aliniat pentru privirea de supraveghere, ochiul tehnico-\u0219tiin\u021bific al camerei dronei: imaginea-simbol a protestelor, lanternele aprinse la smartphonuri este o coregrafie creat\u0103 exclusiv pentru ochiul media ce prive\u0219te de sus, de unde num\u0103rul primeaz\u0103 \u0219i mesajul se pierde.<\/span><\/p>\n Desigur c\u0103, al\u0103turi de boierii min\u021bii \u0219i corpora\u021biile \u00een\u021belepte, g\u0103sim printre sprijinitorii Revolu\u021biei Luminii un alt iluminat, Cristian Tudor Popescu. Dat fiind c\u0103 CTP e un intelectual absolut nefrecventabil, de un diletantism neo-conservator \u0219i misoginie rapace, m-a surprins c\u0103 Al Jazeera l-a g\u0103sit tocmai pe el s\u0103 scrie despre evenimente<\/span>13<\/sup><\/a><\/span><\/sup>. Retroactiv, devine clar c\u0103 Al Jazeera pornise la drum nu \u00een c\u0103utarea \u00een\u021belegerii a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ci cu verdictul deja dat c\u0103 iat\u0103, copiii dictaturii au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een sf\u00e2r\u0219it c\u00e2te ceva despre democra\u021bie. Deci, aveau nevoie de un entuziast. <\/span><\/span><\/p>\n Pe scurt, CTP scrie c\u0103 Revolu\u021bia Luminii este a doua moarte a lui Ceau\u0219escu, \u00eentr-at\u00e2t de puternic\u0103 \u0219i de important\u0103. \u00cen mod extrem de bizar, m-am g\u0103sit \u00een acord cu el, ba chiar spun\u00e2nd: este adev\u0103rata moarte a lui Ceau\u0219escu. \u0218i asta pentru c\u0103 este evenimentul politic care, \u00een mod cuminte \u0219i subordonat, confirm\u0103 nara\u021biunile occidentale despre est: este fix ce trebuia s\u0103 fie Revolu\u021bia din \u201989 \u0219i nu a prea fost. Este adev\u0103rata revolu\u021bie \u0219i, de aceea, este singura ce anun\u021b\u0103 \u2013 pe bune \u2013 moartea lui Ceau\u0219escu. \u0218i, odat\u0103 cu moartea \u201edictatorului\u201d, moartea comunismului \u0219i eradicarea orientalit\u0103\u021bii \u0219i a esticit\u0103\u021bii, a tot ceea ce ne trage \u00eenapoi \u00een a fi precum \u00eenving\u0103torii R\u0103zboiului Rece: civiliza\u021bi, albi \u0219i liberali. Aici se sintetizeaz\u0103 ethosul tipic a\u0219a-zisei revolu\u021bii a luminii: un ethos contra-revolu\u021bionar, unul aspira\u021bional asimila\u021bionist, pentru care ob\u021binerea demnit\u0103\u021bii \u0219i a recunoa\u0219terii poate fi realizat\u0103 doar prin aspira\u021bia de a deveni occidental \u0219i pentru care practicile \u0219i discursurile sociale \u0219i culturale sunt valide \u0219i valoroase \u00een m\u0103sura \u00een care se pot insera sau asimila structurilor sociale deja existente \u00een lumea vestic\u0103. <\/span><\/p>\n Un eveniment menit s\u0103 fac\u0103 saltul necesar prinderii din urm\u0103 a occidentului, menit s\u0103 extind\u0103 hegemonia occidental\u0103 asupra ce e adev\u0103rat \u0219i bine. \u0218i, astfel, un eveniment reac\u021bionar prin excelen\u021b\u0103, ce e luat drept revolu\u021bie, poate invoca doar o distopie: o lume nou\u0103, unde diferen\u021ba a fost \u0219tears\u0103 sau feti\u0219izat\u0103 \u00een proiec\u021biile multiculturalismului. <\/span><\/p>\n \u00cens\u0103, dincolo de tipul de lume pe care o putem invoca, Revolu\u021bia Luminii arat\u0103 c\u0103 toate \u0219i to\u021bi vis\u0103m la o revolu\u021bie \u0219i c\u0103 suntem b\u00e2ntuite de angoasa de a nu fi niciodat\u0103 suficient-de-pricepute pentru acea revolu\u021bie. \u0218i uite a\u0219a, interioriz\u00e2nd proiec\u021bia conform c\u0103reia nu suntem \u00een stare de mare lucru, ne bucur\u0103m copil\u0103re\u0219te c\u00e2nd vine Al Jazeera \u0219i ne bate pe spate p\u0103rinte\u0219te c\u0103 bravo, m\u0103, ies tinerii \u00een strad\u0103 \u0219i la voi. \u00centr-o societate cu tradi\u021bii anarhiste \u0219i socialiste de cel pu\u021bin o sut\u0103 de ani, cu o mi\u0219care post-decembrist\u0103 sindicalist\u0103 extrem de puternic\u0103, s\u0103 spui \u201ebravo b\u0103 c\u0103 a\u021bi putut \u0219i voi\u201d e o jignire. Ceea ce ne face \u00eens\u0103 s\u0103 ne entuziasm\u0103m copil\u0103re\u0219te la aten\u021bia pe care ne-o acord\u0103 obiectul perpetuu al dorin\u021bei estice, \u0219i anume occidentul, este condi\u021bia amneziei istorice. Fundamental\u0103 bunului mers al tranzi\u021biei \u0219i coeren\u021bei triumfului capitalismului liberal, amnezia istoric\u0103 ne face s\u0103 credem c\u0103, \u00eenainte de a veni americanii, \u0219i-germanii, \u0219i-norvegienii, \u0219i-UEi\u0219tii, nu era nimic. <\/span><\/p>\n Contra amneziei sigur c\u0103 lupt\u0103m cu memoria, cu revizitarea istoriei rezisten\u021bei \u0219i luptei, prin restaurarea demnit\u0103\u021bii tradi\u021biei revolu\u021bionare. Ie\u0219irea din timpul static \u0219i implacabil al prezentului triumfului capitalismului liberal se face prin racordarea la tradi\u021bia revolu\u021bionar\u0103 minimizat\u0103 din istoria hegemonic\u0103. Iar aceast\u0103 racordare se poate realiza doar prin eliberarea imaginarului nostru captiv \u00eentre visele monumentale pentru o revolu\u021bie total\u0103 \u2013 o nostalgie de secol XX pentru nara\u021biuni ce cuprind tot \u0219i r\u0103stoarn\u0103 tot \u2013 \u0219i imposibilitatea de a fi revolu\u021bionar de aici, de la margine. <\/span><\/p>\n \n 1 <\/a>Domenico Losurdo, War and Revolution<\/i>, Verso, 2015 (1998).<\/span><\/p>\n<\/div>\n 2 <\/a>Hannah Arendt, <\/span>On Revolution<\/i><\/span>, Faber & Faber, Londra, 1963.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n 3<\/a>\u00a0 Padraic Kenney, <\/span>A Carnival of Revolution: Central Europe 198<\/i>9<\/i><\/span>, Princeton University Press, 2002.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n 4 <\/a>Jurgen Habermas,<\/span> Die nachholende Revolution<\/i><\/span>, Suhrkamp, 1990.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n 5 <\/a>Timothy Garton Ash, <\/span>Revolution in Hungary and Poland<\/i>, 17 august 1989, \u00een New York Times Book Review.<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n