{"id":4701,"date":"2017-10-25T07:15:33","date_gmt":"2017-10-25T07:15:33","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4701"},"modified":"2017-10-25T08:35:09","modified_gmt":"2017-10-25T08:35:09","slug":"sclavii-nu-suntem-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/10\/25\/sclavii-nu-suntem-noi\/","title":{"rendered":"Sclavii nu suntem noi"},"content":{"rendered":"

de Ioana SILEANU<\/p>\n

Spectacolul <\/span>Sclavi<\/b><\/span>, regizat de Theodor-Cristian Popescu la Fabrica de Pensule din Cluj se anun\u021b\u0103 a fi un hibrid tematic cel pu\u021bin bizar. Sinopsisul evenimentului vorbe\u0219te despre un cuplu care \u00eencearc\u0103 s\u0103 i\u0219i calibreze perspectivele asupra vie\u021bii din dori\u021ba de a avea un copil, el fiind obsedat de nedrept\u0103\u021bile din lume, ea, orientat\u0103 c\u0103tre medita\u021bie, Feng Shui \u0219i armonie interioar\u0103. \u00cen cautarea unei viziuni comune asupra realita\u021bii \u00een care au de g\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 un copil, cei doi intr\u0103 \u00een contact cu un sclav eliberat de la o st\u00e2n\u0103, eveniment ce \u00eei va face s\u0103-\u0219i chestioneze realitatea imediat\u0103 \u0219i concep\u021biile despre via\u021b\u0103. Amestecul acesta ciudat de dileme existen\u021biale, probleme de cuplu, \u0219i un subiect social at\u00e2t de nevralgic ca sclavia modern\u0103 ar p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 toate premizele <\/span>pentru <\/span>a da na\u0219tere unui melanj inegal \u0219i superfluu.<\/span><\/p>\n

Spectacolul \u00ee\u0219i reveleaz\u0103 \u00eens\u0103 caden\u021bat, fil\u0103 cu fil\u0103, edificiul solid, creion\u00e2ndu-\u0219i subtil viziunea.<\/span><\/p>\n

\"2\"Povestea se deschide cu un exerci\u021biu de medita\u021bie propus partenerului s\u0103u de c\u0103tre Ana (Alexandra Caras), o jurnalist\u0103 la o publica\u021bie Feng Shui. El, Pavel (Vlad Udrescu), actor aflat la \u00eenceput de drum, \u00eei face o vreme jocul, se preface c\u0103 vizualizeaz\u0103 scenariile propuse, dar la scurt timp \u00eencepe s-o ironizeze \u0219i s\u0103 plaseze elemente ridicole \u00een continuarea mantrei ei. Primele minute ale spectacolului traseaz\u0103 dinamica dintre cei doi<\/span>: ea, languroas\u0103 \u0219i flexibil\u0103, e t\u00e2n\u0103ra <\/span>\u201e<\/span>zen\u201d care se preocup\u0103 de realitatea ei imediat\u0103, al c\u0103rui centru absolut este chiar ea. Pentru a-\u0219i orna aceast\u0103 realitate cu cele necesare unui trai boem, curat, respir\u0103 ad\u00e2nc, se contorsioneaz\u0103 yoghin si vizualizeaz\u0103 energii <\/span>\u0219<\/span>i chakre. Vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 naiv, protejat de realitatea marginal\u0103 \u0219i caut\u0103 <\/span>\u201e<\/span>armonia, frumosul\u201d. El apare ini\u021bial ca individul cinic, ancorat \u00een realitate, aspru critic la adresa nedrept\u0103\u021bilor \u0219i s\u0103lbaticiei lumii, lans\u00e2ndu-se \u00een repetate tirade la adresa sclaviei din zilele noastre. Cu toate c\u0103 discursul lui con\u021bine un melanj exotizant \u0219i inegal de referiri la captivii tortura\u021bi de la st\u00e2nele autohtone, muncitorii din <\/span>sweatshop<\/i><\/span>-urile din China \u0219i copiii culegatori de boabe de cacao din lumea a treia, m\u0103car etica \u00eei este vertical\u0103, iar interesul \u0219i indignarea, reale. <\/span><\/p>\n

Poten\u021bialul copil este mai degrab\u0103 un pretext pentru luptele ideologice duse \u00eentre cei doi, \u0219i pentru dilema lansat\u0103 de autoarea textului (Maria Manolescu), \u0219i anume<\/span>: intr-o lume marcat\u0103 de inegalitate \u0219i cruzime, ne \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00eem privilegiul \u0219i ne <\/span>\u00ee<\/span>ntoarcem privirea, sau alegem s\u0103 ne implic\u0103m \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 schimb\u0103m ce ne st\u0103 \u00een putin\u021b\u0103?<\/span><\/p>\n

\"4\"Pentru a-\u0219i clarifica dilema, cei doi merg <\/span>\u00ee<\/span>n comuna Frumu\u0219i\u021ba <\/span>\u00ee<\/span>n vizit\u0103 la primar, pentru a-l convinge pe acesta s\u0103 \u00eel lase pe servitorul s\u0103u, unul dintre sclavii elibera\u021bi de la st\u00e2na ce ap\u0103ruse recent la \u0219tiri, s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun<\/span>\u0103<\/span> cu ei la Bucure\u0219ti pentru a juca \u00eentr-un spectacol pe tema sclaviei moderne. Dup\u0103 p\u0103rerea t\u00e2n\u0103rului actor, spectacolul avea s\u0103 deschid\u0103 ochii publicului \u0219i s\u0103 le \u00eent\u0103r\u00e2te vena critic\u0103, \u0219i \u00een acela\u0219i timp s\u0103-i aduc\u0103 aplauze \u0219i venera\u021bie public\u0103 sclavului eliberat – lucru v\u0103zut de Pavel ca dezirabil pentru acesta.<\/span><\/p>\n

Primarul, jucat cu dib\u0103cie de Mirel Ovidiu Rusu, obsedat de imaginea idilic\u0103 a comunei, pare alarmat de propunerile celor doi, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cedeaz\u0103, sceptic. Fostul sclav, jucat excelent de c\u0103tre Florin Caracala, \u00ee\u0219i face apari\u021bia \u00eempleticit, timorat, nu vorbe\u0219te \u0219i nu prive\u0219te \u00een ochi. Treptat devine clar c\u0103 acesta se afl\u0103 \u00eentr-o postur\u0103 de constr\u00e2ngere \u0219i team\u0103<\/span>: dup\u0103 ce \u00eel trimite brutal s\u0103 le aduc\u0103 de m\u00e2ncare oaspe\u021bilor, numindu-l Tereza, <\/span>\u0219i dup\u0103 ce <\/span>\u00eel for\u021beaz\u0103 s\u0103 spun\u0103 o poezie, primarul cere s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singur cu el \u0219i \u00eel amenin\u021b\u0103, cu lux s\u0103lbatic de am\u0103nunte, c\u0103 dac\u0103 va \u00eendr<\/span>\u0103<\/span>zni s\u0103 vorbeasc\u0103 despre ororile c<\/span>ar<\/span>e i s-au \u00eent\u00e2mplat la st\u00e2n\u0103 \u0219i despre tratamentul abuziv pe care continu\u0103 s\u0103-l primeasc\u0103, va avea grij\u0103 ca tortura, umilirea \u0219i abuzul sexual c<\/span>ar<\/span>e vor urma s\u0103 fie \u0219i mai aprige. <\/span><\/p>\n

\"5\"Odat\u0103 ajuns <\/span>\u00ee<\/span>n Bucure\u0219ti sub aripa protectoare a cuplului, procesul de refacere post-traum\u0103 pare pe punctul de a \u00eencepe. Surprinz\u0103tor \u00eens\u0103, spectacolul nu urmeaz\u0103 traseul narativ clasic, previzibil, al pove\u0219tilor cu victime eliberate ale abuzului, acela \u00een care victima, la \u00eenceput ne<\/span>cooperant\u0103<\/span> \u0219i s\u0103lb\u0103ticit\u0103, cap\u0103t\u0103 <\/span>treptat<\/span> \u00eencredere \u00een salvatorii s\u0103i, trece printr-un proces de vindecare – proces de care de altfel beneficiaz\u0103 \u0219i ace\u0219tia – iar la final toat\u0103 lumea e mai bun\u0103. <\/span><\/p>\n

\u00cen schimb, o natur\u0103 mai pu\u021bin eroic\u0103 \u0219i mai degrab\u0103 prozaic\u0103 ne este revelat\u0103, <\/span>pas cu pas<\/span>. <\/span><\/p>\n

\u00cen timp ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel conving\u0103 pe sclavul Doru – c\u0103ci de acum ne este clar c\u0103 acesta este \u00een continuare abuzat \u0219i privat de libertate de c\u0103tre primar \u2013 s\u0103 se dest\u0103inuie \u0219i s\u0103 i se al\u0103ure \u00eentr-un exerci\u021biu actoricesc de <\/span>role-play,<\/i><\/span> neprimind r\u0103spunsul scontat, ci mai degrab\u0103 replici v\u0103dit \u00eenv\u0103\u021bate, intercalate cu un repetitiv \u0219i spasmodic <\/span>\u201e<\/span>Nu \u0219tiu!<\/span>\u201c, actorul \u00ee\u0219i pierde cump\u0103tul \u0219i \u00eel bruscheaz\u0103 pe Doru.<\/p>\n

Agresivitatea lui Pavel este doar primul semn c\u0103 Doru nu a ajuns \u00eentr-un loc mai bun, ci doar \u00een ce ni se reveleaz\u0103 a fi o forma mai soft, burghez-intelectualizat\u0103 de abuz \u0219i dominare.<\/p>\n

Pe r\u00e2nd, Pavel \u0219i Ana \u00ee\u0219i \u00eencearc\u0103 m\u00e2na \u00een a-l manipula pe t\u00e2n\u0103r, el prin agresivitate mocnit\u0103, potolit\u0103 din timp \u00een timp de o Ana \u00eemp\u0103ciuitoare, \u0219i prin discurs arogant \u0219i paternalist, iar ea \u00eent\u00e2i prin atitudinea calm\u0103, conciliant\u0103, fals-protectoare, iar mai apoi, seduc\u00e2ndu-l.<\/p>\n

\"6\"Niciunul dintre ei nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 se desprind\u0103 \u00een veun moment<\/span> de tiparurile realit\u0103\u021bii lor confortabile, instrumentaliz\u00e2ndu-l pe r\u00e2nd pentru a-\u0219i dovedi unul celuilalt punctul de vedere \u0219i a ie\u0219i \u00eenving\u0103tor \u00een dialectica lor domestic-filosofic\u0103. Doru este astfel golit de umanitate, drama lui nefiind \u00een niciun moment de un interes de sine st\u0103t\u0103tor, povestea lui \u0219i starea lui de bine neocup\u00e2nd vreun loc \u00een preocup\u0103rile lor.<\/p>\n

Ana \u00eel seduce, \u00eent\u00e2i prin a-i ar\u0103ta bl\u00e2nde\u021be \u0219i \u00eentelegere \u2013 momentul medita\u021biei ghidate prin care \u00eel face s\u0103 vizualizeze un moment pl\u0103cut din via\u021ba lui fiind un exemplu perfect de obtuzitate de clas\u0103 \u2013 iar mai apoi promi\u021b\u00e2ndu-i favoruri sexuale \u00een schimbul cooper\u0103rii cu Pavel.<\/p>\n

Pavel \u00eel folose\u0219te tezist pentru a-\u0219i ilustra crezurile artistice. El de fapt nu e interesat, cum se prezentase \u00een discursul demonstrativ de la \u00eenceputul piesei, de lupta cu abuzul si cu nedreptatea din lume, ci doar de concepte estetizante cu care s\u0103 \u00ee\u0219i justifice vocea artistic\u0103.<\/p>\n

Un moment excelent este acela al audi\u021biei pe care o sus\u021bine \u00een fa\u021ba unui director de teatru (Paul Socol) \u00eempreun\u0103 cu Doru, care repet\u0103 mecanic, dezabuzat, la unison cu Pavel un lung monolog despre supliciile \u00eendurate de sclavii \u2013 iar\u0103\u0219i exotiza\u021bi \u2013 de peste tot din lume, culmin\u00e2nd cu reflec\u021bia condi\u021biei noastre de sclav, dat\u0103 de neputin\u021ba de a schimba lumea.<\/p>\n

<\/a> La un moment dat, Ana \u00eei declar\u0103 blazat lui Pavel c\u0103 va avea un copil cu Doru, copil pe care are de g\u00e2nd s\u0103 \u00eel p\u0103streze. Siderat, Pavel pleac\u0103, moment \u00een care Doru se apropie de ea, se dezbrac\u0103, o imobilizeaz\u0103 \u0219i \u00eei spune c\u0103 \u00eei va \u201e<\/span>face ce ea i-a spus c\u0103 \u00eei place din filmele alea<\/span>\u201d (\u00een momentele de lascivitate \u00een care \u00eencearca s\u0103 \u00eel seduc\u0103, Ana \u00eei<\/span> poveste\u0219te despre ni\u0219te filme ale c\u0103ror scene de abuz i-au f\u0103cut pl\u0103cere). Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 nimic, cei doi \u00eencep\u00e2nd s\u0103 discute despre alegerea pe care Doru va trebui s\u0103 o fac\u0103 \u2013 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ea \u0219i cu copilul, sau s\u0103 plece \u00eenapoi la primar \u00een Frumu\u0219i\u021ba, unde va fi abuzat iar\u0103\u0219i.<\/p>\n

\"3\"Doru nu este schematizat \u00een niciun moment – nu este prezentat nici ca un individ abrutizat, nici ca <\/span>\u201e<\/span>bunul s\u0103lbatic\u201d. El r\u0103m\u00e2ne victima f\u0103r\u0103 drept de apel a abuzurilor de putere ale unora \u0219i <\/span>a <\/span>marotelor intelectuale ale celorlal\u021bi. <\/span><\/p>\n

La final \u00eei spune Anei c\u0103 vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu ea, dar la \u00eentoarcerea sp\u0103\u0219it\u0103 a lui Pavel, aceasta \u00eei declar\u0103 <\/span>\u201e<\/span>\u00een\u021belept<\/span>\u201d partenerului ei, f\u0103c\u00e2nd total\u0103 abstrac\u021bie de prezen\u021ba lui Doru, c\u0103 \u00eentreaga poveste cu sarcina fusese o inven\u021bie menit\u0103 s\u0103-i aminteasc\u0103 de adev\u0103ratele valori ale iubirii \u0219i ale cuplului, \u0219i c\u0103 nu ar fi putut niciodata s\u0103 se culce cu <\/span>\u201e<\/span>am\u0103r\u00e2tul \u0103la<\/span>\u201d.<\/p>\n

Textul Mariei Manolescu este plin de for\u021b\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp subtil, revel\u00e2ndu-se treptat, far\u0103 s\u0103 fie explicit-didactic sau dogmatic, iar Theodor-Cristian Popescu \u00eei imprim\u0103 o direc\u021bie fin\u0103, discret\u0103, dar cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103. Unui text at\u00e2t de multifa\u021betat \u0219i de \u00eenc\u0103rcat emo\u021bional \u00eei era necesar\u0103 exact o astfel de conducere, precis\u0103, inteligibil\u0103, f\u0103r\u0103 ornamente regizorale inutile.<\/p>\n

Sclavi<\/b> te las\u0103<\/span> cu un gust amar, cu indignare poate, dar \u2013 sper! – nicio clip\u0103 cu reflec\u021bia \u201eSclavii suntem noi\u201d.<\/p>\n

Sclavi<\/b><\/span><\/p>\n

Concept \u0219i regie: Theodor-Cristian Popescu<\/span><\/p>\n

De: Maria Manolescu<\/span><\/p>\n

Scenografia: Cristina Milea<\/span><\/p>\n

Asistent scenografie: Gabriella Spiridon<\/span><\/p>\n

Light design: Alexandros Raptis<\/span><\/p>\n

Muzica original\u0103: Andrei Raicu<\/span><\/p>\n

Actori: Alexandra Caras, Florin Caracala, Mirel Ovidiu Rusu, Paul Socol, Vlad Udrescu <\/span><\/p>\n

Produc\u0103tor: Asocia\u021bia Colectiv A<\/span><\/p>\n

Co-produc\u0103tor: Federa\u021bia Fabrica de Pensule<\/span><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioana SILEANU Spectacolul Sclavi, regizat de Theodor-Cristian Popescu la Fabrica de Pensule din Cluj se anun\u021b\u0103 a fi un hibrid tematic cel pu\u021bin bizar. Sinopsisul evenimentului vorbe\u0219te despre un cuplu care \u00eencearc\u0103 s\u0103 i\u0219i calibreze perspectivele asupra vie\u021bii din dori\u021ba de a avea un copil, el fiind obsedat de nedrept\u0103\u021bile din lume, ea, orientat\u0103 c\u0103tre medita\u021bie, Feng Shui \u0219i armonie interioar\u0103. \u00cen cautarea unei viziuni comune asupra realita\u021bii \u00een care au de g\u00e2nd s\u0103 aduc\u0103 un copil, cei doi intr\u0103 \u00een contact cu un sclav eliberat de la o st\u00e2n\u0103, eveniment ce \u00eei va face s\u0103-\u0219i chestioneze realitatea imediat\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[93],"tags":[337,339,340,176,338],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4701"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4701"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4701\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4710,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4701\/revisions\/4710"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}