{"id":4673,"date":"2017-09-23T12:48:30","date_gmt":"2017-09-23T12:48:30","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4673"},"modified":"2017-11-14T23:44:26","modified_gmt":"2017-11-14T23:44:26","slug":"acapararea-terenurilor-agricole","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/09\/23\/acapararea-terenurilor-agricole\/","title":{"rendered":"Acapararea terenurilor agricole"},"content":{"rendered":"

de Adrian BRICIU<\/strong><\/p>\n

Concentrarea terenurilor agricole \u00een mari exploat\u0103ri agro-industriale, cu scopul de a satisface a\u0219tept\u0103rile de profit ale proprietarilor \u0219i ac\u021bionarilor, are efecte negative sociale \u0219i de mediu: latifundizarea agriculturii prin scumpirea terenurilor agricole \u0219i prin excluderea \u021b\u0103ranilor \u0219i micilor fermieri de pe pia\u021ba terenurilor agricole, care duce mai departe la for\u021barea v\u00e2nz\u0103rilor de teren, \u00een timp ce 66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi (potrivit INS, 2013). Mai mult, deciziile privind folosirea p\u0103m\u00e2nturilor \u2013 luate la mii de kilometrii distan\u021b\u0103 de satele unde se afl\u0103 p\u0103m\u00e2ntul lucrat, de c\u0103tre CEO \u0219i manageri \u2013 favorizeaz\u0103 practici agricole care s\u0103 aduc\u0103 profit imediat, ceea ce pericliteaz\u0103 dezvoltarea sustenabil\u0103 a mediului rural, prin practici de agricultur\u0103 intensiv\u0103 \u0219i comasarea terenurilor agricole.<\/em><\/p>\n

\"Foto

Foto Ileana Bulgarea<\/p><\/div>\n

Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 \u00een ultimii 15 ani, ca \u0219i alte state central \u0219i est europene, cu o acaparare accelerat\u0103 a terenurilor agricole de c\u0103tre mari exploat\u0103ri agro-industriale. Un studiu realizat \u00een 2016 de c\u0103tre Transnational Institute pentru Comisia de Agricultur\u0103 din cadrul Comisiei Europene arat\u0103 c\u0103 aproximativ 40% din terenul agricol al \u021b\u0103rii este exploatat de c\u0103tre companii agro-industriale str\u0103ine. Totu\u0219i, topul latifundiarilor din Rom\u00e2nia este dominat, \u00eenc\u0103, de afaceri\u0219ti rom\u00e2ni cu rela\u021bii politice. Cel mai mare latifundiar al \u021b\u0103rii este Constantin Dulu\u0163e, un apropiat al r\u0103posatului Culi\u0163\u0103 T\u0103r\u00e2\u0163\u0103, care exploateaz\u0103 prin SC Agricost SRL peste 56.200 hectare de teren agricol \u00een Insula Mare a Br\u0103ilei, urmat de Adrian Porumboiu (prin Comcereal SA) \u015fi Ioan Niculae (prin Interagro SA). Dac\u0103 sudul \u0219i estul \u021b\u0103rii sunt dominate de latifundiari neao\u0219i, vestul \u021b\u0103rii este o bonan\u021b\u0103 pentru o amestec\u0103tur\u0103 pestri\u021b\u0103 de investitori str\u0103ini: con\u021bi (ca familia Bardeau care exploateaz\u0103 peste 21 de mii de ha \u00een 3 jude\u021be din vestul \u021b\u0103rii), institu\u021bii financiare (ca RaboBank care exploateaz\u0103 aproape 21 mii de ha), sau companii agro-industriale (ca Emiliana West Rom care exploateaz\u0103 aproximativ 12 mii de hectare).<\/p>\n

Nu voi st\u0103rui asupra cauzelor care au dus la aceast\u0103 situa\u021bie, ci doresc s\u0103 atrag aten\u021bia asupra a dou\u0103 mari efecte negative ale concentr\u0103rii terenurilor agricole: unul social (latifundizarea agriculturii \u0219i \u00eempiedicarea apari\u021biei unei clase de mici fermieri \u0219i procesatori \u00een satele rom\u00e2ne\u0219ti) \u0219i altul de mediu (pierderea biodiversit\u0103\u021bii \u0219i a solului ca urmare a practic\u0103rii agriculturii intensive). Un prim efect al acapar\u0103rii terenurilor agricole a fost, bine\u00een\u021beles, scumpirea lor. O estimare f\u0103cut\u0103 de Transnational Institute arat\u0103 c\u0103 pre\u021bul terenurilor agricole a crescut \u00een Rom\u00e2nia cu 150% \u00een ultimii ani. Acest lucru duce \u00eencet, dar sigur, la excluderea \u021b\u0103ranilor \u0219i micilor fermieri de pe pia\u021ba terenurilor agricole, \u00eentruc\u00e2t ace\u0219tia pur \u0219i simplu nu pot concura financiar pe pia\u021ba funciar\u0103 cu marii latifundiari. De exemplu, \u00een unele sate din jude\u021bul Timi\u0219 \u0219i Arad, 1 ha de teren agricol cost\u0103 \u00eentre 6000 \u0219i 7000 de euro, o barier\u0103 teribil\u0103 pentru \u021b\u0103ranii care doresc s\u0103 fac\u0103 trecerea de la exploata\u021bii de subzisten\u021b\u0103 sau de semi-subzisten\u021b\u0103 spre ferme sustenabile financiar pe pia\u021ba agricol\u0103. Scumpirea p\u0103m\u00e2nturilor agricole (\u0219i a arendei) este, de asemenea, un impediment major pentru tinerii care vor s\u0103 \u00eenceap\u0103 o mic\u0103 afacere agricol\u0103. \u00cen lipsa unui capital consistent, accesul la p\u0103m\u00e2nt le este blocat, iar asta nu face dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 viteza cu care tinerii din mediul rural pleac\u0103 peste grani\u0163e pentru a-\u015fi g\u0103si un loc de munc\u0103.<\/p>\n

Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, marile exploata\u0163ii agro-industriale nu compenseaz\u0103 pierderea acestor oportunit\u0103\u021bi, ci dimpotriv\u0103 contribuie la cre\u0219terea \u0219omajului \u00een zonele rurale \u00eentruc\u00e2t creeaz\u0103 foarte pu\u021bine locuri de munc\u0103. Spre exemplu, SC Ineu SRL, exploateaz\u0103 \u00een Arad \u0219i Timi\u0219 11 mii de ha de teren agricol, dar are doar 6 angaja\u021bi incluz\u00e2nd mecanicii agricoli, iar grupul Transavia a creat doar 12 slujbe (\u00een principal posturi de mecanici agricoli \u0219i paznici) pentru opera\u021biunile sale de exploatare a celor 12 mii de ha din jude\u021bul Cluj. Pe termen lung, satele ale c\u0103ror terenuri au fost acaparate de mari latifundiari \u0219i care nu se afl\u0103 \u00een apropierea unui centru industrial se vor depopula, o situa\u021bie bine documentat\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri din sudul global afectate de acapararea terenurilor agricole.<\/p>\n

Un alt efect al acapar\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor \u00eel constituie latifundizarea \u0219i polarizarea excesiv\u0103 a agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti. Pe de o parte, avem o clas\u0103, restr\u00e2ns\u0103 numeric, de mari latifundiari care de\u021bin suprafe\u021be \u00eentinse de terenuri agricole (\u00een medie mii de hectare), iar de cealalt\u0103 parte avem o clas\u0103, mare numeric, de \u021b\u0103rani care de\u021bin suprafe\u021be extrem de mici de p\u0103m\u00e2nt (sub 1 ha), care practic\u0103 agricultura de subzisten\u021b\u0103 \u0219i pe care cre\u0219terea pre\u021burilor terenurilor agricole \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 pasul c\u0103tre o agricultur\u0103 medie orientat\u0103 \u00eenspre pia\u021b\u0103. Nu este de mirare c\u0103 \u00een 2013, 66,1% din familiile din mediul rural nu aveau venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi (potrivit INS). Pentru a pune lucrurile \u00een perspectiv\u0103: 71% din exploat\u0103rile agricole din Rom\u00e2nia sunt exploat\u0103ri de subzisten\u021b\u0103 de sub 1 ha, 27% sunt exploat\u0103ri de semi-subzisten\u0163\u0103 cu o suprafa\u021b\u0103 \u00eentre 1 \u0219i 10 ha (se estimeaz\u0103 c\u0103 acestea produc aproximativ 25-30% din hrana consumat\u0103 la nivel na\u021bional), 1,6% dintre exploat\u0103ri sunt \u00eentre 10 \u0219i 100 de ha, iar abia 0,3 % din exploat\u0103ri sunt peste 100 de ha.<\/p>\n

Acapararea de terenuri de c\u0103tre investitori agricoli atipici, cum sunt institu\u021biile financiare, face ca deciziile privind cum va fi folosit p\u0103m\u00e2ntul (\u00een ce scop, pentru ce cultur\u0103, pentru c\u00e2t timp, cine sunt furnizorii, care este pia\u021ba de desfacere, etc.) s\u0103 fie luate la mii de kilometri distan\u021b\u0103 de satul unde se afla p\u0103m\u00e2ntul lucrat, de c\u0103tre CEO \u0219i manageri a c\u0103ror principal\u0103 preocupare este satisfacerea a\u0219tept\u0103rilor ac\u021bionariatului. Acest fel de a face agricultur\u0103 favorizeaz\u0103 practici agricole care pot aduce un profit c\u00e2t mai sigur \u0219i imediat, iar asta pericliteaz\u0103 dezvoltarea sustenabil\u0103 a mediului rural. Marile ferme nu vin neap\u0103rat \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor de hran\u0103 ale comunit\u0103\u021bilor locale, ci sunt mai degrab\u0103 sensibile la evolu\u021bia pre\u021burilor pe pia\u021ba de materii prime agricole, iar o urmare a acestui fapt este c\u0103 un num\u0103r tot mai mare de hectare este transferat dinspre produc\u021bia de alimente \u00eenspre produc\u021bia de culturi nealimentare.<\/p>\n

Spre exemplu, \u00een urma cre\u0219terii cererii de rapi\u021b\u0103 nealimentar\u0103, datorat\u0103 interesului crescut \u00een biodiesel, cultura de rapi\u021b\u0103 a explodat \u00een ultimii ani \u2013 \u00een 2016 Rom\u00e2nia intr\u00e2nd \u00eentre primii 10 produc\u0103tori mondiali de rapi\u021b\u0103. Acest lucru are efecte negative at\u00e2t asupra mediului \u00eenconjur\u0103tor (\u00een special datorit\u0103 degrad\u0103rii solului, \u00eentruc\u00e2t cultura de rapi\u021b\u0103 s\u0103r\u0103ce\u0219te rapid terenul de nutrien\u021bi \u0219i e nevoie de ani pentru a reface solul), c\u00e2t \u0219i asupra pie\u021bei alimentare locale, limit\u00e2nd accesul la hran\u0103 proasp\u0103t\u0103 pentru locuitorii zonei. De fapt, marile exploat\u0103ri agro-industriale favorizeaz\u0103 practici intensive ce se bazeaz\u0103 pe monoculturi, pe folosirea intensiv\u0103 a fertilizan\u021bilor chimici \u0219i a pesticidelor \u00een mod preventiv, iar toate acestea au un impact negativ serios asupra mediului: de la degradarea solului \u0219i a apei, p\u00e2n\u0103 la pierderea biodiversit\u0103\u021bii. Pentru a da un singur exemplu, conform unui raport al guvernului german, \u00een ultimii 30 de ani, din cauza agriculturii intensive, num\u0103rul de p\u0103s\u0103ri s\u0103lbatice care tr\u0103iau \u00een zone agricole a sc\u0103zut cu 57%.<\/p>\n

Efectele negative asupra mediului apar nu doar ca urmare a practicilor de agricultur\u0103 intensiv\u0103, ci \u0219i ca urmare direct\u0103 a acapar\u0103rii terenurilor agricole. Pentru a sc\u0103dea costurile de exploatare, mul\u021bi latifundiari comaseaz\u0103 terenuri. \u00cen multe cazuri aceast\u0103 practic\u0103 \u00eenseamn\u0103 t\u0103ierea perdelelor forestiere, remodelarea peisajelor, eliminarea vechilor islazuri, colmatarea de mici cursuri de ap\u0103 sau chiar devierea unor r\u00e2uri \u2013 a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Dude\u0219tii Vechi (jud. Timi\u0219), unde r\u00e2ul Aranca a fost deviat, \u00een ciuda protestelor localnicilor, de c\u0103tre Emiliana West Rom.<\/p>\n

Cazul de la Dude\u0219tii Vechi \u00eempreun\u0103 cu cel de la Zarand, \u00een care este implicat\u0103 banca olandez\u0103 RaboBank, arat\u0103 perfect cum violen\u021ba structural\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva \u021b\u0103ranilor se transform\u0103 \u00een violen\u021b\u0103 direct\u0103. O investiga\u021bie f\u0103cut\u0103 de CRJI \u0219i De Correspondent [platform\u0103 online<\/em> de \u015ftiri din Olanda, n.ed.] a scos la iveal\u0103 c\u0103 unele v\u00e2nz\u0103ri de p\u0103m\u00e2nt c\u0103tre RaboBank s-au f\u0103cut fie for\u021bat, fie prin intermediari cunoscu\u021bi ca infractori condamna\u021bi, fie cu amenin\u021barea direct\u0103 a unor primari. \u00cen Dude\u0219tii Vechi, localnicii povestesc (\u00eentr-un reportaj realizat de Vlad Odobescu pentru Casa Jurnalistului) cum Emiliana West Rom (latifundiarul zonei) mut\u0103 cu de la sine putere grani\u021bele terenurilor agricole, \u021b\u0103ranii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu cele mai proaste terenuri, cum \u00eei \u0219icaneaz\u0103 pe \u021b\u0103rani intr\u00e2nd peste parcelele lor \u0219i distrug\u00e2nd-le culturile, cum ar\u0103 drumurile vechi dintre Dude\u0219tii Vechi \u0219i localit\u0103\u021bile \u00eenvecinate, oblig\u00e2ndu-i pe \u021b\u0103rani s\u0103 ocoleasc\u0103 \u0219i zeci de kilometri ca s\u0103 ajung\u0103 la propriile parcele, cum au \u00eenchis r\u00e2ul \u0219i \u00eei oblig\u0103 pe \u021b\u0103rani s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru ap\u0103. Toate astea au scopul de a-i convinge pe \u021b\u0103ranii care nu \u0219i-au v\u00e2ndut terenurile s\u0103 o fac\u0103.<\/p>\n

Din p\u0103cate, aceast\u0103 evolu\u021bie nu pare s\u0103 se schimbe \u0219i nici s\u0103 \u00eencetineasc\u0103. Niciun guvern din ultimii 20 de ani nu a avut politici consistente de stopare a acapar\u0103rii terenurilor agricole \u0219i nici politici de sus\u021binere a accesului la p\u0103m\u00e2nt pentru micii produc\u0103tori din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Adrian Briciu este membru ASAT \u2013 Asocia\u021bia pentru Sus\u021binerea Agriculturii \u021a\u0103r\u0103ne\u0219ti.<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Adrian BRICIU Concentrarea terenurilor agricole \u00een mari exploat\u0103ri agro-industriale, cu scopul de a satisface a\u0219tept\u0103rile de profit ale proprietarilor \u0219i ac\u021bionarilor, are efecte negative sociale \u0219i de mediu: latifundizarea agriculturii prin scumpirea terenurilor agricole \u0219i prin excluderea \u021b\u0103ranilor \u0219i micilor fermieri de pe pia\u021ba terenurilor agricole, care duce mai departe la for\u021barea v\u00e2nz\u0103rilor de teren, \u00een timp ce 66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi (potrivit INS, 2013). Mai mult, deciziile privind folosirea p\u0103m\u00e2nturilor \u2013 luate la mii de kilometrii distan\u021b\u0103 de satele unde se afl\u0103 p\u0103m\u00e2ntul lucrat, de c\u0103tre…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[94,161],"tags":[329,330,332,331],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4673"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4673"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4673\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4676,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4673\/revisions\/4676"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}