{"id":4277,"date":"2017-03-16T07:50:28","date_gmt":"2017-03-16T07:50:28","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4277"},"modified":"2019-01-18T16:19:34","modified_gmt":"2019-01-18T13:19:34","slug":"banditii-putin-loc-pentru-femei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2017\/03\/16\/banditii-putin-loc-pentru-femei\/","title":{"rendered":"Bandi\u021bii \u2013 pu\u021bin loc pentru femei"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Maria Cernat \u00een dialog cu Vasile Ernu<\/b><\/i><\/p>\n

Vasile Ernu e autorul unei trilogii (<\/i><\/span>Mic\u0103 trilogie a marginalilor<\/b><\/i><\/span>) menite s\u0103 ne scoat\u0103 pe noi, cei preocupa\u021bi de critic\u0103 social\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cei preocupa\u021bi de critic\u0103 literar\u0103, din amor\u021bire. Venind de pe alte meleaguri \u0219i bucur\u00e2ndu-se de o alt\u0103 educa\u021bie \u0219i formare dec\u00e2t cele ale majorit\u0103\u021bii scriitorilor no\u0219tri, el aduce un suflu nou at\u00e2t \u00een filosofia, c\u00e2t \u0219i \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Fire\u0219te, \u00eel putem b\u0103nui c\u0103 joac\u0103 foarte mult cartea provoc\u0103rii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 ce se petrece dac\u0103 \u00eentoarcem pu\u021bin cu susul \u00een jos camera de luat vederi. Dar e mult mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Ultima carte, <\/i><\/span>Bandi\u021bii<\/b><\/i><\/span><\/span><\/a><\/span> <\/b><\/i>(prima <\/i><\/span>Sectan\u0163ii<\/b><\/i><\/span><\/span><\/a><\/span>), poate fi considerat\u0103 un soi de filosofie aplicat\u0103, o poveste foarte atr\u0103g\u0103toare construit\u0103 ca o contraparte literar\u0103 la celebra <\/i><\/span>A supraveghea \u0219i a pedepsi<\/b><\/i><\/span> (M. Foucault). Dintre multele merite ale pove\u0219tii spuse de Vasile Ernu \u00een <\/i><\/span>Bandi\u021bii<\/b><\/i><\/span>, cred c\u0103 cel mai important este apropierea de zona marginalilor cu calm \u0219i \u00een\u021belegere. Acest calm \u0219i \u00een\u021belegere sunt menite s\u0103 demitizeze aceast\u0103 lume sordid\u0103 fa\u021b\u0103 <\/i><\/span>de<\/i><\/span> care noi, majoritarii, \u201efraierii\u201d \u00een termenii c\u0103r\u021bii, ne raport\u0103m destul de pervers: pe de o parte \u00eei detest\u0103m \u0219i vrem s\u0103-i \u00eenchidem \u00eentr-o groap\u0103 c\u00e2t mai ad\u00e2nc\u0103 a incon\u0219tientului nostru, pe de <\/i><\/span>alta,<\/i><\/span> ne l\u0103s\u0103m sedu\u0219i de curajul lor. \u00centreb\u0103rile pe care i le-am adresat lui Vasile Ernu nu \u00eencearc\u0103 o lectur\u0103 corect\u0103 politic a<\/i><\/span> Bandi\u021bilor<\/b><\/span><\/em>. Totu\u0219i, ca cititoare, mi-a\u0219 fi dorit s\u0103 explorez prin intermediul cercet\u0103rilor lui Vasile Ernu \u0219i lumea hoa\u021belor, nu doar a ho\u021bilor. Interviul de mai jos e o expresie a acestei n\u0103zuin\u021be. (M.C.)<\/i><\/span><\/p>\n

\"be\"Cred c\u0103 deja te-ai s\u0103turat s\u0103 \u021bi se repro\u0219eze asta, dar sunt foarte pu\u021bine femei \u00een romanele tale. De ce oare?<\/b><\/p>\n

Da, fire\u015fte. Uh, noi, b\u0103rba\u0163ii, suntem tare defec\u0163i. Suntem doar noi, iar \u00een spatele nostru e doar Sahara. Sau Siberia. Avem un mare defect de \u201eformatare\u201d: noi \u015fi restul lumii care nu conteaz\u0103. Sunt mii de ani de \u201eformatare\u201d \u00een spate \u015fi nu se scoate a\u015fa u\u015for din cap, \u0219i acest lucru se petrece chiar dac\u0103 am fost educa\u0163i de femei. Cel pu\u0163in \u00een cazul meu a\u0219a stau lucrurile. Mama \u015fi sora mea au fost baza.<\/p>\n

Asta \u00een primul r\u00e2nd. Mai este un lucru. Este foarte greu s\u0103 construie\u015fti personajele feminine. Mie \u00eemi este destul de dificil \u015fi mereu am impresia c\u0103 voi gre\u015fi \u015fi voi face ni\u015fte personaje total false.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, primele dou\u0103 c\u0103r\u0163i din trilogia mea sunt despre ni\u015fte comunit\u0103\u0163i foarte conservatoare \u015fi patriarhale. Sunt comunit\u0103\u0163i \u00een care femeile sunt fie trecute pe plan secund, cum e cazul sectan\u0163ilor, fie scoase aproape total din acest mediu, cum e cazul bandi\u0163ilor.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, am \u00eencercat, c\u00e2t am putut, s\u0103 introduc personaje feminine. De exemplu, \u00een <\/span>Sectan\u0163ii<\/b><\/span><\/em>, ar\u0103t cum, \u00een ciuda faptului c\u0103 femeia este scoas\u0103 din prim planul comunit\u0103\u0163ii, totul se construie\u015fte, de fapt, \u00een jurul ei. \u00cen astfel de comunit\u0103\u0163i, dac\u0103 femeia face un pas \u00een spate, totul se n\u0103ruie, \u00een ciuda imaginii aparent \u201einferioare\u201d pe care o are. Mai am, de asemenea, personajul mamei \u015fi personajele unor m\u0103tu\u015fi care cumva au dedicat un capitol special. Deci nu lipsesc \u00een totalitate, ci sunt mai pu\u0163in prezente direct. Hai s\u0103 spunem inegal.<\/span><\/p>\n

\u00cen <\/span>Bandi\u0163ii<\/i><\/span><\/strong> lucrurile se complic\u0103 \u015fi mai mult pentru c\u0103 aici femeia, \u00een general, este la rang de \u201esubspecie\u201d, cu toate c\u0103 bandi\u0163ii idealizeaz\u0103 chipul mamei. \u00cen rest, femeia este fie un soi de \u201eajutor inferior\u201d \u00een afacerile lui ilegale, fie un pur obiect sexual. \u00cens\u0103 \u015fi aici am \u0163inut neap\u0103rat s\u0103 am o femeie erou principal. Am ales s\u0103 fie matroana de bordel, pentru c\u0103 a\u015fa e munca asta. \u015ei a\u015fa a ie\u015fit din ce am cercetat eu \u015fi din construc\u0163ie. Mie \u00eemi place ce a ie\u015fit. Ea devine un erou care concureaz\u0103 demn cu ceilal\u0163i \u201emasculi feroce\u201d, bandi\u0163i cu nume grele. A\u015f spune c\u0103 ea chiar aduce o anumit\u0103 lini\u015fte \u015fi ordine \u00een acel haos. Ea aduce mult sens \u00een acea lume aparent f\u0103r\u0103 noim\u0103.<\/span><\/p>\n

Dar da, recunosc c\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 dispropor\u0163ie: femeile, din p\u0103cate, sunt mai pu\u0163in prezente. Vom repara aceast\u0103 nedreptate \u00een urm\u0103toarele c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

\u00cen\u021beleg c\u0103 <\/b><\/span>Bandi\u021bii<\/b><\/i><\/span> e \u0219i un roman despre formare cu tent\u0103 autobiografic\u0103. Insist, deci. Niciun personaj feminin n-a fost suficient de marcant \u00een devenirea ta?<\/b><\/span><\/p>\n

Ba da. Am spus c\u0103 am fost mult mai legat de mama dec\u00eet de tata. Mama s-a ocupat de educa\u0163ia noastr\u0103, nu tata. Tata era cel ve\u015fnic plecat. El era un soi de autoritate prin lips\u0103. Cea care punea ordine \u00een lucruri era mama. Ea exist\u0103 \u00een carte. Poate nu suficient de mult. Sora mea a jucat un rol foarte important, pentru c\u0103 eu am plecat de acas\u0103 de la o v\u00e2rst\u0103 foarte mic\u0103 \u015fi am tr\u0103it doar cu ea o perioad\u0103. Ea a avut cumva func\u0163ia de \u00eenlocuire a mamei. Fra\u0163ii erau \u015fi ei prin apropiere, dar nu au jucat un rol la fel de important. Am acum o vag\u0103 impresie c\u0103 tat\u0103l e suficient doar s\u0103 existe. Uneori chiar ca o prezen\u0163\u0103 distant\u0103 \u015fi abstract\u0103. Mama \u00eens\u0103 nu poate doar exista. Cu ea e\u015fti mereu \u00een interac\u0163iune. Mie mi se pare c\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163ile noastre, mama e cea \u201eactiv\u0103\u201d iar tat\u0103l cel \u201epasiv\u201d, ca s\u0103 luam o taxonomie pu\u0163in cam dep\u0103\u015fit\u0103. Mama este mult mai prezent\u0103 dec\u00eet tat\u0103l. Cu copilul meu, eu \u00eencerc cumva s\u0103 echilibrez aceast\u0103 situa\u0163ie. Cred c\u0103 e nevoie de o intereac\u0163iune mai echilibrat\u0103 cu ambii p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

Primele clase le-am f\u0103cut nu cu un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, ci cu o \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. \u00cens\u0103 restul profesorilor care m-au marcat au fost b\u0103rba\u0163i, nu femei. Cred c\u0103 e o \u00eent\u00eemplare. Dintre rela\u0163iile de prietenie, num\u0103rul prietenilor femei \u015fi b\u0103rba\u0163i este destul de echilibrat, cred eu. Dar \u015ftiu c\u0103 sun\u0103 ca \u015fi faimosul argument al antisemutului: nu pot fi prieten antisemit c\u0103 am prieten evreu. Ba da, po\u0163i. Cam a\u015fa e \u015fi cu noi b\u0103rba\u0163ii \u00een raport cu femeia. Dar unii mai lupt\u0103m s\u0103 ne schimb\u0103m.<\/p>\n

Au mai fost c\u00e2teva m\u0103tu\u015fi pe care le adoram. Una foarte vesel\u0103 \u015fi plin\u0103 de bucurie, indiferent ce se \u00eent\u00e2mpla, \u015fi una foarte \u00een\u0163eleapt\u0103 \u015fi inteligent\u0103. Dar cauzele prezen\u0163ei lor mai timide \u00een c\u0103r\u0163ile mele \u0163in de neputin\u0163a mea mai degrab\u0103. Dar va trebui s\u0103 \u00eencerc s\u0103 construiesc aceste chipuri feminine.<\/p>\n

\"Desen<\/b><\/span><\/p>\n

Desen de Lauren\u021biu Midvichi<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen\u021beleg c\u0103 ai petrecut ani de zile document\u00e2ndu-te. \u00cen tot acest timp n-ai dat \u0219i peste o hoa\u021b\u0103 celebr\u0103? Doar ho\u021bi?<\/b><\/span><\/p>\n

Ba cum s\u0103 nu. Exist\u0103 hoa\u0163e foarte celebre. Una dintre cele mai celebre hoa\u0163e din fostul Imperiu, la fel de celebr\u0103 ca marii bandi\u0163i globali, se nume\u015fte <\/span>Sonika m\u00e2ini de aur<\/i><\/span>. O femeie se spune frunoas\u0103, bine educat\u0103 \u015fi cu un dar nema\u00eent\u00e2lnit \u00een a organiza furturi. Avea o sl\u0103biciune s\u0103 organizeze un soi de spargeri-spectacol la magazinele de bijuterii. \u00cei pl\u0103ceau pietrele pre\u0163ioase. Spargerile ei erau adev\u0103rate piese de teatru, cu actori, cu regie, cu decor etc. De ce nu am astfel de personaje \u00een carte? Pentru c\u0103 eu \u00eemi porpun s\u0103 fac altceva. Nu fac o istorie a banditismului, ci mai degrab\u0103 \u00eemi privesc via\u0163a mea, formarea mea, societatea \u00een care tr\u0103iesc prin ochii acestor bandi\u0163i, prin acest film \u00een negativ care cumva \u00eemi dezv\u0103luie alte \u00een\u0163elesuri dec\u00eet cele standardizate. Este despre educa\u0163ia \u00een negativ, despre cum \u00eentorci lumea pe dos pentru a o \u00een\u0163elege mai bine.<\/span><\/p>\n

Singura femeie din <\/b><\/span>Bandi\u021bii<\/b><\/i><\/span> e \u0219efa unui bordel. Crezi c\u0103 marginalitatea la feminin \u00eenseamn\u0103 exclusiv prostitu\u021bie?<\/b><\/span><\/p>\n

\u00cen lumea bandi\u0163ilor, femeia este \u00eempins\u0103 cumva spre margine. De altfel ca \u015fi \u00een societatea noastr\u0103, pentru c\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 lung\u0103 tradi\u0163ie a societ\u0103\u0163ii patriarhale marcat\u0103 \u015fi de religie. Trec\u00e2nd dincolo de mitul mamei, care este ceva poetic \u015fi ideatic la ei, majoritatea bandi\u0163ilor vin din afara familiei tradi\u0163ionale, iar femeia este trecut\u0103 mai jos \u00een ordinea ierarhic\u0103.<\/p>\n

De exemplu, femeia este o prezen\u0163\u0103 foarte rar\u0103 \u00een castele superioare ale ho\u0163ilor. Casta ho\u0163ilor \u00een lege, casta care are drept de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte, putere de lege \u015fi de control asupra b\u0103ncii comune, aproape c\u0103 nu accept\u0103 femeile. E asem\u0103n\u0103toare castei preo\u0163e\u015fti superioare, unde este loc doar pentru b\u0103rba\u0163i. \u00cen casta superioar\u0103, femeia nu e prezent\u0103 nici m\u0103car \u00een calitate de so\u0163ie, pentru c\u0103 ei nu aveau voie s\u0103 aib\u0103 so\u0163ii sau familie. Deci era un mediu \u00een totalitate masculin. Asta nu \u00eensemn\u0103 c\u0103 nu se intersectau cu femeile, doar c\u0103 ele nu f\u0103ceau parte din corpul social \u015fi politic al grupului \u00een mod direct.<\/span><\/p>\n

Casta a doua \u00een ordine ierarhic\u0103 se nume\u015fte \u201emujicii\u201d, deci cum ar venii \u201eb\u0103rba\u0163ii\u201d. Numele spune deja tot. \u00cens\u0103 aceast\u0103 cast\u0103 aveau voie s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 \u015fi s\u0103 aib\u0103 familii. Deci aici avem prezen\u0163a feminin\u0103, \u00eens\u0103 nu neap\u0103rat \u00een calitate de bandit, ci de so\u0163ie de bandit. Oricum, e \u00een preajm\u0103, \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 parte din corpul grupului fie \u015fi de o manier\u0103 secundar\u0103.<\/p>\n

\u015ei urmeaz\u0103 castele inferioare, unde ele sunt prezente. Ele pot fi cer\u015fetoare bune, de exemplu. Ele, cu siguran\u0163\u0103, pot deveni hoa\u0163e, \u00eens\u0103 nu sunt acceptate \u00een castele superioare. sunt acceptate \u00eens\u0103 \u00een castele inferioare, sunt elemente important ale acestor caste. Dar asta \u00eenseamn\u0103 casta dec\u0103zui\u0163ilor, e casta cea mai de jos care te transform\u0103 mai degrab\u0103 \u00een sclav. Erau multe hoa\u0163e bune de rang inferior, \u00eens\u0103 nu putea face carier\u0103 \u00een bran\u015f\u0103 din cauza bandi\u0163ilor din castele superioare. Nu c\u0103 sun\u0103 cunoscut?<\/p>\n

Matroanele de bordel aveau un rang mai bun, \u00eens\u0103 nu \u015fi prostituatele, chiar dac\u0103 asupra lor era un soi de control \u015fi protec\u0163ie din partea bandi\u0163ilor. Ele intrau la caste inferioare. Vorbim totu\u015fi de o lume destul de dur\u0103, cu o etic\u0103 foarte diferit\u0103 de cea \u201eumanist\u0103\u201d.<\/p>\n

Privind dinspre istoria acestei lumi, vedem c\u0103 femeile au fost un soi de marginalitatea marginalilor, \u015fi foarte exploatat\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 tot suntem la acest capitol, o s\u0103 mai spun ceva. Cea mai grav\u0103 situa\u0163ie este cea a minorit\u0103\u0163ilor sexuale. De exemplu, toate cele patru caste au atribuite anumite culori. Ultima cast\u0103, casta dec\u0103zu\u0163ilor, are atribuit\u0103 culoarea albastr\u0103, culoare ce devine numele atribuit homosexualilor. <\/span>Galuboi (albastu) <\/i><\/span>sau <\/span>pidar <\/i><\/span>sunt printre cele mai dure forme de umilire a celuilalt \u00een limbajul cotidian popular, care \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile cumva \u00een zona asta. \u00cen lumea ho\u0163ilor, pu\u0163ini sunt cei care sunt mai umili\u021bi \u015fi mai exploata\u0163i dec\u00e2t acest\u0103 comunitate. Asupra lor se r\u0103sfr\u00e2nge o violen\u0163\u0103 chiar mai dur\u0103 dec\u00e2t asupra comunit\u0103\u0163ii de de cer\u015fetori, al\u0163i n\u0103p\u0103stui\u0163i. Povestesc pu\u0163in \u015fi despre asta. Nu am intrat foarte mult \u00een acest subiect pentru c\u0103-\u0163i trebuie nervi foarte tari. Sunt lucruri pe care, la un moment dat, nu mai vrei s\u0103 le \u015ftii \u015fi pe care nu le mai po\u0163i duce.<\/span><\/p>\n

\u00cen carte insi\u0219ti asupra rolului opresiv pe care \u00eel au toate institu\u021biile <\/b><\/span>fraierilor:<\/b><\/i><\/span> \u0219coala, familia, biserica. \u0218coala bandi\u021bilor nu e \u0219i ea opresiv\u0103?<\/b><\/span><\/p>\n

Da, putem spune c\u0103 aceste institu\u0163ii moderne sunt opresive. Dar sunt \u015fi formative, \u015fi protec\u0163ioniste cumva. Noi, cei care am citit Deleuze \u015fi Foucault, \u015ftim bine toat\u0103 acest\u0103 istorie modern\u0103 a institu\u0163iilor care au ca scop producerea pe calapod al unui anumit tip uman: de la gradini\u0163\u0103 la corpora\u0163ie – mar\u015f, mar\u015f \u00een linie dreapt\u0103 frumos \u015fi docil. Da, modelul ideatic al gr\u0103dini\u0163ei, \u015fcolii \u015fi al tuturor institu\u0163iilor moderne este pu\u015fc\u0103ria. Asta nu mai este demult un secret. Cum spune un bandit: bagi bu\u015fteanul \u015fi iese Pinocchio. Da, \u015ftim c\u0103 lumea modern\u0103 este o mare pu\u015fc\u0103rie din care nu te mai po\u0163i sustrage. \u015ei devine tot mai greu, pentru c\u0103 totul se securizeaz\u0103, \u00eencuie, cifreaz\u0103, paroleaz\u0103. Acum vro 30 de ani, aveam o cheie la g\u00e2t. At\u00e2t. Acum avem un m\u0103nunchi de chei, o mul\u0163ime de parole \u015fi coduri, camere video \u015fi sisteme de alarm\u0103 \u015fi nimic nu e sigur. De ce?<\/p>\n

Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u00e2teva dintre legile de baz\u0103 ale bandi\u0163ilor \u00een lege interzic familia, actele, proprietatea, munca pentru cineva \u015fi colaborarea cu statul. Ia \u00eencearc\u0103 s\u0103 nu ai acte azi? Dar s\u0103 nu ai un job \u00een comunism sau azi? Ce \u00eensemn\u0103 toate astea?<\/p>\n

Revenim la institu\u0163ii. \u00cen acela\u015fi timp, aceste institu\u0163ii ne \u015fi protejeaz\u0103, ne \u00eembl\u00e2nzesc \u015fi ne domesticesc. Reduc violen\u0163a, ne protejeaz\u0103 s\u0103 nu ne scoatem ochii \u015fi s\u0103 ne t\u0103iem g\u00e2turile. \u00cembl\u00e2nzesc fiara din noi, dar pot \u015fi produce o violen\u0163\u0103 imens\u0103. Toat\u0103 modernitatea este despre aceast\u0103 istorie a modurilor de gestionare \u015fi control a violen\u0163ei.<\/p>\n

Bandi\u0163ii vorbesc despre noi <\/span>fraierii<\/i><\/span> ca despre ni\u015fte animale dresate. Tema dresajului este foarte prezent\u0103 \u00een carte. Nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Ei se consider\u0103 animale s\u0103lbatice, nedresate \u015fi nedomesticite. Libere zic ei. Lor le place un proverb: nu suntem lei, suntem lupi, dar nici la circ nu mergem.<\/span><\/p>\n

Din observa\u0163iile mele, bandi\u0163ii, aceast\u0103 comunitatea marginal\u0103, scap\u0103 cumva acestor institu\u0163ii de control, formative. Majoritatea cresc \u00een afara familiei, nu prea trec pe la gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103, ci pe strad\u0103, \u015fi doar pe la tot soiul de \u015fcoli de corec\u021bie. sunt oamenii care scap\u0103 cumva ma\u015fin\u0103riei institu\u0163ionale oficiale. \u015ei ei ce fac? Se reorganizeaz\u0103. Produc o lume paralel\u0103, cu o alt\u0103 etic\u0103 \u015fi alte reguli, care vin \u00eempotriva regulilor \u015fi eticii oficiale. Noi spunem c\u0103 e imoral s\u0103 furi. Ei spun c\u0103 e foarte onorabil s\u0103 furi. Ei sunt cumva lumea noastr\u0103 pe dos, \u00een negativ. Furtul este munca lor, dar cu un grad mare de risc, pentru c\u0103 <\/span>fraerii<\/i><\/span> \u015ftiu s\u0103 v\u00e2neze \u015fi fac pu\u015fc\u0103rii bune. Da, lumea lor este cumva un efect al lumii noastre. Ei sunt pentru noi partea ur\u00e2t\u0103 a lumii noastre, dar pentru care suntem responsabili. Asta ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem. <\/span><\/p>\n

<\/a>\"Desen<\/p>\n

Desen de Lauren\u021biu Midvichi<\/em><\/strong><\/p>\n

Ai o mare \u00een\u021belegere pentru marginali. E firesc. Ei sunt rezultatul unor sisteme sociale. Totu\u0219i ai foarte pu\u021bin\u0103 \u00een\u021belegere pentru \u201dintelectualii fini\u201d. Ei nu pot fi \u00een\u021bele\u0219i ca produs al sistemului?<\/b><\/span><\/p>\n

Eu \u00eencerc s\u0103 pricep ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe acolo. \u00cen ce condi\u0163ii apar ei, cum se desf\u0103\u015foar\u0103, cum se organizeaz\u0103, cum g\u0103sesc strategii de supravie\u0163uire. \u00cen definitiv, este o privire spre lumea noastr\u0103, v\u0103zut\u0103 prin ochii no\u015ftri a majoritarilor. Intelectualii fini \u015fi jurnali\u015ftii mai degrab\u0103 apar acolo \u00eentr-un singur capitol, c\u0103ci nu merit\u0103 prea mult\u0103 aten\u0163ie. Ei nu sunt marginali, ci chiar a\u015f putea spune c\u0103 sunt \u201eavangarda sistemului\u201d. Aici m\u0103 intereseaz\u0103 doar povestea legat\u0103 de modul \u00een care bandi\u0163ii ajun\u015fi la putere se folosesc de ei. Intelectualii pentru ei sunt doar un banal decor, un moft. Le dau bani mai degrab\u0103 pentru a le ar\u0103ta cine e st\u0103p\u00e2nul, pentru a le ar\u0103ta c\u0103 ei nu mai conteaz\u0103, pentru a-i umili. Intelectualii sunt pentru actualii bussinessmen, fo\u015fti bandi\u0163i deveni\u0163i oligarhi, doar o not\u0103 de plat\u0103, un nume de cont. At\u00e2t. Cu jurnali\u015ftii, lucrurile sunt pu\u0163in diferite, pentru c\u0103 fo\u015ftii bandi\u0163i vor s\u0103 fac\u0103 politic\u0103, iar \u00een ma\u015fin\u0103ria de propagand\u0103, jurnali\u015ftii au un rol important. \u015ei atunci acest erou al meu, bandit ajuns oligarh care \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 trusturi de pres\u0103 \u00een\u0163elege foarte bine c\u0103 cenzura de rit vechi e una foarte idoat\u0103, ineficient\u0103 \u015fi cu efecte de scurt\u0103 durat\u0103. Comuni\u015ftii au fost \u00een acest sens ni\u015fte idio\u0163i. El \u00een\u0163elege trucul vremurilor noi: ca un ziarist s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 fac\u0103 propagand\u0103 eficient\u0103, chiar mult mai bun\u0103, chiar dac\u0103 i-ai da comand\u0103 \u015fi l-ai cenzura, trebuie s\u0103-l faci dependent de finan\u0163e. Cum: nu le tai salariul, ci le m\u0103re\u015fti de zece ori salariul, neru\u015finat de mult. Ace\u015fti bani \u00eei vor scoate din min\u0163i \u015fi atunci ai o armat\u0103 aproape perfect\u0103 de propagand\u0103. Oligarhul las\u0103 banii \u015fi pleac\u0103 \u00een Caraibe, iar jurnalistul nu poate dormi nop\u0163ile ca s\u0103 scrie a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie perfect pentru noul st\u0103p\u00e2n. Dac\u0103 mai intervin \u015fi creditele, jurnalisul e terminat definitiv.<\/span><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria Cernat \u00een dialog cu Vasile Ernu Vasile Ernu e autorul unei trilogii (Mic\u0103 trilogie a marginalilor) menite s\u0103 ne scoat\u0103 pe noi, cei preocupa\u021bi de critic\u0103 social\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cei preocupa\u021bi de critic\u0103 literar\u0103, din amor\u021bire. Venind de pe alte meleaguri \u0219i bucur\u00e2ndu-se de o alt\u0103 educa\u021bie \u0219i formare dec\u00e2t cele ale majorit\u0103\u021bii scriitorilor no\u0219tri, el aduce un suflu nou at\u00e2t \u00een filosofia, c\u00e2t \u0219i \u00een literatura rom\u00e2n\u0103. Fire\u0219te, \u00eel putem b\u0103nui c\u0103 joac\u0103 foarte mult cartea provoc\u0103rii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 ce se petrece dac\u0103 \u00eentoarcem pu\u021bin cu susul \u00een jos camera de luat vederi. Dar e mult…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[275,277,276],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4277"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4277"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4277\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6589,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4277\/revisions\/6589"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}