{"id":4655,"date":"2017-09-23T11:44:58","date_gmt":"2017-09-23T11:44:58","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4655"},"modified":"2017-11-14T23:47:12","modified_gmt":"2017-11-14T23:47:12","slug":"romania-rurala-postsocialista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/09\/23\/romania-rurala-postsocialista\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia rural\u0103 postsocialist\u0103"},"content":{"rendered":"

de \u00c1gota <\/strong>\u00c1BR\u00c1N<\/strong> \u0219i Valer Simion COSMA<\/strong><\/p>\n

Lumea rural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia postsocialist\u0103 ocup\u0103, pe de o parte, un spa\u021biu periferic \u00een rela\u021bie cu lumea urban\u0103 \u015fi, pe de alta, un spa\u021biu care captiveaz\u0103 imaginea romantic\u0103 a na\u021biunii. Periferic pentru c\u0103 inegalit\u0103\u021bile dintre urban \u0219i rural sunt u\u0219or de surprins prin statistici, sunt vizibile \u00een peisajele cu terenuri acaparate \u0219i p\u0103duri exploatate, care rareori acoper\u0103 necesarul de resurse pentru cei care tr\u0103iesc \u00een sate. Romantic pentru c\u0103, \u00een mijlocul exploat\u0103rilor mediului \u00eenconjur\u0103tor \u015fi ale for\u0163ei de munc\u0103 din rural, sunt imaginate peisaje rom\u00e2ne\u015fti cu \u201enatur\u0103 bogat\u0103\u201d \u0219i abundente \u00een \u201evie\u021bi tradi\u021bionale\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, reziden\u021bii satelor pleac\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 de munc\u0103, iar periferia \u0219i romanticismul acoper\u0103 procese de putere \u00een \u0219i \u00een afara satelor, \u00eempiedic\u00e2nd dezvoltarea unor viziuni de modernit\u0103\u021bi alternative echitabile, pornite chiar din lumea rural\u0103, care se opun excluderii.<\/em><\/p>\n

\"Foto

Foto A. Ungureanu<\/p><\/div>\n

Rom\u00e2nia are cea mai numeroas\u0103 popula\u021bie rural\u0103 din Europa \u2013 \u00een jur de 45% \u2013 \u0219i cea mai numeroas\u0103 popula\u021bie activ\u0103 ocup\u00e2ndu-se cu agricultura, aproximativ 30%, conform datelor oficiale valabile la nivelul anului 2015. \u00cen 2015, potrivit datelor INSSE, rata mortalit\u0103\u021bii infantile a fost de 10 la mie \u00een mediul rural \u0219i de 6 la mie \u00een mediul urban. \u00cen cifre absolute, din totalul de 1.493 de copii care nu au supravie\u021buit, 851 erau din mediul rural \u0219i 642 din mediul urban. Cauza principal\u0103 a mortalit\u0103\u021bii infantile \u00een mediul rural r\u0103m\u00e2ne accesul limitat la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 adecvat\u0103, at\u00e2t \u00een supravegherea sarcinii, c\u00e2t \u0219i \u00een primele luni de via\u021b\u0103 a nou-n\u0103scutului. Accesul la asisten\u021b\u0103 medical\u0103 primar\u0103 s-a redus substan\u021bial \u00een urma privatiz\u0103rii acestui segment medical \u00een 1999. Num\u0103rul medicilor de familie a sc\u0103zut constant, de la 14.000 \u00een anul privatiz\u0103rii, la 11.200 \u00een prezent, la care se adaug\u0103 \u00eenchiderea a peste 11.5% dintre cabinetele medicale, ceea ce face ca \u00een mediul rural s\u0103 avem un medic la 1.417 locuitori, fa\u021b\u0103 de un medic la 378 de locuitori \u00een ora\u0219e. Plus 153 de localit\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 medic. Doar 4% din popula\u021bia rural\u0103 are educa\u021bie superioar\u0103, fa\u021b\u0103 de 25.4% \u00een mediul urban. \u00cen 2014, numai 27% din popula\u021bia rural\u0103 avea locuin\u021be racordate la re\u021belele publice de ap\u0103, fa\u021b\u0103 de 92.7% \u00een mediul urban \u0219i doar 5.3% aveau locuin\u021bele racordate la sistemul public de canalizare, fa\u021b\u0103 de 82.8% \u00een mediul urban. 55% din popula\u021bia rural\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00een risc de s\u0103r\u0103cie, comparativ cu 28% \u00een ora\u0219ele mari. \u00cen 2014, mai pu\u021bin de 10% din drumurile publice comunale au fost modernizate (asfaltate), 72% fiind acoperite cu un strat de piatr\u0103 \u0219i mai mult de 25% fiind imposibil de utilizat \u00een timpul ploilor sau ninsorilor.<\/p>\n

Pentru c\u0103 lumea rural\u0103 este prin excelen\u021b\u0103 asociat\u0103 cu agricultura, consider\u0103m necesar\u0103 prezentarea unor date statistice referitoare la \u00eemp\u0103r\u021birea suprafe\u021belor agricole, mai ales c\u0103 retroced\u0103rile din anii postsocialismului au ref\u0103cut situa\u021bia din 1905, anterioar\u0103 r\u0103scoalei \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti de la 1907. \u00cen 1905, 77% din loturile exploatate erau mai mici de 5 ha, reprezent\u00e2nd 26% din totalul suprafe\u021bei agricole, \u00een timp ce 0,6% din loturi erau peste 100 ha, reprezent\u00e2nd 49% din suprafa\u021ba agricol\u0103 \u0219i apar\u021bin\u00e2nd latifundiarilor. \u00cen 2013, 82% din loturile agricole erau mai mici de 5 ha, reprezent\u00e2nd 28,5% din totalul suprafe\u021bei agricole, \u00een timp ce 0,6% din loturi erau mai mari de 100 ha, reprezent\u00e2nd 52% din total. P\u00e2n\u0103 \u00een 2010, guvernele postdecembriste au privatizat aproape toat\u0103 suprafa\u021ba agricol\u0103 a \u021b\u0103rii \u0219i peste o treime din fondul forestier. Dup\u0103 cum a subliniat profesorul Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu \u00een cadrul edi\u021biei de anul trecut a Conferin\u021belor de var\u0103 de la Telciu<\/strong>, Rom\u00e2nia este una dintre pu\u0163inele \u021b\u0103ri europene care au cunoscut \u00een postsocialism migra\u021bia invers\u0103, dinspre urban spre rural, \u00een contextul dezindustrializ\u0103rii agresive de la finalul anilor \u201990, care a dus la demantelarea a peste 80% din produc\u021bia industrial\u0103 autohton\u0103 \u0219i la sc\u0103derea cu aproximativ 20% a popula\u021biei din cele mai mari 100 de ora\u0219e ale \u021b\u0103rii. Dispari\u021bia locurilor de munc\u0103 din sectorul industrial a f\u0103cut ca, \u00een anul 2001, 43,5 % din popula\u021bia activ\u0103 s\u0103 fie implicat\u0103 \u00een agricultur\u0103, fa\u021b\u0103 de 28,5% \u00een 1989, pentru a sc\u0103dea c\u0103tre 30% dup\u0103 2008, datorit\u0103 migra\u021biei \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n

Cum s-au racordat lumea rural\u0103, agricultura \u0219i silvicultura la economia de pia\u021b\u0103 \u0219i mai apoi la normele europene, vedem din modul \u00een care s-a negociat dosarul agriculturii \u00een contextul ader\u0103rii la UE, exemplul cel mai elocvent fiind cultura c\u00e2nepii. \u00cen Rom\u00e2nia se cultivau mai mult de 120.000 de hectare de c\u00e2nep\u0103 \u00eenainte de 1989, fiind cel mai mare exportator european. \u00cens\u0103 \u00een 2007, guvernul a acceptat limitarea culturii de c\u00e2nep\u0103 la maximum 1.800 de hectare. \u00cen prezent, \u00een Rom\u00e2nia se cultiv\u0103 aproximativ 120 de hectare de c\u00e2nep\u0103, semin\u021bele de alt\u0103dat\u0103 au luat drumul Canadei \u0219i locul Rom\u00e2niei pe pia\u021ba mondial\u0103 a fost ocupat de alte \u021b\u0103ri. Dac\u0103 dezmembrarea terenurilor dup\u0103 1989 are conflictele sale, Adrian Briciu prezint\u0103 \u00een num\u0103rul acesta procesul de acaparare\/comasare a terenurilor agricole (de calitate) de investitori mari din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate \u0219i problemele rezultate din acest fenomen \u2013 precum cre\u0219terea valorii p\u0103m\u00e2ntului, devenit inaccesibil pentru locuitorii satelor.<\/p>\n

\u00cen timp ce via\u021ba de la \u021bar\u0103 devine din ce \u00een ce mai precar\u0103, ea este imaginat\u0103 \u2013 \u00een parte pe seama retroced\u0103rii p\u0103m\u00e2nturilor \u2013 ca o via\u021b\u0103 idilic\u0103 a \u021b\u0103ranului care \u00ee\u0219i cultiv\u0103 terenul mic \u0219i cre\u0219te animale \u00een curtea din spate, \u00eentr-o existen\u021b\u0103 romantic\u0103 autoportant\u0103 (Stan, 2000, p. 151). Nu e atunci de mirare c\u0103 nu \u00eent\u00e2lnim \u201e\u021b\u0103ranul autentic\u201d, dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim autenticitatea \u00eentr-o viziune oarb\u0103 a imaginarului \u021b\u0103ranului istoric de dinainte de 1905, \u00een timp ce oamenii reali care tr\u0103iesc \u00een sate sunt confrunta\u021bi cu istoriile, politicile \u0219i structurile sociale care chiar anterior anului 1905 au folosit ruralul ca un z\u0103c\u0103m\u00e2nt de materii prime exploatabile prin munca s\u0103tenilor.<\/p>\n

Pe c\u00e2nd pia\u021ba \u201eproduselor tradi\u021bionale\u201d devine din ce \u00een ce mai important\u0103 pentru identitatea noastr\u0103 local\u0103 (Mih\u0103ilescu, 2013, p. 16\u201318) , medicii de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea din Regatul Rom\u00e2niei depl\u00e2ngeau alimenta\u021bia proast\u0103, neigienic\u0103 \u0219i cu valoare nutritiv\u0103 sc\u0103zut\u0103 a \u021b\u0103ranilor care m\u00e2ncau \u201edoar m\u0103m\u0103lig\u0103\u201d (B\u0103rbulescu, 2015). Cei care tr\u0103iesc \u00een sate sunt prin\u0219i \u00eentr-un cerc vicios \u00een care, pe de o parte sunt v\u0103zu\u021bi ca paznici ai unor identit\u0103\u021bi locale\/na\u021bionale \u0219i ai tradi\u021biilor (scrise \u00een piatr\u0103), pe de alt\u0103 parte au imaginea \u201es\u0103lbaticului din propria societate care trebuie civilizat\u201d (idem, p. 50). Satul \u0219i \u021b\u0103ranul trebuie s\u0103 fie \u201evii \u0219i neschimba\u021bi\u201d (comparat cu ce?) pe de o parte, pe de alta jelim \u021b\u0103ranul care \u201enu mai e ce-a fost!\u201d (Mih\u0103ilescu, 2013, p. 150).<\/p>\n

Nici una dintre imaginile lumii rurale din Rom\u00e2nia, romantic\u0103 sau s\u0103lbatic\u0103, nu ne ajut\u0103 s\u0103 vorbim despre vie\u021bile reale ale celor care tr\u0103iesc \u00een sate. Mai mult, aceste imagini acoper\u0103 realit\u0103\u021bile \u0219i diferen\u021bele de putere dintre lumea rural\u0103 \u0219i lumea urban\u0103, eviden\u021biate \u00een statisticile de mai sus, dar \u0219i diferen\u021bele din mijlocul lumii rurale. De exemplu, popula\u021bii rome care nu au de\u021binut p\u0103m\u00e2nturi proprii \u00eenainte de colectivizare au beneficiat de munc\u0103 salariat\u0103, de\u0219i \u00een pozi\u021bii modeste, \u00een timpul socialismului, c\u00e2nd condi\u021biile lor de trai s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit. Dup\u0103 privatiz\u0103rile de dup\u0103 revolu\u021bie, cei care niciodat\u0103 n-au de\u021binut p\u0103m\u00e2nturi \u2013 inclusiv popula\u021bii rome care au fost \u00een robie \u0219i dup\u0103 dezrobire n-au primit nici p\u0103m\u00e2nt, nici p\u0103dure drept compensa\u0163ii (Achim, 1998) \u2013 au fost l\u0103sa\u0163i f\u0103r\u0103 resurse. Mai mult, discriminarea etnic\u0103 face dificil\u0103 g\u0103sirea de locuri de munc\u0103.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, \u00een mai multe cazuri, birocra\u021bi locali, mai ales cei care \u0219i-au putut transforma puterea lor politic\u0103 de dinainte de revolu\u021bie \u00een capital financiar, s-au ales cu mai multe beneficii \u00een lumea satelor dec\u00e2t al\u021bii. \u0218tefan Dorondel, de exemplu, analizeaz\u0103 cum birocra\u021bi locali se folosesc de mijloacele aproape inexistente de subzisten\u021b\u0103 ale rudarilor, de for\u021ba lor de munc\u0103 \u0219i de cuno\u0219tin\u021bele lor, pentru a exploata p\u0103durile locale pentru beneficii financiare. Dorondel descrie cum, \u00een mai multe cazuri, cei care de\u021bin func\u021bii birocratice au acces privilegiat la exploatarea resurselor naturale din mediul rural (2016). Problema retroced\u0103rii \u0219i exploat\u0103rii p\u0103durilor este sintetizat\u0103 \u00een num\u0103rul acesta de Andrei Her\u021ba, care eviden\u021biaz\u0103 structurile politice na\u0163ionale \u0219i interna\u021bionale implicate. Pe de alt\u0103 parte, Valer Simion Cosma, \u00een articolul Nu da, Doamne, nim\u0103rui via\u021ba t\u0103ietorului<\/strong> (pag. 5), expune via\u021ba \u0219i luptele de zi cu zi ale celor pentru care t\u0103ierea lemnelor e o munc\u0103 de subzisten\u021b\u0103.<\/p>\n

Pentru a evita capcana de a ne uita la lumea rural\u0103 ca o lume omogen\u0103, blocat\u0103 \u00eentr-un timp imaginar, trebuie s\u0103 ne schimb\u0103m modul de a privi, cum sugereaz\u0103 Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu:<\/p>\n

\u201eCum s\u0103 poveste\u0219ti atunci pe mo\u0219ul meu din Maramure\u0219, cum s\u0103 descrii \u00eentr-un mod comprehensiv toate aceste fapte \u0219i fenomene \u00eenscrise, direct sau indirect, \u00een contextele vaste ale mondializ\u0103rii, dac\u0103 r\u0103m\u00e2i cu un ochi pe Co\u0219buc \u0219i unul pe ograda omului \u2013 care, eventual, este plecat \u00een Spania sau Japonia? Probabil c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 privim<\/em> altminteri pentru a reu\u0219i s\u0103 vedem<\/em> ceea ce deocamdat\u0103 pare s\u0103 ne scape\u201d (2013, p. 143).<\/p>\n

Prin observarea lumii rurale \u00een complexitatea ei, \u00een rela\u021bie cu lumea urban\u0103 \u0219i chiar cu lumea din afara Rom\u00e2niei, l\u0103s\u0103m un loc liber pentru a imagina modernit\u0103\u021bi alternative create \u00een rural, \u00eentr-o lume \u00een care ruinele \u0219i devast\u0103rile progresului, aflat \u00een cre\u0219tere continu\u0103, devin din ce \u00een ce mai evidente. \u00cen acela\u0219i timp, trebuie s\u0103 acord\u0103m aten\u0163ie inegalit\u0103\u021bilor sociale \u0219i politice \u0219i diferen\u021belor de putere existente \u00een\u0103untrul \u0219i \u00een afara lumii rurale. Nu putem crea imagini romantice \u0219i m\u00e2ndre despre diversitatea natural\u0103 a Rom\u00e2niei, c\u00e2nd aceasta este \u00een parte men\u021binut\u0103, \u00een parte distrus\u0103 prin sau \u00een ciuda inegalit\u0103\u021bilor regionale (Groza et al., 2008; Ivanova et al., 2017), descrise de Adrian Briciu \u00een articolul s\u0103u.<\/p>\n

Acesta este, \u00een mare, tabloul general cu care pornim la drum \u00een deschiderea num\u0103rului curent al Gazetei<\/strong>, care abordeaz\u0103 c\u00e2teva dintre problemele majore ale lumii rurale contemporane \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 vocile \u0219i pove\u0219tile unor localnice\/i. Num\u0103rul acesta despre lumea rural\u0103, cu colaboratoare\/tori din lumea rural\u0103, dedicat celor din lumea rural\u0103 \u0219i urban\u0103 interesate\/\u021bi de ruralul contemporan nefiltrat idilic \u0219i pastoral, propune o radiografie a realit\u0103\u021bii rurale postsocialiste. Subiectele asupra c\u0103rora vrem s\u0103 deschidem discu\u0163ia \u015fi pe care vrem s\u0103 le facem astfel mai vizibile \u00een discursul public sunt: efectele acapar\u0103rii de terenuri agricole (landgrabbing<\/em>) \u2013asupra lumii rurale, efectele retroced\u0103rii p\u0103durilor \u0219i leg\u0103tura dintre defri\u0219\u0103ri \u0219i privatizare, via\u021ba \u0219i munca culeg\u0103torilor de plante medicinale pentru companiile din domeniu, naveta zilnic\u0103 \u00eenspre liceele din mediul urban a elevilor de la sat, via\u021ba \u0219i munca t\u0103ietorilor \u0219i transportatorilor de lemn de foc, munca \u0219i migra\u021bia din mediul rural, precum \u0219i viitorul v\u0103zut dintr-un sat n\u0103s\u0103udean.<\/p>\n

Surse:<\/strong><\/p>\n

Achim, V., 1998. \u021aiganii \u00een istoria Rom\u00e2niei,<\/em> Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti.<\/p>\n

B\u0103rbulescu, C., 2015. Rom\u00e2nia medicilor. Medici, \u021b\u0103rani \u0219i igiena rural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de la 1860 la 1910<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti.<\/p>\n

Dorondel, S., 2016. Disrupted Landscapes: State, Peasants and the Politics of Land in Postsocialist Romania,<\/em> Berghahn Books.<\/p>\n

Groza, O., Muntele, I., \u021aurc\u0103na\u0219u, G., Rusu, A., Boamf\u0103, I., 2008. \u201eMediu\u201d \u00een Atlasul teritorial al Rom\u00e2niei. Instrument de analiz\u0103 teritorial\u0103<\/em><\/p>\n

Iuga, A., Iancu, B., Stroe, M., 2016. \u201eIntroduction: A Place for Hay. Flexibility and Continuity in Hay-Meadow Management\u201d \u00een Martor. <\/em>The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review<\/em> 21, 7\u201312.<\/p>\n

Ivanova, D., Vita, G., Steen-Olsen, K., Stadler, K., Melo, P.C., Wood, R., Hertwich, E.G., 2017. \u201eMapping the carbon footprint of EU regions\u201d \u00een Environmental Research Letters <\/em>12, 5, http:\/\/iopscience.iop.org\/article\/10.1088\/1748-9326\/aa6da9<\/a>.<\/p>\n

http:\/\/jurnalul.ro\/stiri\/social\/mortalitate-infantila-dubla-la-sate-fata-de-orase-737544.html<\/em>.<\/p>\n

www.mdrl.ro\/_documente\/atlas\/res\/text\/a_mediu_text.htm<\/a><\/em>.<\/p>\n

Mih\u0103ilescu, V., 2013. Scutecele na\u021biunii \u0219i hainele \u00eemp\u0103ratului. Note de antropologie public\u0103<\/em>, Polirom.<\/p>\n

Mih\u0103ilescu, V., 2016. \u201eThe Wealth of Poverty. Turning rural underdevelopment into a resource of development\u201d, comunicare \u00een cadrul edi\u021biei a 5-a a Conferin\u021belor de var\u0103 de la Telciu\/Telciu Summer Conferences, August 2016<\/em>.<\/p>\n

Stan, S., 2000. \u201eWhat’s in a Pig? \u201dState\u201d, \u201dMarket\u201d and the Process in Private Pig Production and Consumption in Romania\u201d \u00een Dialectical Anhtropolology <\/em>25, 2, 151-160.<\/p>\n

www.telegrafonline.ro\/ingrijorator-romania-primul-stat-ue-care-ramane-fara-medicina-de-familie<\/a><\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de \u00c1gota \u00c1BR\u00c1N \u0219i Valer Simion COSMA Lumea rural\u0103 \u00een Rom\u00e2nia postsocialist\u0103 ocup\u0103, pe de o parte, un spa\u021biu periferic \u00een rela\u021bie cu lumea urban\u0103 \u015fi, pe de alta, un spa\u021biu care captiveaz\u0103 imaginea romantic\u0103 a na\u021biunii. Periferic pentru c\u0103 inegalit\u0103\u021bile dintre urban \u0219i rural sunt u\u0219or de surprins prin statistici, sunt vizibile \u00een peisajele cu terenuri acaparate \u0219i p\u0103duri exploatate, care rareori acoper\u0103 necesarul de resurse pentru cei care tr\u0103iesc \u00een sate. Romantic pentru c\u0103, \u00een mijlocul exploat\u0103rilor mediului \u00eenconjur\u0103tor \u015fi ale for\u0163ei de munc\u0103 din rural, sunt imaginate peisaje rom\u00e2ne\u015fti cu \u201enatur\u0103 bogat\u0103\u201d \u0219i abundente \u00een \u201evie\u021bi tradi\u021bionale\u201d.…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[94,161],"tags":[327,296,302,326],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4655"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4655"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4655\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4670,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4655\/revisions\/4670"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4655"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4655"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4655"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}