Szomna Grancsa este numele unei fete din comuna Frumoasa, jude\u021bul Harghita, care la v\u00e2rsta de 17 ani s-a sinucis. Presa a produs atunci o nara\u021biune care n-a ajutat dec\u00e2t la folosirea acestui eveniment tragic \u0219i \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u021bii, \u00een favoarea obositorului discurs dominant, care reu\u0219e\u0219te mereu s\u0103 reduc\u0103 totul la propriile interese.<\/p>\n
Despre Szomna Grancsa s-a scris c\u0103 \u201es-a sp\u00e2nzurat pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu au mai vrut s\u0103 o lase la \u0219coal\u0103\u201d – singura cale de a sc\u0103pa din \u201estr\u00e2nsoarea secular\u0103 a fustelor \u00eenflorate\u201d; pentru c\u0103 \u201enu a vrut s\u0103 fie slujitoarea b\u0103rbatului \u00een fa\u021ba c\u0103ruia nu ar fi avut niciun drept\u201d; \u0219i pentru c\u0103 \u201eurma s\u0103 fac\u0103 mul\u021bi copii pe care s\u0103-i creasc\u0103 eventual cum a crescut ea, \u00een mizerie \u0219i \u00een bezn\u0103\u201d. Presa a tradus povestea Szomnei Grancsa \u00een termenii luptei acesteia cu \u201eobtuzitatea p\u0103rin\u021bilor\u201d; \u00eentr-o relatare de la \u00eenmorm\u00e2ntare, despre tat\u0103l s\u0103u se scrie c\u0103 \u201escr\u00e2\u0219ne\u0219te<\/i>, privind \u00een gol pe sub borul larg\u201d (s.m.), iar despre mam\u0103 c\u0103 \u201e\u00eeng\u00e2n\u0103, \u00eentre dou\u0103 bocete stridente<\/i>\u201d (s.m.). Dup\u0103 oficiul declara\u021biei care se voia neutr\u0103, autoritatea \u2013 inspectorul de la Direc\u021bia pentru Protec\u021bia Copilului care desf\u0103\u0219oar\u0103 ancheta \u2013 enun\u021ba f\u0103r\u0103 rest semnifica\u021bia politic\u0103 a existen\u021bei Szomnei Grancsa: \u201eea a demonstrat c\u0103 oricine dore\u0219te, poate \u0219i este sprijinit s\u0103 \u00eenve\u021be\u201d.<\/p>\n
![\"frumoasa\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/frumoasa.jpg\")
<\/p>\n
Imagine din comuna Frumoasa. Sursa: Wikipedia<\/em><\/p>\n La vremea respectiv\u0103, povestea a c\u0103p\u0103tat contur rapid, u\u0219or \u0219i coerent, aproape ca un spot publicitar morbid la revolta \u201es\u0103racilor merituo\u0219i\u201d \u00eempotriva propriilor comunit\u0103\u021bi care \u201e\u00eei trag \u00eenapoi\u201d. Sinuciderea Szomnei \u0219i-a g\u0103sit imediat interpretarea \u2013 una care nu a tulburat cu nimic ordinea credin\u021belor \u0219i afectelor traficate \u00een general de pe pozi\u021biile de vizibilitate ale spa\u021biului nostru public. Din ea \u00een\u021belegem c\u0103 Szomna Grancsa s-a sinucis din cauza p\u0103rin\u021bilor care st\u0103teau, cu ignoran\u021ba \u0219i cu a\u0219tept\u0103rile lor retrograde, \u00een calea emancip\u0103rii \u0219i viselor sale. \u0218i deducem c\u0103, \u00een general, a\u0219a cum ni se spune tot timpul, \u00een societatea \u00een care tr\u0103im, \u0219ansele copiilor din grupurile marginale la o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 sunt sporite \u0219i cultivate de reprezenta\u021bi de institu\u021bii \u0219i de autorit\u0103\u021bi locale, prin facilitarea accesului lor la educa\u021bie, \u0219i sunt anihilate de comunitatea din care provin, cu caracteristicile ei culturale manifeste mai ales prin comportamentul unor p\u0103rin\u021bi ignoran\u021bi \u0219i obtuzi. E un discurs reduc\u021bionist \u0219i simplificator, pe care spectacolul Cine a omor\u00e2t-o pe Szomna Grancsa?<\/strong> produs de compania de teatru feminist rom Giuvlipen<\/a> vine s\u0103 \u00eel contracareze \u00een for\u021b\u0103.<\/p>\n *<\/p>\n Reflexul cu preten\u021bii umaniste, ba chiar pretins feministe, de salvare a tinerelor inocente din \u201estr\u00e2nsoarea\u201d unor \u201eobiceiuri retrograde\u201d, a unei \u201ecomunit\u0103\u021bi necivilizate\u201d sau a unei familii sufocant de tradi\u021bionale, nu e nici pe departe unul nou \u0219i nemaiv\u0103zut. Din el se hr\u0103ne\u0219te de-at\u00e2ta vreme islamofobia. El a fost (\u0219i, din nefericire, \u00eenc\u0103 este) unul dintre punctele de articulare exasperant\u0103 a feminismelor liberale occidentale cu discursurile rasiste \u0219i cu interesele neocoloniale. \u0218i tot el a func\u021bionat, primul, \u00een istoria politicilor UE privitoare la romi1<\/sup><\/a>.<\/span><\/span><\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, relevan\u021ba actual\u0103 a feminismelor crescute \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 din dezideratele recunoa\u0219terii, reprezent\u0103rii \u0219i justi\u021biei sociale, este dat\u0103 \u0219i de cantitatea \u0219i calitatea criticilor feministe la adresa acestui reflex.<\/p>\n Din pozi\u021bii asumate politic, feministele din spa\u021biul islamic au produs nara\u021biuni emancipatoare care reu\u0219esc s\u0103 contracareze \u00eencerc\u0103rile de apropriere de c\u0103tre for\u021be opuse intereselor comunit\u0103\u021bilor din care provin.<\/p>\n Feministele americane de culoare au dezvoltat grile de \u00een\u021belegere a multiplelor axe de opresiune la intersec\u021bia c\u0103rora sunt produse subiectivit\u0103\u021bile genizate, rasializate \u0219i precarizate.<\/p>\n \u00cen spa\u021biul nostru, feministele rome lucreaz\u0103, printre altele, de semnificativ de mult timp, la crearea unor forme de cunoa\u0219tere care s\u0103 elibereze femeile rome nu din \u201estr\u00e2nsoarea secular\u0103 a fustelor \u00eenflorate\u201d (!), ci mai degrab\u0103 din cea a unor reprezent\u0103ri cu preten\u021bii de adev\u0103r emancipator, fabricate de pe pozi\u021bii exterioare, ale puterii \u0219i vizibilit\u0103\u021bii. Giuvlipen, compania de teatru \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 2014<\/a> de actri\u021bele rome profesioniste Mihaela Dr\u0103gan<\/a>, Zita Moldovan \u0219i Elena Duminic\u0103, produce un tip de art\u0103 care contribuie semnificativ la acest efort de revendicare a dreptului la auto-reprezentare.<\/p>\n Baz\u00e2ndu-se pe experien\u021be comune ale femeilor rome \u0219i folosind un ton personal \u0219i mecanisme comice, spectacolele lor vorbesc despre situa\u021bii grave \u0219i problematizeaz\u0103, printre altele, impactul rasismului individual \u0219i sistemic, impactul sexismului asupra vie\u021bilor femeilor rome, hipersexualizarea \u0219i exotizarea, confruntarea cu patriarhatul din comunit\u0103\u021bile rome.<\/span><\/p>\n Din repertoriul Giuvlipen fac parte piesele Del Duma: Vorbe\u015fte-le despre mine<\/b><\/span><\/a> (inspirat\u0103 din patru pove\u015fti de via\u0163\u0103 ale unor femei rome), <\/span>Sara Kali: Madona neagr\u0103<\/b><\/span><\/a> (invoca\u0163ie a sfintei rome Sara Kali, \u00eempotriva discursului instigator la ur\u0103 anti-roma), <\/span>La harneal\u0103<\/b><\/span><\/a> (despre evacu\u0103ri for\u0163ate ale persoanelor rome din Bucure\u015fti, scris\u0103 \u015fi jucat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu femei\u00a0 evacuate, cele mai multe cu v\u00e2rsta sub 30 de ani, \u015fi copiii lor), <\/span>Gadjo Dildo<\/b><\/span><\/a> (despre hipersexualizarea femeilor rome de c\u0103tre b\u0103rba\u0163ii ne-romi, heteronormativitate \u015fi aspecte legate de sexualitate \u00een comunit\u0103\u0163ile rome).<\/span><\/p>\n Spectacolul lor cel mai recent, Cine a omor\u00e2t-o pe Szomna Grancsa?<\/strong><\/a>, prezint\u0103 o interpretare a pove\u0219tii tinerei, o alternativ\u0103 la acel tip de reprezentare exterioar\u0103, cu preten\u021bie de adev\u0103r, determinat\u0103 \u00een cele mai multe cazuri de idealurile liberale ale \u201etoleran\u021bei\u201d \u0219i \u201eincluziunii\u201d pe care ca ne-romi buni la suflet le-am datora-o romilor \u201emerituo\u0219i\u201d.<\/p>\n Complexitatea situa\u021biilor fetelor rome din comunit\u0103\u021bi precarizate nu poate fi descris\u0103 \u0219i redat\u0103 dec\u00e2t odat\u0103 cu con\u0219tientizarea \u0219i deconstruirea proceselor de genizare \u0219i rasializare local\u0103 \u0219i regional\u0103 a s\u0103r\u0103ciei. \u0218i doar de pe ni\u0219te pozi\u021bii asumate politic, care s\u0103 fortifice reprezent\u0103rile \u00eempotriva pericolului de apropriere strategic\u0103 din partea unor discursuri cu interese opuse.<\/p>\n Gloria Anzald\u00faa<\/span><\/a> spunea undeva c\u0103 vorbe\u0219te de fiecare dat\u0103 diferit despre comunitatea din care provine, \u00een interiorul acesteia \u0219i \u00een afara ei. Cu chicanas<\/i> are sens s\u0103 discute critic despre homofobia \u0219i sexismul cu care se confrunt\u0103 acas\u0103, din partea lor; cu ne-chicanas<\/i>, majoritarii, are mai mult sens s\u0103 vorbeasc\u0103 despre nedreptatea \u0219i opresiunea istorice la care a fost \u0219i este supus\u0103 comunitatea din care provine.<\/p>\n O pozi\u021bionare mai just\u0103 \u00een luptele politice rezult\u0103 probabil din capacitatea de a c\u0103l\u0103tori con\u0219tient \u00eentre \u201elocurile\u201d apartenen\u021belor noastre \u0219i de a alege strategic ce ap\u0103r\u0103m \u0219i ce atac\u0103m public, \u00een func\u021bie de contextul mai larg \u00een care are loc discu\u021bia.<\/p>\n *<\/p>\n Afi\u0219 de Alexandra Horghidan<\/em><\/p>\n Spectacolul produs de Giuvlipen \u00eei face mai mult\u0103 dreptate Szomnei Grancsa dec\u00e2t realt\u0103rile jurnalistice ale vremii, nu pentru c\u0103 ar avea preten\u021bia c\u0103 dezv\u0103luie \u201eadev\u0103ratele motive\u201d ale tragediei sau \u201eadev\u0103ra\u021bii vinova\u021bi\u201d, ci pentru c\u0103 ofer\u0103 o interpretare artistic\u0103 ce angajeaz\u0103 un mecanism cognitiv-afectiv mai complex, diferit de cel ierarhic \u0219i conservator, al \u201esalvatorului\u201d. \u0218i pentru c\u0103 astfel integreaz\u0103 via\u021ba sa \u0219i circumstan\u021bele sinuciderii sale \u00eentr-o poveste care nu lucreaz\u0103 \u00eempotriva intereselor fetelor rome asemenea Szomnei \u0219i \u00eempotriva comunit\u0103\u021bii din care aceasta provenea.<\/p>\n Acela\u0219i eveniment este reconstruit printr-o tehnic\u0103 narativ\u0103 asem\u0103n\u0103toare celei folosite de Ryunosuke Akutagawa \u00een povestirile \u00cen cr\u00e2ng<\/strong> \u0219i Rashomon<\/strong>. Circumstan\u021bele sinuciderii Szomnei, \u0219i povestea vie\u021bii ei, sunt redate prin intermediul unor relat\u0103ri cu autori diferi\u021bi \u2013 vecinele, p\u0103rin\u021bii, profesoara, preotul etc. Dar aici nu este vorba despre un simplu perspectivism care s\u0103 ascund\u0103 reproducerea obi\u0219nuitelor ierarhii \u0219i structuri opresive. Punctele de vedere din care se spune povestea nu sunt echilibrat valabile \u0219i tratate egal.<\/p>\n Personajele din proximitatea Szomnei sunt construite cu generozitate \u0219i empatie; cu c\u00e2t ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de familie \u0219i de spa\u021biul privat, cu at\u00e2t cre\u0219te \u0219i distan\u021ba afectiv\u0103 fa\u021b\u0103 de personaje. Este mi\u0219carea strategic\u0103 (\u0219i logic\u0103) a unui discurs artistic produs dintr-o postur\u0103 a cunoa\u0219terii directe a opresiunii, \u0219i din postura angaj\u0103rii \u00eentr-o lupt\u0103 politic\u0103 clar\u0103 de emancipare.<\/p>\n Dac\u0103 \u00een nara\u021biunile din pres\u0103, cei cu cele mai bune inten\u021bii, cei cu privirea cea mai just\u0103 \u0219i cu sufletul cel mai bun se voiau, \u00een ordine, jurnali\u0219tii care depl\u00e2ngeau soarta fetei, urma\u021bi de autorit\u0103\u021bi diverse \u2013 de la \u0219coal\u0103, de la biseric\u0103, de la prim\u0103rie -, \u00een spectacol, profesoara este personajul cel mai ambiguu (a c\u0103rei perspectiv\u0103 ocup\u0103 poate prea mult spa\u021biu raportat la celelalte), iar reportera tv, personajul cel mai cinic \u0219i mai lipsit de emo\u021bii. Spectacolul creeaz\u0103 \u00een felul \u0103sta un spa\u021biu cu dou\u0103 func\u021bii, propice pentru expunerea mecanismelor rasializante ale societ\u0103\u021bii la scar\u0103 mai mare, dar mai ales pentru \u00een\u021belegerea afectiv\u0103 a situa\u021biei persoanelor \u00eempinse \u00een situa\u021bii precare \u0219i subalterne.<\/p>\n Piesa le propune, printre altele, spectatorilor, s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la Szomna Grancsa ca la o adolescent\u0103 care, ca majoritatea adolescen\u021bilor, se certa cu familia, care se revolta \u00eempotriva p\u0103rin\u021bilor \u0219i care se sim\u021bea constr\u00e2ns\u0103 de a\u0219tept\u0103rile lor. Nu e o perspectiv\u0103 umanist\u0103 care s\u0103 pun\u0103 semnul neproblematic al egalit\u0103\u021bii \u00eentre situa\u021bia \u0219i resorturile vie\u021bii unei fete rome de la \u021bar\u0103, \u0219i, s\u0103 zicem, cele ale vie\u021bii unui adolescent nerom care tr\u0103ie\u0219te la ora\u0219. Ci este, cred, o chestionare radical\u0103 a modului cum, \u00een tragedia unei fete ca Szomna ne g\u00e2ndim automat la apartenen\u021ba ei la o comunitate, \u0219i nu la faptul c\u0103 era la o v\u00e2rst\u0103 care implic\u0103 provoc\u0103ri specifice1<\/sup><\/a><\/span><\/span>. Iar \u00eentrebarea este \u00een ce m\u0103sur\u0103 contribuie acest automatism la aproprierea de c\u0103tre discursul dominant a pove\u0219tii Szomnei?<\/p>\n *<\/p>\n Unul dintre momentele cele mai emo\u021bionante ale spectacolului e cel \u00een care p\u0103rin\u021bii fetei se zbat \u00eempreun\u0103, nereu\u0219ind s\u0103 rup\u0103 \u0219nurul rezistent al furiei \u0219i al suferin\u021bei care \u00eei leag\u0103. \u0218nurul \u00eei \u021bine sufocant de aproape unul de cel\u0103lalt. N-au sc\u0103pare, iar c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze, s\u0103 se elibereze, revenirea e brusc\u0103 \u0219i dureroas\u0103.<\/p>\n Imagine din spectacol. Foto: Adriana Cocic Surs\u0103: Scena 9<\/em><\/p>\n Un alt moment extrem de puternic, o scen\u0103 de faux-horror politic, sparge stereotipul terifiantei tinere femei \u00eentoarse din lumea de dincolo. Dac\u0103 \u00een multe filme de groaz\u0103, fetele \u0219i femeile tinere se \u00eentorc cu o furie dezl\u0103n\u021buit\u0103 \u0219i incontrolabil\u0103 \u00eempotriva celor care au perpetuat structurile patriarhale care le-au constr\u00e2ns \u00een timpul vie\u021bii \u00eentr-un fel sau altul, aici apari\u021bia tinerei d\u0103 fiori \u00een alt sens. V\u0103z\u00e2nd-o pe Szomna \u0219i ascult\u00e2ndu-i cuvintele, nu ne mai putem g\u00e2ndi la ea ca la o suprafa\u021b\u0103 a proiec\u021biilor noastre salvatoare, ci suntem obliga\u021bi<\/i> s\u0103 ne-o imagin\u0103m \u00een carne \u0219i oase, \u00een profunzimea tragediei sale.<\/p>\n Scenele de acest fel (exist\u0103 \u00eenc\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103, deosebit de intense \u00een spectacol) lucreaz\u0103 cu emo\u021biile re-centr\u00e2nd o subiectivitate invizibilizat\u0103 de discursurile dominante – efort care se simte \u0219i \u00een grija cu care a fost prelucrat\u0103 artistic povestea. De exemplu, alternan\u021ba \u00eentre comic \u0219i grav care caracterizeaz\u0103 toat\u0103 piesa \u00eei permite Mihaelei Dr\u0103gan, atunci c\u00e2nd \u00eel interpreteaz\u0103 pe buliba\u0219\u0103, s\u0103 joace ludic masculinitatea acestuia. Critica la adresa masculinit\u0103\u021bii este \u00eens\u0103 \u00eempins\u0103 \u00een plan secund de personajul reporterei TV, interpretat de Zita Moldovan cu mult mai mult\u0103 deta\u0219are emo\u021bional\u0103. Suntem \u00eencuraja\u021bi astfel s\u0103 lu\u0103m mai mult\u0103 distan\u021b\u0103 afectiv\u0103 fa\u021b\u0103 de reporter\u0103 \u0219i de cinismul s\u0103u, dec\u00e2t fa\u021b\u0103 de b\u0103rbatul rom \u0219i de felul \u00een care \u00ee\u0219i performeaz\u0103 masculinitatea \u2013 un alt exemplu de angrenare a mecanismelor emo\u021bionale diferit\u0103 de cea cu care ne-au obi\u0219nuit discursurile dominante.<\/p>\n Giuvlipen \u00ee\u0219i propunea \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u021bare s\u0103 spun\u0103 pove\u0219ti despre vie\u021bile femeilor rome \u0219i s\u0103 contribuie la \u00eent\u0103rirea statutului acestora \u00een interiorul \u0219i \u00een afara comunit\u0103\u021bilor din care provin. Iar \u00een recentrarea pe subiectivit\u0103\u021bi p\u00e2n\u0103 acum invizibilizate, prezent\u0103 \u0219i \u00een spectacolul Cine a omor\u00e2t-o pe Szomna Grancsa?<\/strong> se reg\u0103se\u0219te din plin poten\u021bialul schimb\u0103rii la care artistele \u0219i-au propus s\u0103 contribuie.<\/p>\n \u0218i un scurt P.S. despre solidaritate…<\/i><\/b><\/p>\n Noi, persoanele ne-rome din grupurile de st\u00e2nga\/radicale, sus\u021binem prea pu\u021bin \u00een public eforturile artistice \u0219i politice ale feminismului rom. Ne document\u0103m prea pu\u021bin \u0219i privim\/ascult\u0103m cu prea pu\u021bin\u0103 aten\u021bie. Ne lipse\u0219te de prea multe ori energia efectiv\u0103 pentru solidarizare. Dac\u0103 nu ne prive\u0219te direct, feminismul rom are prea pu\u021bin loc \u00een preocup\u0103rile noastre, de\u0219i e esen\u021bial\u0103 racordarea intereselor noastre la el.<\/i><\/p>\n Ca activiste nerome, putem fi solidare document\u00e2ndu-ne mai mult despre luptele \u0219i ac\u021biunile feminismului rom, \u0219i sus\u021bin\u00e2ndu-i public eforturile. \u00cen contextele autohtone de st\u00e2nga, cu toate bunele, radicalele, revolu\u021bionarele, progresistele inten\u021bii care le caracterizeaz\u0103, sunt reproduse prea des structurile ierarhice \u0219i autoritare care creeaz\u0103 bre\u0219e pentru manifestarea rasismului \u0219i a sexismului internalizate.<\/i><\/p>\n S-a \u00eent\u00e2mplat de mai multe ori, de exemplu, ca intelectuali din aceste medii, s\u0103 critice scurt \u0219i vehement feminismul autohton, f\u0103r\u0103 ca feminismului s\u0103 i se acorde pe bune, \u00een prealabil, spa\u021biul, energia, disponibilitatea necesare \u00een contextele mi\u0219c\u0103rilor intelectuale \u0219i artistice de st\u00e2nga. De aceea cred, \u0219i voi continua s\u0103 sus\u021bin, c\u0103 ne-am putea manifesta solidaritatea (intelectualii de st\u00e2nga cu feministele intelectuale, artiste, din mediul ong; feministele nerome cu cele rome etc.) ar\u0103t\u00e2nd o grij\u0103 mai mare la critica public\u0103 a ac\u021biunilor politice, ale colegelor noastre. \u0218i cre\u00e2nd un context c\u00e2t mai consistent pentru \u00een\u021belegerea pozi\u021biilor noastre \u0219i a felurilor \u00een care le putem articula, \u00een interiorul unei mi\u0219c\u0103ri cu aceea\u0219i direc\u021bie emancipatoare.<\/i><\/p>\n <\/p>\n 1<\/a>\u0002 O expunere pe larg a felului \u00een care a evoluat discursul UE privitor la romi, \u00een articolul The Racialization of Roma in the \u201eNew\u201d Europe and the Political Potential of Romani Women<\/em>, de\u00a0Enik\u0151 Vincze: http:\/\/www.analize-journal.ro\/library\/files\/5_-_eniko_vincze_fin.pdf<\/p>\n 2<\/a>\u0002\u201eOamenii \u0219tiau c\u0103 e o problem\u0103 cu fata asta. Se pare c\u0103 a fost \u0219i la psiholog, f\u0103cuse ceva terapie, dar nu s-a intervenit, nu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic. Asta e situa\u021bia cu foarte mul\u021bi adolescen\u021bi \u0219i e o problem\u0103 foarte grav\u0103. Sunt multe cazuri de adolescen\u021bi care se sinucid \u0219i nu se intervine\u201d, spune Mihai Luk\u00e1<\/span>cs, membru Giuvlipen \u0219i regizor al piesei, \u00eentr-un material de Ionu\u021b Dul\u0103mi\u021b\u0103, publicat pe Scena 9<\/a>. \u00cen continuare, \u00een material, citim: \u201ePe Luk\u00e1cs, personal, l-a interesat mai mult aceast\u0103 tem\u0103 a sinuciderilor \u0219i a depresiei la adolescen\u021bi, \u201eo dram\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 despre care nu se vorbe\u0219te\u201d. <\/span><\/p>\n Text de Laura Sandu<\/em><\/p>\n \n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" *Comentariu pe marginea spectacolului Cine a omor\u00eet-o pe Szomna Grancsa? O produc\u021bie a companiei de teatru Giuvlipen. Cu: Mihaela Dr\u0103gan, Zita Moldovan, Liana Ceterchi. Scenografia: Elena Dob\u00eend\u0103. Muzica live: Elena Albu. Regia: Mihai Luk\u00e1cs Szomna Grancsa este numele unei fete din comuna Frumoasa, jude\u021bul Harghita, care la v\u00e2rsta de 17 ani s-a sinucis. Presa a produs atunci o nara\u021biune care n-a ajutat dec\u00e2t la folosirea acestui eveniment tragic \u0219i \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u021bii, \u00een favoarea obositorului discurs dominant, care reu\u0219e\u0219te mereu s\u0103 reduc\u0103 totul la propriile interese. Despre Szomna Grancsa s-a scris c\u0103 \u201es-a sp\u00e2nzurat pentru c\u0103 p\u0103rin\u021bii nu au mai…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[93,161],"tags":[283,108,293],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4345"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4345"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4345\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4359,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4345\/revisions\/4359"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4345"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4345"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4345"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"cine\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/cine.jpg\")
<\/p>\n![\"sn\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/snurul-de-pe-scena-9-1024x684.jpg\")
<\/p>\n![\"sigla](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/05\/sigla-giuvlipen-1.jpg\")
<\/p>\n