les enfants de mauvais souvenir<\/a><\/em> (copiii amintirilor nefaste) \u0219i unii dintre ei au fost uci\u0219i de comunitate, consider\u00e2nd c\u0103 moartea lor va ucide \u0219i amintirile trecutului.<\/p>\n\u00cen ultimii ani, multe femei din Republica Centrafrican\u0103 \u0219i familiile lor au fugit \u00een \u021b\u0103rile \u00eenvecinate, printre care \u0219i \u00een Rwanda, pentru a sc\u0103pa din calea unor tragedii similare.<\/p>\n
Pentru c\u0103 \u00een ochii multora dintre noi drama refugia\u021bilor se \u00eencheie \u00een momentul \u00een care au ajuns pe un teritoriu sigur, v\u0103 voi povesti despre c\u00e2\u021biva dintre oamenii pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului, in diferite col\u021buri ale lumii. Natura lumii \u00een care tr\u0103im, a r\u0103zboaielor, a violen\u021bei \u0219i a refugiului for\u021bat, produc r\u0103ni psihice care adesea sunt mult mai ad\u00e2nci dec\u00e2t am fi dispu\u0219i s\u0103 recunoa\u0219tem. Siguran\u021ba fizic\u0103 \u0219i lupta pentru a r\u0103m\u00e2ne pe teritorii sigure reprezint\u0103 \u00eentotdeauna doar elemente de suprafa\u021b\u0103 ale unor pove\u0219ti mult mai profunde.<\/p>\n
Fe\u021bele ascunse ale r\u0103zboaielor trec grani\u021bele \u00eempreun\u0103 cu refugia\u021bii sau \u00eei \u00eent\u00e2lnesc la destina\u021bie. Pove\u0219tile de mai jos nu vor face dec\u00e2t tangen\u021bial referire la dificult\u0103\u021bile de adaptare \u0219i de supravie\u021buire \u00een \u201cteritoriile sigure\u201d, cu culturile, economiile, xenofobia sau ospitalitatea lor. Despre ele mai auzim, \u00eens\u0103 refugia\u021bii au \u0219i alte pove\u0219ti, adesea ignorate.<\/p>\n
Voluntariat cu \u201ebeneficii\u201d<\/strong><\/p>\nShadi este unul dintre cei care nu au vrut s\u0103 plece din Siria. Ne-am \u00eent\u00e2lnit acum c\u00e2teva luni \u00een Amsterdam, prin intermediul unor prieteni care \u00eel cunoscuser\u0103 la \u00eenceputul anului trecut, \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 de refugia\u021bi din Grecia. Ne-a ar\u0103tat poze cu el \u0219i cu prietenii lui f\u0103c\u00e2nd gr\u0103tar \u0219i \u00eenot\u00e2nd undeva \u00een ora\u0219ul natal \u0219i ne-a spus c\u0103 s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 lase totul \u00een urm\u0103 \u00een ziua \u00een care s-a trezit pe patul unui spital improvizat. \u201eNu mi-a dat seama ce s-a \u00eent\u00e2mplat, dar explodase o bomb\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine \u0219i \u00eemi s\u0103rise o alice \u00een ochi. C\u00e2nd m-am trezit, m-am sim\u021bit mai viu ca niciodat\u0103 \u0219i cu o dorin\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 pe care nu o mai avusesem de mult timp. Atunci am decis c\u0103 este mai bine s\u0103 plec si eu.\u201d<\/em> Shadi \u0219i-a pierdut ochiul, \u00eens\u0103 sper\u0103 s\u0103 se angajeze \u0219i s\u0103 poat\u0103 str\u00e2nge bani pentru un ochi de sticl\u0103. Cu banii pe care \u00eei avea \u0219i cu sprijinul familiei, a reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 \u00een tab\u0103ra de refugia\u021bi din Idomeni. Aici a \u00eent\u00e2lnit mul\u021bi oameni din Europa, SUA \u0219i Australia, care veniser\u0103 s\u0103 \u00eei ajute pe refugia\u021bi, traduc\u00e2nd pentru ei, juc\u00e2nd \u0219ah \u0219i c\u0103r\u021bi. Tot aici a cunoscut-o pe Lisa, o femeie de 50 de ani din Germania, care locuia \u00een Olanda \u0219i care venise ca voluntar \u00een Idomeni. \u00cen perioada aceea s-a \u00eenscris \u00een programul de relocare al Uniunii Europene \u0219i pe formularele primite a bifat trei op\u021biuni: Germania, Danemarca \u0219i Suedia. Ca \u0219i \u00een cazul altora, a fost anun\u021bat c\u0103, \u00een ciuda op\u021biunilor exprimate, \u021bara care a decis s\u0103 \u00eel primeasc\u0103 este Rom\u00e2nia. Dac\u0103 refuza, conform legii nu s-ar mai fi putut re\u00eenscrie \u00een program \u0219i ar fi fost nevoit s\u0103 cear\u0103 azil \u00een Grecia. A\u0219a a ajuns \u00een Rom\u00e2nia, unde a ob\u021binut statut de refugiat. \u00cens\u0103 \u00een scurt timp \u0219i-a dat seama c\u0103 via\u021ba va fi grea si c\u0103 perspectivele de a-\u0219i g\u0103si un loc de munc\u0103 din care s\u0103 se poat\u0103 \u00eentre\u021bine \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 face opera\u021bia erau foarte reduse. Lisa l-a convins s\u0103 vin\u0103 \u00een Olanda spun\u00e2nd c\u0103 \u00eel va ajuta cu munca \u0219i cu actele \u00eens\u0103, odat\u0103 ajuns acolo, Shadi \u0219i-a dat seama c\u0103 Lisa dorea ca ei s\u0103 aib\u0103 o rela\u021bie; dac\u0103 accepta, s-ar fi putut c\u0103s\u0103tori, el put\u00e2nd astfel s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. Dac\u0103 nu, era mai greu. \u201eNu a\u0219a am vrut s\u0103 tr\u0103iesc \u0219i nu asta \u00eemi doresc s\u0103 se \u00eent\u00e2mple\u201d, <\/em>mi-a spus Shadi la un moment dat.<\/p>\nCu c\u00e2teva luni \u00eenainte cunoscusem \u00een Bucure\u0219ti o femeie din Elve\u021bia care se c\u0103s\u0103torise cu un refugiat sirian cu 30 de ani mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t ea. Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, am v\u0103zut c\u00e2teva exemple similare \u00een Tunisia, unde mul\u021bi tineri au rela\u021bii cu femei europene mai \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een speran\u021ba c\u0103 acestea le vor deschide o poart\u0103 c\u0103tre o via\u021ba mai bun\u0103 \u00een vest. \u00cen munca mea, am \u00eent\u00e2lnit mul\u021bi b\u0103rba\u021bi tineri, din diferite \u021b\u0103ri, c\u0103s\u0103tori\u021bi cu femei care \u00eei \u0219antajeaz\u0103 cu divor\u021bul \u0219i, implicit, cu deportarea dac\u0103 nu li se supun. Abia dup\u0103 aproximativ 5-6 ani de \u0219edere \u00eentr-o \u021bar\u0103, pe baza c\u0103s\u0103toriei, ace\u0219ti b\u0103rba\u021bi au dreptul de a ob\u021bine reziden\u021ba permanen\u021b\u0103 \u0219i pot divor\u021ba f\u0103r\u0103 riscul deport\u0103rii. Abia atunci vor putea alege.<\/p>\n
![\"ABU](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/fnr3.jpg\")
ABU DIS, WEST BANK – AUGUST 6. A graffiti made by the graffiti artist Banksy is seen on Israel’s highly controversial West Bank barrier in Abu Dis on August 6, 2005. Banksy has made a name for himself with provocative images stencilled around the streets of London.On his recent trip to the Palestinian territories he has created nine of his images on Israel’s highly controversial West Bank barrier. (Photo by Marco Di Lauro\/Getty Images)<\/p><\/div>\n
Maya a plecat din Irak \u00een urm\u0103 cu 4 ani, \u00eempreun\u0103 cu un b\u0103rbat cu care se c\u0103s\u0103torise recent \u0219i care avea rude \u00een Rom\u00e2nia. Am\u00e2ndoi fac parte dintr-o sect\u0103 cre\u0219tin\u0103 persecutat\u0103, proximitatea cu r\u0103zboiul din Siria \u0219i fanatismul religios for\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara. Odat\u0103 ce ISIS a intrat \u00een Irak, \u0219i-au dat seama c\u0103 nu se vor mai putea \u00eentoarce. Chiar dac\u0103 nu \u00ee\u0219i iubea so\u021bul la \u00eenceput, Maya \u0219i-a asumat rolul de so\u021bie, iar condi\u021biile \u00een care au plecat, intimitatea \u0219i soarta comun\u0103, au f\u0103cut-o s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de acesta. De\u0219i comportamentul lui Rami era dominant \u0219i agresiv, Maya a pus totul pe seama condi\u021biilor precare de trai, sper\u00e2nd c\u0103 lucrurile se vor schimba c\u00e2nd se vor stabili \u00een Rom\u00e2nia. \u00cens\u0103, odat\u0103 ajun\u0219i aici, Rami a devenit agresiv fizic \u0219i verbal. Maya petrecerea mult timp \u00eenchis\u0103 \u00een cas\u0103, f\u0103r\u0103 dreptul de a ie\u0219i afar\u0103, de a \u00ee\u0219i face prieteni sau de a lucra. Ne-am cunoscut acum 2 ani, c\u00e2nd fugise de acas\u0103 \u0219i se mutase temporar \u00een centrul pentru refugia\u021bi. M-a impresionat din prima clip\u0103 pentru c\u0103 vorbea foarte bine rom\u00e2n\u0103 \u0219i pentru c\u0103 a avut \u00eencredere s\u0103 \u00eemi spun\u0103 povestea ei. Limba o \u00eenv\u0103\u021base singur\u0103 c\u00e2t fusese \u00eenchis\u0103 \u00een cas\u0103, neav\u00e2nd posibilitatea de a o utiliza \u00een interac\u021biune. Mi-a spus c\u0103 cel mai r\u0103u o doare faptul c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 totul pentru so\u021bul ei, s\u0103 fac\u0103 curat \u0219i s\u0103 g\u0103teasc\u0103 zilnic, s\u0103 \u00eei vorbeasc\u0103 frumos, s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00eel \u00een\u021beleag\u0103, numai c\u0103 acesta o trata cu dispre\u021b, o sechestra \u00eentre patru pere\u021bi \u0219i o b\u0103tea constant. Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a convins-o s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Maya s-a \u00eentors, \u00eens\u0103 \u0219i-a negociat ni\u0219te condi\u021bii mai bune, reu\u0219ind ocazional s\u0103 se mai \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu prietenii pe care \u0219i-i f\u0103cuse \u00een c\u0103minul pentru refugia\u021bi \u0219i reu\u0219ind s\u0103 lucreze pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp. Povestea s-a repetat de vreo trei ori, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eentr-o zi Maya a plecat definitiv. \u00centre timp \u00ee\u0219i schimbase num\u0103rul de telefon \u0219i locuise c\u00e2teva zile pe strad\u0103. Mi-a spus c\u0103 \u00eei fusese ru\u0219ine s\u0103 apeleze la cei c\u00e2\u021biva prieteni pe care \u00eei avea. De atunci avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 o via\u021b\u0103 nou\u0103, \u00eentr-o \u021bar\u0103 pe care abia acum avea s\u0103 o cunoasc\u0103.<\/p>\n
Maya este una dintre multele femei care se c\u0103s\u0103toresc cu b\u0103rba\u021bi pe care nu \u00eei cunosc, pe care nu \u00eei aleg \u0219i pe care nu \u00eei iubesc, fiind for\u021bate s\u0103 \u00ee\u0219i \u201csalveze via\u021ba\u201d prin sacrificarea vie\u021bii. Am \u00eent\u00e2lnit multe pove\u0219ti similare \u00een ultimii ani, \u00eens\u0103 foarte rar am v\u0103zut femei care reu\u0219esc s\u0103 se elibereze. Am v\u0103zut femei izolate, speriate, b\u0103tute, care nu v\u0103d nicio solu\u021bie de a se salva \u00een situa\u021bii de abuz. Multe dintre ele au copii. Multe au fost for\u021bate s\u0103 fac\u0103 copii. Ca str\u0103ine \u00eentr-o \u021bar\u0103 unde victimele violen\u021bei domestice nu sunt asistate corespunz\u0103tor, ele nu au \u0219anse reale de a se salva \u0219i de a \u00eencepe o via\u021b\u0103 nou\u0103. Duc\u00e2nd o via\u021b\u0103 \u00een izolare, majoritatea nu cunosc limba rom\u00e2n\u0103, nu se pot angaja \u0219i nu pot beneficia de terapie sau consiliere, dec\u00e2t prin intermediul interpre\u021bilor. Un coleg psiholog \u00eemi povestea recent de un b\u0103rbat care \u0219i-a scos so\u021bia dintr-o \u0219edin\u021b\u0103 de consiliere, unde aceasta venea pe ascuns. De atunci nu a mai venit \u0219i \u00eentre timp a r\u0103mas gravid\u0103. Era una dintre aceste femei, venite recent din Siria. Pentru ele, c\u0103s\u0103toria a reprezentat o porti\u021b\u0103 de sc\u0103pare dintr-un r\u0103zboi, \u00eens\u0103 unele se g\u00e2ndesc c\u0103 ar fi fost mai bine s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Ce mai \u00eenseamn\u0103 o dictatur\u0103<\/strong><\/p>\nTraore este \u00een Rom\u00e2nia de 15 ani \u0219i vinde la pia\u021b\u0103 pentru a-\u0219i \u00eentre\u021bine so\u021bia \u0219i copilul. So\u021bia sa are o boal\u0103 psihic\u0103 care nu \u00eei permite s\u0103 lucreze, iar copilul lor este \u00eenc\u0103 mic \u0219i nu se descurc\u0103 singur. \u00cen scurtele perioade \u00een care nu are clien\u021bi, Traore \u00eenva\u021b\u0103 singur s\u0103 scrie \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 pentru c\u0103 \u00een c\u00e2teva luni va avea examen pentru ob\u021binerea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne. Consider\u0103 c\u0103 asta este \u021bara lui acum \u0219i, chiar dac\u0103 unii oameni cu care interac\u021bioneaz\u0103 \u00eel jignesc din cauza culorii pielii sau a faptului c\u0103 e str\u0103in, spune c\u0103 s-a obi\u0219nuit \u0219i c\u0103 oamenii sunt la fel peste tot. S-a apucat din timp s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i vorbe\u0219te bine limba rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 a fost nevoit s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu alfabetul, s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 scrie de m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 citeasc\u0103 scrisul de tipar. \u00cemi arat\u0103 un caiet pe care scrie repetitiv de zeci de ori acela\u0219i cuv\u00e2nt cu scrisul unui copil din clasele primare. \u00centre timp, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be constitu\u021bia, cultura \u0219i civiliza\u021bia, geografia \u0219i istoria Rom\u00e2niei \u2013 materiile obligatorii pentru examen. \u00cen Liberia, \u021bar\u0103 m\u0103cinat\u0103 de dictaturi consecutive \u0219i a unor r\u0103zboaie civile care au ucis sute de mii de oameni, copiii din genera\u021bia lui Traore nu prea aveau cum s\u0103 mearg\u0103 regulat la \u0219coal\u0103. Astfel, o mare parte din popula\u021bia Liberiei este analfabet\u0103, spune Traore, deoarece \u201edictatorii nu voiau ca oamenii s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103 \u0219i s\u0103 fie educa\u021bi, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi fost educa\u021bi puteau produce o revolu\u021bie. Este aceea\u0219i situa\u021bie \u00een multe \u021b\u0103ri din Africa. Aici oamenii nu \u0219tiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Africa \u0219i de aceea \u00ee\u0219i bat joc de noi, c\u0103 nu \u0219tim s\u0103 citim, c\u0103 suntem negri, c\u0103 suntem maimu\u021be \u0219i c\u0103 suntem pro\u0219ti.\u201d <\/em>\u00centre timp, Traore \u00eenva\u021b\u0103 pentru c\u0103 \u00een luna mai are examen.<\/p>\n![\"fnr4\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/fnr4.jpg\")
\u00cen Berlin l-am cunoscut pe James, un refugiat din Niger care a stat pe acoperi\u0219ul unei cl\u0103diri timp de aproape 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni pentru a protesta \u00eempotriva faptului c\u0103 nu i se permitea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Germania. Printre altele, a povestit despre mo\u0219tenirea colonial\u0103 din Africa \u0219i despre cum dictaturile din multe \u021b\u0103ri africane reprezint\u0103 o continuare a fostelor colonii, care astfel \u00ee\u0219i exercit\u0103 \u00eenc\u0103 domina\u021bia asupra lor. \u201eAtunci c\u00e2nd am avut posibilitatea s\u0103 alegem lideri care s\u0103 ne reprezinte, ace\u0219tia au fost asasina\u021bi \u0219i au fost adu\u0219i la putere ni\u0219te lideri corup\u021bi care nu ne dau \u0219ansa s\u0103 tr\u0103im acolo. [\u2026] Africa este v\u00e2ndut\u0103.\u201d <\/em>Din acest motiv, James \u0219i mul\u021bi al\u021bii care au avut \u201cnorocul\u201d s\u0103 poat\u0103 pleca se lupt\u0103 deseori timp de ani de zile pentru a primi dreptul de a \u00eencepe de la zero \u00eentr-o \u021bar\u0103 str\u0103in\u0103. Nici ei nu \u0219tiu cum va ar\u0103ta via\u021ba lor, dac\u0103 sau atunci c\u00e2nd aceast\u0103 lupt\u0103 se va termina. \u00cenc\u0103 mai au vise \u2013 s\u0103 studieze, s\u0103 munceasc\u0103, s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 o familie \u2013 \u00eens\u0103 toate acestea sunt proiectate \u00eentr-un viitor incert.<\/p>\nZgomotul \u0219i pacea<\/strong><\/p>\nRami \u00ee\u0219i tr\u0103ise o bun\u0103 parte din via\u021b\u0103 \u00een Gaza, \u00eens\u0103 \u0219tiuse \u00eentotdeauna c\u0103 nu \u00ee\u0219i va petrece restul vie\u021bii acolo. Ca mul\u021bi al\u021bi refugia\u021bi, a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o \u021bar\u0103 devastat\u0103, o familie \u0219i multe amintiri. Odat\u0103 ajuns aici, s-a confruntat cu sentimentul de vinov\u0103\u021bie despre care am auzit adesea de la mul\u021bi al\u021bii: o vinov\u0103\u021bie combinat\u0103 cu privilegiul unei vie\u021bi lini\u0219tite, departe de ororile unui r\u0103zboi care nu se mai termin\u0103. Acum c\u00e2\u021biva ani, ne-am \u00eent\u00e2lnit pe strad\u0103 \u00eenainte de revelion. Ni\u0219te copii aruncau cu petarde \u0219i una a explodat chiar l\u00e2ng\u0103 noi. Rami nu a tres\u0103rit \u0219i nici nu a \u00eentors capul. Am fost surprins\u0103 de aceast\u0103 insensibilitate \u00eens\u0103 mi-a spus c\u0103 este obi\u0219nuit. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, mi-a spus c\u0103 atunci c\u00e2nd aude avioane pe cer se simte ca acas\u0103. Aici nu se poate adapta, nu \u00eei \u00een\u021belege pe oameni, via\u021ba i se pare plictisitoare \u0219i nu se identific\u0103 cu nimic. \u00cen Gaza se identifica cu cauza, cu lupta, \u00eens\u0103 nici acolo nu \u00ee\u0219i imagina un viitor \u0219i nu \u00ee\u0219i putea construi vise. Pentru el, acas\u0103 nu exist\u0103 nic\u0103ieri.<\/p>\n
![\"fnr5\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/fnr5.jpg\")
Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, am petrecut c\u00e2teva zile \u00een Siria. Dup\u0103 ce m-am \u00eentors, a durat c\u00e2teva zile ca s\u0103 \u00eemi scot zgomotul bombardamentelor \u0219i al avioanelor din minte. C\u00e2t eram acolo, zgomotul \u00eemi provoca un stres imens; aveam impresia c\u0103 aduce cu sine moartea, iar, dac\u0103 moartea vine oricum, atunci m\u0103car s\u0103 vin\u0103 \u00een t\u0103cere. Chiar \u0219i ast\u0103zi c\u00e2nd aud avioane \u00eemi amintesc de Siria. La fel ca Rami, oamenii pe care i-am cunoscut acolo nu reac\u021bionau la zgomote puternice \u0219i \u00eencercau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 f\u0103c\u00e2nd abstrac\u021bie de sunetul r\u0103zboiului. Probabil tot ca un mecanism de autoprotec\u021bie, deveniser\u0103 relativ imuni \u0219i la ceea ce vedeau \u00een jur. Mereu m-am \u00eentrebat cum ar fi ei \u00een alt\u0103 parte, cum urmau s\u0103 se dezvolte copiii care s-au n\u0103scut \u00een r\u0103zboi \u0219i nu au cunoscut pacea. \u00cen ziua de azi, pacea a devenit un privilegiu al unora \u0219i o necunoscut\u0103 a altora. Atunci c\u00e2nd ai avut-o mereu ti se pare c\u0103 \u021bi se cuvine, iar atunci c\u00e2nd o prime\u0219ti nu te po\u021bi adapta, nu o po\u021bi \u00een\u021belege. La r\u00e2ndul lor, cei care au tr\u0103it \u00een pace se a\u0219teapt\u0103 ca refugia\u021bii s\u0103 se simt\u0103 ferici\u021bi atunci c\u00e2nd s-au salvat, dar nu \u00een\u021beleg c\u0103 lupta \u00een sine pentru supravie\u021buire este lucrul care \u00eei \u021bine \u00een via\u021b\u0103. Atunci c\u00e2nd lupta se termin\u0103 \u0219i lini\u0219tea se instaureaz\u0103, mul\u021bi refugia\u021bi se confrunt\u0103 cu un \u0219oc post-traumatic sau cu alte tulbur\u0103ri psihice asociate trecutului lor. Unii dintre ei se \u00eentorc de unde au venit, pentru c\u0103 doar acolo simt c\u0103 tr\u0103iesc, pentru c\u0103 simt c\u0103 Acas\u0103 este doar acolo de unde au \u00eencercat s\u0103 fug\u0103.<\/p>\n
R\u0103zboaiele produc r\u0103zboaie interioare. Acolo unde adesea vezi doar un refugiat din mul\u021bi se afl\u0103 o poveste pe care probabil nu o vei putea afla niciodat\u0103. Iar atunci c\u00e2nd oamenii sunt nevoi\u021bi s\u0103 fug\u0103 \u0219i s\u0103 se amestece unii cu al\u021bii, adesea pove\u0219tile lor se amestec\u0103 cu ale tale, iar r\u0103zboaiele de departe ajung aproape, devenind r\u0103zboaie ale noastre, ale tuturor.<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de SIMINA GUGA Ines \u0219i cei doi copii ai ei ajunseser\u0103 \u00een Romania de c\u00e2teva zile atunci c\u00e2nd ne-am cunoscut. \u00cempreun\u0103 cu so\u021bul ei, planificasem \u00een detaliu acest moment de mai mult de un an. Leon venise \u00een Rom\u00e2nia \u00een urm\u0103 cu doi ani \u0219i jum\u0103tate \u0219i ob\u021binuse statutul de refugiat. \u00cen tot acest timp, nu avusese niciun alt g\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i aduc\u0103 so\u021bia \u0219i copiii \u00eentr-un loc sigur, departe de ororile r\u0103zboiului civil din Republica Centrafrican\u0103. Numai pentru biletele de avion el va trebui s\u0103 munceasc\u0103 cel pu\u021bin un an de acum \u00eencolo pl\u0103tind datoriile. Pentru a-\u0219i ob\u021bine…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[273,134,274],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4270"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4270"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4270\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4276,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4270\/revisions\/4276"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"fnr1\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/fnr1.jpg\")
Ines \u0219i copiii erau lini\u0219ti\u021bi \u0219i z\u00e2mbitori, curio\u0219i de lumea din jurul lor \u0219i pu\u021bin pierdu\u021bi pe culoarele \u00eentunecate ale centrului pentru refugia\u021bi. \u00cen primele zile am mers prin diferite locuri pentru a lua ni\u0219te pachete cu ajutoare \u0219i pentru a face un prim screening medical. \u00cen cabinetul medicului din centrul pentru refugia\u021bi, Ines ne-a povestit c\u0103 nu a avut probleme de s\u0103n\u0103tate \u00eens\u0103 ar dori s\u0103 \u00ee\u0219i scoat\u0103 un implant contraceptiv, care fusese introdus \u00een urm\u0103 cu doi ani \u0219i care expirase. Dup\u0103 c\u00e2teva zile, Leon m-a \u00eentrebat dac\u0103 am g\u0103sit o clinic\u0103 unde s\u0103 poat\u0103 s\u0103 mearg\u0103 Ines. Triste\u021bea de pe fa\u021ba lui \u0219i faptul c\u0103 la momentul la care so\u021bia sa \u00ee\u0219i pusese implantul el era deja \u00een Rom\u00e2nia mi-a reamintit c\u0103 drama persoanelor fugite din zone de conflict este adesea mult mai mare dec\u00e2t se vede sub masca lini\u0219tii aparente a unui teritoriu sigur. \u00cen Republica Centrafrican\u0103, precum \u00een majoritatea \u021b\u0103rilor din Africa implicate \u00een r\u0103zboaie nesf\u00e2r\u0219ite, femeile \u0219i copiii sunt adesea \u021binta atacurilor, violurilor sau altor atrocit\u0103\u021bi din partea grup\u0103rilor rivale, ale solda\u021bilor sau chiar ale trupelor de men\u021binere a p\u0103cii ale ON<\/a>U. Republica Centrafrican\u0103 este una dintre acele \u021b\u0103ri \u0219i poate Ines este una dintre acele femei.<\/p>\n![\"fnr2\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2017\/03\/fnr2.jpg\")
Cu c\u00e2\u021biva ani \u00een urm\u0103, un refugiat din Rwanda \u00eemi povestea despre soarta copiilor n\u0103scu\u021bi din violurile asociate genocidului, c\u00e2nd solda\u021bi seropozitivi din mili\u021biile rivale au violat \u00een grup aproximativ 500.000 de femei ale c\u0103ror familii au fost ucise. Rapoartele interna\u021bionale arat\u0103 c\u0103 aproximativ 65-70% dintre acestea au contactat virusul HIV. Copiii n\u0103scu\u021bi din aceste violuri sunt ostraciza\u021bi de comunitate, fiind crescu\u021bi de mamele lor, dintre care multe au murit sau sunt pe moarte. Odat\u0103 cu retragerea trupelor Hutu \u00een Congo, solda\u021bii \u0219i-au luat sclavele cu ei, continu\u00e2nd s\u0103 le violeze, multe dintre ele fiind ucise \u00eempreun\u0103 cu copiii lor. Copiii concepu\u021bi \u00een urma violurilor au fost numi\u021bi