{"id":4223,"date":"2016-10-08T22:55:42","date_gmt":"2016-10-08T22:55:42","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=4223"},"modified":"2017-02-08T23:10:22","modified_gmt":"2017-02-08T23:10:22","slug":"o-istorie-subiectiva-a-locuirii-in-romania-din-perspectiva-rezidentelor-si-rezidentilor-caminului-moses-rosen-perioada-socialista-locuitul-in-comun-anii-1950-1960","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/08\/o-istorie-subiectiva-a-locuirii-in-romania-din-perspectiva-rezidentelor-si-rezidentilor-caminului-moses-rosen-perioada-socialista-locuitul-in-comun-anii-1950-1960\/","title":{"rendered":"O istorie subiectiv\u0103 a locuirii \u00een Rom\u00e2nia, din perspectiva rezidentelor \u0219i reziden\u021bilor c\u0103minului \u201eMoses Rosen\u201d. PERIOADA SOCIALIST\u0102 : ANII 1950-1980"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

Pompiliu Sterian<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cu anul 1949 a \u00eenceput una dintre cele mai fericite perioade din via<\/span><\/span><\/span>\u021b<\/span><\/span><\/span>a mea. A durat peste 30 de ani. Cu anul 1949<\/span><\/span><\/span>,<\/span><\/span><\/span> a \u00eenceput un lung calvar al vie\u021bii mele, plin de necazuri, certuri \u0219i conflicte. A durat 26 de ani. V\u0103 rog din suflet s\u0103 nu face\u021bi <\/span><\/span><\/span>nicio<\/span><\/span><\/span> leg\u0103tur<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span> \u00eentre cele dou\u0103 afirma\u021bii de mai sus. Ambele sunt adev\u0103rate \u0219i totu\u0219i nu exist\u0103 nicio contradic\u021bie \u00eentre ele.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen 1949 m-am c\u0103s\u0103torit cu aleasa inimii mele \u0219i am \u00eentemeiat o familie fericit\u0103. Tot \u00een acela\u0219i an m-am mutat \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 din strada Culmea Veche, apartament cu <\/span><\/span><\/span>trei<\/span><\/span><\/span> camere, din care eu ocupam doar una. A doua camer\u0103 era ocupat\u0103 de un domn \u00een v\u00e2rst\u0103, iar a treia camer\u0103, buc\u0103t<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span>ria \u0219i baia erau folosite \u00een comun. A\u0219a erau legile pe-atunci.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Colocatarul nostru era un om pa\u0219nic, profesor universitar, nu prea f\u0103cea gospod\u0103rie, a\u0219a c\u0103 ne-am \u00een\u021beles oarecum destul de bine. Dar binele nu a \u021binut prea mult. \u00centr-o noapte au venit ni\u0219te tipi, presupun c\u0103 erau de la Securitate, \u0219i l-au ridicat. Eu cu so\u021bia am r\u0103mas singuri \u00een tot apartamentul. Eram extrem de bucuro\u0219i. Bucuria a fost \u00eens\u0103 de scurt\u0103 durat\u0103. Cur\u00e2nd a ap\u0103rut un tinerel, interpret de muzic\u0103 popular\u0103, c\u00e2nta \u00een Ansamblul Armatei. Era petrec\u0103re\u021b, invita mereu prieteni \u0219i prietene, cheful se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 seara<\/span><\/span><\/span>, <\/span><\/span><\/span>t\u00e2rziu. Dar asta nu era nimic. Cet\u0103\u021beanul obi\u0219nuia s\u0103 umble \u00een pielea goal\u0103 prin camera lui, l\u0103s\u00e2nd u\u0219a deschis\u0103, astfel c\u0103 deseori c\u00e2nd mergeam la baie, aveam \u201epl\u0103cerea\u201d s\u0103-i admir b\u0103rb\u0103\u021bia. Treac\u0103-mearg\u0103 \u0219i asta, dar asemenea situa\u021bii se \u00eent\u00e2mplau \u0219i c\u00e2nd so\u021bia mea mergea la baie. Nu prea \u00eemi convenea. Orice discu\u021bii erau inutile, colocatarul nostru sus\u021binea ritos: \u201e\u00een camera mea fac ce vreau!\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

M-am zb\u0103tut mult p\u00e2n\u0103 am reu\u0219it s\u0103 fac un schimb de locuin\u021b\u0103. M-am mutat \u00een strada Nuferilor, \u00eentr-un apartament comun cu familia Ni\u021bescu, dar am dat din lac \u00een pu\u021b. Familia Ni\u021bescu era cam certat\u0103 cu regulile de igien\u0103 \u0219i v\u0103 \u00eenchipui\u021bi ce pl\u0103cere era c\u00e2nd trebuia s\u0103 faci baie dup\u0103 ei. Pe de alt\u0103 parte, doamna Ni\u021bescu era un fel de <\/span><\/span><\/span>\u021ba\u021b\u0103<\/span><\/span><\/span>, \u00een \u00een\u021belesul cel mai negativ al cuv\u00e2ntului – se amesteca \u00een toate, b\u00e2rfea toat\u0103 ziua. Domnul Ni\u021bescu nu \u0219tiu cu ce se ocupa, dar l-am prins de c\u00e2teva ori c\u0103 ne fura lemne din pivni\u021ba comun\u0103. Ca s\u0103-l cunoa\u0219te\u021bi mai bine, afla\u021bi c\u0103 a fost arestat, \u0219i pentru un timp s-a mutat la pu\u0219c\u0103rie.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am sc\u0103pat de toate astea \u00een 1975, c\u00e2nd m-am mutat \u00een strada Tomis, garsonier\u0103 proprietate personal\u0103. Aveam o singur\u0103 camer\u0103, dar \u00een comun doar cu so\u021bia.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"Scan_20160502Ioseph Cotn\u0103reanu<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Am locuit \u00een comun din 1950 p\u00e2n\u0103 \u00een 1971, \u00een bulevardul M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, cu o familie, Her\u0219covici. Ei aveau o camer\u0103, eu \u0219i so\u021bia aveam dou\u0103 camere, dar de fapt una era oarecum de trecere. Ei erau oameni de v\u00e2rsta p\u0103rin\u021bilor no\u0219tri, \u0219i erau p\u0103rin\u021bii unei prietene a noastre. Rela\u021biile, \u00een mod normal, ar fi trebuit s\u0103 fie tensionate din cauza conlocuirii \u0219i… buc\u0103t\u0103riei comune. Baia comun\u0103 deranja mai pu\u021bin, s\u0103 zicem. Buc\u0103t\u0103ria comun\u0103 crea cele mai mari animozit\u0103\u021bi de obicei. Atunci <\/span><\/span><\/span>c\u00e2nd \u00een buc\u0103t\u0103rie sunt dou<\/span><\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span> gospodine \u0219i dou\u0103 funduri care se lovesc… nu e simplu<\/span><\/span><\/span><\/span>. Erau \u00een buc\u0103t\u0103rie dou\u0103 mese, dou\u0103 aragaze, frigiderul \u00eel \u021bineam \u00een vestibul. Dar, dat fiind aceste rela\u021bii cu fiica lor, am c\u0103utat \u00eentotdeauna ca animozit\u0103\u021bile s\u0103 fie \u00een\u0103bu\u0219ite, s\u0103 fie \u021binute sub capac. Ei erau b\u0103tr\u00e2ni – el era pensionar, ea a fost casnic\u0103 toat\u0103 via\u021ba. Veniser\u0103 din Bac\u0103u \u00een Bucure\u0219ti, unde \u00eei aveau pe copii. Noi i-am primit \u00een cas\u0103, \u0219tiind c\u0103 trebuie s\u0103 d\u0103m o camer\u0103, c\u0103 dac\u0103 nu o d\u0103m, ne bag\u0103 pe cineva. Se chema c\u0103 aducem o familie cunoscut\u0103, de\u0219i nu \u00eei cuno\u0219team pe ei, ci pe fiica lor.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Ei s-au mutat \u00een 1950. P\u00e2n\u0103 \u00een 1958, socrii mei erau proprietarii casei. \u00cen `58 casa a fost na\u021bionalizat\u0103 \u0219i atunci, primul lucru, a venit doamna Her\u0219covici \u0219i a spus c\u0103 trebuie \u201es<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span> avem drepturi egale\u201d. Adic\u0103, de pild\u0103, despre camera de trecere, pentru care de fapt noi pl\u0103team chiria \u0219i aveam noi mobila acolo, a zis: \u201e<\/span><\/span><\/span>avem drepturi egale, camera asta e comun\u0103, \u0219i a noastr\u0103, \u0219i a voastr\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>, ne punem \u0219i noi ceva\u201d. A trebuit s\u0103 ne scoatem o parte din mobil<\/span><\/span><\/span>\u0103<\/span><\/span><\/span> ca s\u0103 \u00ee\u0219i bage \u0219i ei lucrurile. <\/span><\/span><\/span>Puteam s\u0103 \u00eei oblig\u0103m s\u0103 ias\u0103 prin strad\u0103 ca s\u0103 ajung\u0103 la buc\u0103t\u0103rie, s\u0103 ias\u0103 pe intrarea principal\u0103 \u0219i s\u0103 <\/span><\/span><\/span>i<\/span><\/span><\/span>ntre prin intrarea secundar\u0103, dar chestia era de v\u00e2rsta lor. A\u0219a c\u0103 treceau printr-una dintre camerele noastre, ceea ce ne-a f\u0103cut pe noi s\u0103 dormim \u00een aceea\u0219i camer\u0103 cu b\u0103iatul nostru p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 12 ani.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 <\/span><\/span><\/span>\u00ee<\/span><\/span><\/span>n `58, ei au pl\u0103tit socrilor mei chirie, dar se pl\u0103tea o chirie dintr-asta, cum se pl\u0103tea la ICRAL, o sum\u0103 infim\u0103, nu era o chirie de specul\u0103. Dup\u0103 na\u021bionalizare, am pl\u0103tit \u0219i noi chirie la ICRAL. \u0218i tot noi am pl\u0103tit chiria pe camera comun\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een 1971 ne-am mutat \u0219i… au sc\u0103pat \u0219i ei de noi, \u0219i noi de ei.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"Scan_20160502Iudith Ardeleanu<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Prin anii `60, p\u0103rin\u021bii mei au plecat din apartamentul \u00een care locuiam \u0219i am r\u0103mas eu cu so\u021bul. Casa avea trei camere \u0219i baia era cu acces doar din dormitor. Ca s\u0103 intri \u00een baie, treceai prin dormitor. \u0218i \u00een locul p\u0103rin\u021bilor mei a fost repartizat un pop\u0103, cu nevasta \u0219i cu doi copii. \u0218i st\u0103team eu cu so\u021bul \u00een prima camer\u0103, iar ceilal\u021bi \u00een restul apartamentului. Mobila era a noastr\u0103, ei aveau doar hainele de pe ei. \u0218i mai <\/span><\/span><\/span>aveau \u0219i o g\u0103in\u0103, care se plimba pe masa din sufragerie<\/span><\/span><\/span><\/span> \u2013 lor li se p\u0103rea ceva foarte normal, aia cotcod\u0103cea… Dar nou\u0103 nu ne-au dat niciodat\u0103 m\u0103car un ou de la g\u0103ina aia. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Eu aveam o valiz\u0103 mare \u00een hol, unde \u021bineam rufele murdare. \u0218i odat\u0103 nevasta preotului mi-a zis: \u201efii atent\u0103 c\u0103 fiic\u0103-mea \u00ee\u021bi fur\u0103 din lucruri!\u201d. Eu nu g\u0103team, f\u0103ceam doar ochiuri \u2013 luam din camer\u0103 tot ce aveam nevoie, crati\u021b\u0103, ulei, ou\u0103le, tot \u2013 le g\u0103team \u00een buc\u0103t\u0103rie, m\u0103 \u00eentorceam \u00een camer\u0103 \u0219i m\u00e2ncam acolo. Nu \u021bineam nimic \u00een buc\u0103t\u0103rie, c\u0103 \u0103\u0219tia furau totul. Baia era la ei \u00een dormitor. M-am dus <\/span><\/span><\/span>odat\u0103 <\/span><\/span><\/span>la baie, am b\u0103tut la u\u0219\u0103 \u0219i c\u00e2nd am ajuns acolo, domnul pop\u0103, care era \u0219i ofi\u021ber, \u00ee\u0219i cur\u0103\u021ba cizmele \u00een cad\u0103. Nu puteai s\u0103 faci baie acolo. \u0218i nici s\u0103 traversezi dou\u0103 camere ca s\u0103 ajungi la mine. \u0218i atunci ce solu\u021bie am g\u0103sit? La subsol era un du\u0219 pentru femeile de serviciu ale blocului \u0219i acolo f\u0103ceam du\u0219. Cu <\/span><\/span><\/span>WC<\/span><\/span><\/span>-ul era groaznic. Era unul l\u00e2ng\u0103 sufragerie care nu func\u021biona. Adev\u0103rul e c\u0103 f\u0103ceam la oli\u021b\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe urm\u0103, dup\u0103 ce am divor\u021bat, am g\u0103sit o camer\u0103 cu chirie la o familie pe strada Ana Ip\u0103tescu. Erau trei camere, baie, buc\u0103t\u0103rie \u0219i <\/span><\/span><\/span>WC<\/span><\/span><\/span> separat. Ei erau trei persoane. Tat\u0103l era inginer \u2013 f\u0103cuse toat\u0103 instala\u021bia de \u00eenc\u0103lzire a blocului, cu \u00eenc\u0103lzire \u00een podea. Pe vremea aia<\/span><\/span><\/span>,<\/span><\/span><\/span> un progres extraordinar. Eram prieteni foarte buni, st\u0103team cu ei la \u0219uete p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu. Ei aveau televizor, m\u0103 invitau \u0219i pe mine, era foarte bine. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd b\u0103iatul a plecat \u00eentr-o excursie, unde a cunoscut o nem\u021boaic\u0103 cu care s-a \u00eensurat. \u0218i au f\u0103cut pe r\u00e2nd trei b\u0103ie\u021bei. \u0218i a\u0219a am ajuns s\u0103 fim opt \u00een cas\u0103. Copiii \u0103\u0219tia mici m\u0103 iubeau foarte mult, voiau s\u0103 m\u0103n\u00e2nce doar la mine \u00een camer\u0103. A\u0219a c\u0103 ea aducea m\u00e2ncarea la mine. B\u0103tr\u00e2nii st\u0103teau \u00eentr-o camer\u0103, eu \u00eentr-o camer\u0103, iar ceilal\u021bi, cinci persoane, \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

LOCUIREA PE \u0218ANTIER \u00ceN PERIOADA SOCIALIST\u0102: ANII 1960-1970<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Marius Arma\u0219u<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen copil\u0103rie m-am mutat de la Bac\u0103u la Suceava, de la Suceava la Capra Foii, de la Capra Foii la Voine\u0219i\u021ba, de la Voine\u0219i\u021ba la Ciunget, de la Ciunget la R\u00e2mnicu V\u00e2lcea. Mut\u0103rile astea au fost \u00een gimnaziu \u0219i \u00een primul an de liceu. Cu aproxima\u021bie, m-am mutat de la un \u0219antier la altul. \u00cen 1974, c\u00e2nd m-am mutat la bloc \u00een R\u00e2mnicu-V\u0103lcea,<\/span><\/span><\/span> a <\/span><\/span><\/span>fost prima locuin\u021b\u0103 stabil\u0103 – p\u00e2n\u0103 atunci locuind numai pe \u0219antiere. <\/span><\/span><\/span>Pe \u0219antiere st\u0103team \u00een colonii muncitore\u0219ti, \u00een bar\u0103ci<\/span><\/span><\/span><\/span>, \u0219i numai la Voine\u0219i\u021ba am stat \u00een ni\u0219te blocuri. \u00cen rest, \u00een bar\u0103ci. Locuiam acolo cu mama, care era inginer-constructor de hidrocentrale. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O barac\u0103 era din lemn, pe din\u0103untru era tencuit, pe dinafar\u0103 se vedea lemn. Avea dou\u0103 p\u00e2n\u0103 la trei camere, buc\u0103t\u0103rie, baie, du\u0219. Era amenajat ca un apartament, dar se numeau colonii muncitore\u0219ti. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La Ciunget, \u00eentr-o colonie \u00een care am stat, era o singur\u0103 barac\u0103 numai cu parterul, care n-avea baie. Nu \u0219tiu pe unde se ducea lumea s\u0103-\u0219i fac\u0103 nevoile. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00centr-o colonie muncitoreasc\u0103 erau \u00een jur de 20 de bar\u0103ci. \u00centre 10 \u0219i 20. Unele colonii din astea aveau cantin\u0103. Altele nu. Se m\u00e2nca la cantin\u0103, dar avea \u0219i buc\u0103t\u0103rie locuin\u021ba respectiv\u0103. \u00cenainte de a se porni un \u0219antier din \u0103sta se f\u0103cea organizarea de \u0219antier. Prin organizare de \u0219antier se \u00een\u021belegea asigurarea facilit\u0103\u021bilor de locuit. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Se st\u0103tea c\u00e2\u021biva ani \u0219i plecam \u00een alt\u0103 parte. Ce-mi amintesc: un singur \u0219antier, dar mai multe colonii. Un \u0219antier din \u0103sta avea mai multe locuri unde se lucra \u0219i locurile astea aveau c\u00e2te o colonie muncitoreasc\u0103, \u0219i noi ne mutam dintr-un loc \u00eentr-altul.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mama a lucrat \u0219i la Bicaz, dar c\u00e2nd eu eram bebelu\u0219.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

PROPRIETATE PRIVAT\u0102 \u00ceN PERIOADA SOCIALIST\u0102: ANII 1970<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Iudith Ardeleanu<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

C\u00e2nd Ceau\u0219escu a permis cump\u0103rarea apartamentelor, a stabilit c\u0103 se pot cump\u0103ra pe loc sau \u00een rate, dar nu mai mari dec\u00e2t o chirie, <\/span><\/span><\/span>de pl\u0103tit<\/span><\/span><\/span> timp de 25 de ani. \u0218i atunci, vecinii cu care st\u0103team la comun m-au chemat s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103. \u0218i m-au ajutat s\u0103 intru mai u\u0219or la r\u00e2nd la apartamente. Eu voiam \u00een Drumul Taberei, s\u0103 fiu mai aproape de locul de munc\u0103. Dar <\/span><\/span><\/span>nu aveau dec\u00e2t \u00een Balt<\/span><\/span><\/span><\/span>a<\/span><\/span><\/span><\/span> Alb\u0103. Costa 45 de mii de lei.<\/span><\/span><\/span><\/span> Eu aveam leafa \u0219ase mii. \u0218i m-au ajutat unchii \u2013 mi-au dat fiecare c\u00e2te zece mii f\u0103r\u0103 returnare. Maic\u0103-mea mi-a dat zece mii cu returnare, am f\u0103cut \u00eemprumut la C.A.R. de \u00eenc\u0103 zece mii, \u0219i vecinul de apartament mi-a dat \u0219i el cinci mii, tot cu returnare. \u0218i-a\u0219a am cump\u0103rat pe loc, cu banii jos. C\u00e2nd am v\u0103zut locul, i-am zis lui unchi-miu: \u201em\u0103i, dar nu se poate, pe aici se plimb\u0103 oile!\u201d. \u201eLas\u0103-le, oile se plimb\u0103 acum, dar \u00een doi ani de zile nu va mai fi nicio oaie aici \u0219i cartierul va fi foarte frumos!\u201d. Ceea ce a \u0219i fost. \u00cenainte s\u0103 m\u0103 mut, mi-am decupat la scar\u0103 toate mobilele \u0219i f\u0103cusem h\u00e2rtiu\u021be mici: \u0103sta e patul, \u0103sta e dulapul, asta e masa \u2013 tot, tot, tot. C\u00e2nd s\u0103 m\u0103 mut, au venit doi g\u0103ligani s\u0103 m\u0103 ajute: \u201eVai, o s\u0103 urc\u0103m p\u00e2n\u0103 la etajul 9!\u201d. \u201eCe s\u0103 fac, dom-le, dac\u0103 n-am g\u0103sit mai jos!\u201d. C\u00e2nd am intrat \u00een cas\u0103, am zis: eu v\u0103 spun exact unde s\u0103 pune\u021bi toate mobilele. \u201eDe unde \u0219ti\u021bi dumneavoastr\u0103 unde s\u0103 le punem?\u201d. \u201eUite, drag\u0103\u201d. \u0218i le-am ar\u0103tat toate h\u00e2rtiu\u021bele. \u0102ia s-au crucit: \u201e\u00cen via\u021ba noastr\u0103<\/span><\/span><\/span>, <\/span><\/span><\/span>n-am v\u0103zut o femeie care s\u0103 \u0219tie s\u0103 decupeze mobilele la scar\u0103!\u201d. \u201eUite-a\u0219a m-a dus pe mine capul, c\u0103 sunt nepoat\u0103 de arhitect!\u201d. La centimetru a \u00eenc\u0103put totul: studioul, dulapul, tot, tot, tot.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Administratorul mi-a v\u00e2ndut un pont: \u201edu-te acum \u0219i stai la coad\u0103 la magazin \u0219i c\u00e2nd deschide, te lipe\u0219ti de un aragaz!\u201d. Cum intrai \u00een buc\u0103t\u0103rie, era chiuveta, l\u00e2ng\u0103 chiuvet\u0103 aveam un dul\u0103pior \u00een care \u021bineam vasele. I-am zis mamei: \u201edrag\u0103, toate crati\u021bele vechi le arunc\u0103m! Toate crati\u021bele mele trebuie s\u0103 fie ro\u0219ii cu buline albe!\u201d. \u0218i a\u0219a le-am \u0219i cump\u0103rat. Balconul era foarte mare: avea <\/span><\/span><\/span>trei<\/span><\/span><\/span> metri lungime \u0219i <\/span><\/span><\/span>un<\/span><\/span><\/span> metru \u0219i jum\u0103tate l\u0103\u021bime. \u00cen balcon am amenajat c\u0103mara. Cel mai pre\u021bios obiect pe care l-am avut a fost o ce\u0219cu\u021b\u0103 superb\u0103 de cobalt. A treia nevast\u0103 a lui tata o primise c\u00e2nd a plecat de la Auschwitz \u0219i a ajuns \u00een Germania. I-a aruncat-o cineva.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Maic\u0103-mea, c\u00e2nd a auzit c\u0103 vreau s\u0103 cump\u0103r apartamentul, a fost total \u00eempotriv\u0103: \u201e<\/span><\/span><\/span>Noi suntem o familie de comuni\u0219ti! Tu o s\u0103 fii prima capitalist\u0103 din familie!\u201d<\/span><\/span><\/span><\/span>. \u201eDar, mam\u0103, eu <\/span><\/span><\/span>\u0219tiu de la Marx c\u0103 capitali\u0219tii exploateaz\u0103. Eu nu exploatez pe nimeni, eu doar \u00eemi iau o garsonier\u0103<\/span><\/span><\/span><\/span>.\u201d<\/span><\/span><\/span><\/span> \u201eNu are importan\u021b\u0103, dac\u0103 ai proprietate, e\u0219ti capitalist\u0103!\u201d. \u201eEi, atunci \u00eemi asum, o s\u0103 ave\u021bi o capitalist\u0103 \u00een familie! Dar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 <\/span><\/span><\/span>\u021bara asta se umple de capitali\u0219ti, c\u0103 to\u021bi \u00ee\u0219i cump\u0103r\u0103 case!\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dorotea Weissbuch<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen 1968 m-am mutat \u00eentr-un apartament compus din patru camere, cu WC de serviciu, buc\u0103t\u0103rie mare, balcon pe care apoi l-am \u00eenchis cu geamuri. A fost prima cas\u0103 pe care am cump\u0103rat-o. Am fost ajuta\u021bi cu bani pentru prima rat\u0103 de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi \u0219i socrii, iar restul \u2013 grosul datoriei \u2013 ni s-a re\u021binut din salariu timp de 15 ani. Zece ani am fost scuti\u021bi de la plata impozitului pe locuin\u021b\u0103. Apartamentul era la parterul unui bloc cu patru etaje. \u00cen apropiere se afla parcul IOR. \u00cen jurul blocului era verdea\u021b\u0103, aer curat. Am tr\u0103it \u00een aceast\u0103 locuin\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2011 c\u00e2nd, <\/span><\/span><\/span>din cauza<\/span><\/span><\/span> \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birii st\u0103rii mele de s\u0103n\u0103tate, fiul meu m-a internat la C\u0103minul Rosen.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pompiliu Sterian<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen perioada c\u00e2nd am fost proprietar, eu nu am avut chiria\u0219. Am locuit \u00eentr-un bloc de garsoniere cu 10 etaje. To\u021bi locatarii erau proprietari. Rela\u021biile erau reci, nici vorb\u0103 de prietenie. Ne \u00eent\u00e2lneam doar periodic, la \u0219edin\u021bele de bloc, c\u00e2nd se produceau deseori certuri. Pentru orice hot\u0103r\u00e2re privind \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea condi\u021biilor de trai, trebuia ob\u021binut\u0103 unanimitatea, lucru extrem de dificil. Personajul central era administratorul, care de multe ori nici nu locuia \u00een bloc, \u0219i deci era prea pu\u021bin interesat de necazurile locatarilor. S-a \u00eent\u00e2mplat ca unii administratori s\u0103 fac\u0103 diverse matrapazl\u00e2curi. \u00cen aceast\u0103 garsonier\u0103 am fost prima dat\u0103 proprietar, dup\u0103 ce am pl\u0103tit-o \u00een rate timp zece-doisprezece ani. Pentru prima dat\u0103 am locuit \u00eentr-un bloc la etajul \u0219apte, cu lift. M-am mutat cu so\u021bia \u00een `75-`76 \u0219i am pl\u0103tit ratele p\u00e2n\u0103 \u00een `80 \u0219i ceva. A\u0219a era atunci. Ca s\u0103-\u021bi aprobe o cas\u0103, era o poveste \u00eentreag\u0103: la comitetul sindical, la Prim\u0103rie… Am reu\u0219it \u00een sf\u00e2r\u0219it s\u0103 ob\u021bin garsoniera. De obicei, \u00een toate mut\u0103rile, aveam mobila veche, pe care o mutam de colo-colo. Aici am cump\u0103rat mobil\u0103 nou\u0103. De asemenea, la ultima cas\u0103, am avut pentru prima dat\u0103 aragaz cu butelie. Pentru prima dat\u0103 am avut frigider – Arctic. Aici s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103s\u0103toria fetei. Aici aveam o mic\u0103 gr\u0103dini\u021b\u0103 cu flori. Eram l\u00e2ng\u0103 o sta\u021bie de metrou \u2013 o alt\u0103 inven\u021bie nou\u0103. Pentru prima dat\u0103 am avut balcon. Balconul \u0103sta, ca s\u0103 fie c\u0103ldur\u0103, l-am \u00eenchis cu geam. Pe urm\u0103 am fost obliga\u021bi s\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103m totul. Garsoniera era \u00een Balta Alb\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

LOCUIRE PRECAR\u0102 \u00ceN PERIOADA SOCIALIST\u0102: ANII 1960-1980<\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mihaela<\/b><\/span><\/span><\/span> B\u00eerlegi<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Am locuit \u00eentr-un bloc la etajul cinci, care era considerat mansarda blocului, \u00eentr-o camer\u0103 care era camera de serviciu a apartamentului din fa\u021b\u0103. Blocul fusese na\u021bionalizat. Noi aveam camera de serviciu a unui evreu care era avocat, \u0219i pentru c\u0103 a cunoscut-o pe mama, i-a dat aceast\u0103 camer\u0103 de serviciu s\u0103 stea cu tata, unde ne-am n\u0103scut noi. \u00cen camera aceasta aveam patul, at\u00e2t \u00eenc\u0103pea. Dou\u0103 paturi, o mas\u0103, patru scaune, \u0219ifonierul. Mama g\u0103tea pe lamp\u0103 afar\u0103, unde aveam \u0219i un r\u0103citor cu ghea\u021b\u0103. Pe vremuri, la ultimul etaj, exista c\u0103lc\u0103toria blocului. Nu s-a mai folosit, \u0219i-atunci, dup\u0103 vreo patru ani, le-a dat-o p\u0103rin\u021bilor mei s\u0103 mai aveam o camer\u0103 unde sta. Ne-am \u00eemp\u0103r\u021bit. Eram dou\u0103 surori. Noi locuiam \u00een camer\u0103 \u0219i p\u0103rin\u021bii locuiau \u00een buc\u0103t\u0103rie. P\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 22 de ani am stat acolo, deci \u0219i dup\u0103 moartea p\u0103rin\u021bilor. P\u0103rin\u021bii au murit c\u00e2nd eram eu \u00een liceu. Noi intram pe un culoar, exista usc\u0103toria blocului, pe-urm\u0103 aveam sp\u0103l\u0103toria cu albie f\u0103cut\u0103 din aram\u0103, cazan de rufe, cad\u0103. Noi o foloseam \u0219i ca baie. Era la dispozi\u021bia noastr\u0103. <\/span><\/span><\/span>Pe urm\u0103 intram \u00een camera pe care noi o f\u0103cuse<\/span><\/span><\/span>r\u0103<\/span><\/span><\/span>m buc\u0103t\u0103rie \u0219i apoi \u00eentr-o camer\u0103, care era pe scara de serviciu. Mai mergeam pe hol unde aveam chiuvet\u0103 \u0219i <\/span><\/span><\/span>WC<\/span><\/span><\/span>. <\/span><\/span><\/span>N-am avut o locuin\u021b\u0103 chiar locuin\u021b\u0103… Mama g\u0103tea afar\u0103, la intrarea \u00een scar\u0103, \u0219i pe urm\u0103 noi am pus \u00een locul \u0103la frigiderul. \u00cen 1965-66 s-a racordat blocul la gaze \u0219i ne-a b\u0103gat centrala \u00een aceast\u0103 camer\u0103 \u2013 \u0219i noi ne-am dus \u00eentr-o singur\u0103 camer\u0103 ca s\u0103 ne pun\u0103 \u0219i nou\u0103 gaze. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Acolo am stat p\u00e2n\u0103 \u00een 1977, c\u00e2nd am fost evacuat\u0103, dup\u0103 ce sora mea a plecat \u00een str\u0103in\u0103tate. Ea a emigrat \u00een ianuarie 1976 \u00een Israel. \u0218i, \u00een august 1977, am primit o \u00een\u0219tiin\u021bare s\u0103 m\u0103 prezint la poli\u021bie. Eu lucram pe vremea<\/span><\/span><\/span> aia contabil\u0103, \u0219i m-am dus la \u0219efu<\/span><\/span><\/span>l<\/span><\/span><\/span> meu <\/span><\/span>\u0219i i-am zis \u2013 \u201ebosu<\/span><\/span><\/span>\u2019<\/span><\/span>, c\u0103 noi a\u0219a vorbeam, uite ce-am primit…\u201d \u0218i el mi-a zis: \u201eai grij\u0103, c\u0103 \u0103\u0219tia-s cu ochi alba\u0219tri, sunt din-\u0103ia cu dus-\u00eentors\u201d. Ei, de fapt, pentru c\u0103 eram singur\u0103, voiau s\u0103 vin\u0103 cu diverse persoane s\u0103-i cerceteze la mine-n cas\u0103, \u00een timp ce sunt eu plecat\u0103. \u0218i eu am spus c\u0103 nu sunt de-acord. \u0218i pe 1 noiembrie mi-a venit evacuarea. \u0218i m-au dat afar\u0103 \u0219i din serviciu. Motivul lor a fost c\u0103 sora mea n-a respectat datoria fa\u021b\u0103 de statul Israel \u2013 dup\u0103 \u0219ase luni \u00een Israel, s-a c\u0103s\u0103torit \u0219i a plecat \u00een Statele Unite. Israelul pl\u0103tise banii \u2013 \u0219colarizarea ei \u00een Rom\u00e2nia. Noroc c\u0103 aveam o vecin\u0103 \u0219i am mai stat la ea. Am mai lucrat temporar secretar\u0103 la un liceu, apoi la o \u0219coal\u0103. \u0218i \u00een timpul \u0103sta locuiam la cuno\u0219tin\u021be, mai pl\u0103team c\u00e2te o chirie la persoane particulare. Am \u00eengrijit de mama unei cuno\u0219tin\u021be \u0219i am locuit la ea \u00een cas\u0103<\/span><\/span><\/span>,<\/span><\/span><\/span> \u00een Timi\u0219oara. \u0218i dup\u0103 ce a murit persoana, m-am \u00eentors \u00een Bucure\u0219ti \u0219i am reu\u0219it s\u0103 m\u0103 angajez din nou, dar nu aveam locuin\u021b\u0103. Am stat \u00eentr-o box\u0103 mic\u0103 tot \u00een blocul \u00een care locuisem, dar m-a dat administratoarea afar\u0103, c\u0103 veniser\u0103 ni\u0219te muncitori s\u0103 renoveze blocul. Apoi, ca s\u0103 nu stau pe strad\u0103, am mai stat \u00een casa unei cuno\u0219tin\u021be \u00een timp ce era \u00een renovare. Pe urm\u0103 am plecat \u0219i de-acolo, \u0219i unde crede\u021bi c\u0103 m\u0103 duceam? <\/span><\/span><\/span>Mergeam \u00een Gara de Nord, la clasa I, pl\u0103team 15 lei \u0219i dormeam \u00een gar\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/span> Am v\u0103zut atunci foarte mul\u021bi oameni care dormeau \u00een gar\u0103. Mul\u021bi, care n-aveau bani, dormeau la clasa a II-a. Venea poli\u021bia \u0219i te controla, dar d\u0103deai bani. Dar nu \u021bi-era fric\u0103, ca acum, nu era violen\u021b\u0103, nu erau aurolaci. \u0218i nici nu erau at\u00e2\u021bia oameni ca acum, care s\u0103 doarm\u0103 pe strad\u0103. Dormeam \u00een gar\u0103, pe scaun, m\u0103 trezeam la cinci diminea\u021ba. Mergeam jos, f\u0103ceam du\u0219 acolo \u0219i plecam la serviciu. Am stat a\u0219a aproape un an. \u00centre timp f\u0103cusem cerere pentru cas\u0103, dar nu m\u0103 asculta nimeni. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, tot o cuno\u0219tin\u021b\u0103 \u00eemi spune: \u201eMihaela, tu ai fost \u00een audien\u021b\u0103 la Comitetul Central?\u201d. Zic<\/span><\/span><\/span>: <\/span><\/span><\/span>\u201en-am fost…\u201d. \u0218i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 m-am dus acolo, la C.C., \u0219i cel care m-a primit, v\u0103 da\u021bi seama, eram caz special, m-a b\u0103gat \u00eentr-o sal\u0103 arhiplin\u0103 \u0219i m-au chemat \u00een birou imediat. M-au ascultat… \u0218i au \u00eenceput s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u201ecum se poate \u00een statul nostru socialist, s\u0103 se doarm\u0103 \u00een gar\u0103, mai ales c\u0103 \u0219i lucra\u021bi…\u201d, \u0219ti\u021bi cum fac ei. \u0218i, ca s\u0103 vede\u021bi cum se rezolva atunci, fa\u021b\u0103 de acum, m-a trimis la sediul partidului pe municipiu, care era pe Brezoianu. M-a ascultat \u0103la de-acolo \u0219i zice: \u201edoamn\u0103, \u00een momentul \u0103sta merge\u021bi la sediul ICRAL!\u201d. \u0218i \u0219eful ICRAL-ului \u00eemi zice: \u201edoamn\u0103, m\u00e2ine diminea\u021b\u0103, la ora opt, veni\u021bi cu o yal\u0103 la dumneavoastr\u0103 \u0219i ne vedem \u00een fa\u021ba blocului\u201d. Eu \u0219tiam c\u0103 \u00een blocul meu, la subsol, mai era o camer\u0103 goal\u0103, fusese a cuiva care murise. Vreau s\u0103 v\u0103 zic c\u0103 a doua zi diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd am venit, camera era \u0219i zugr\u0103vit\u0103, \u0219i aranjat\u0103, \u0219i cu u\u0219ile vopsite \u2013 doar gata s\u0103 m\u0103 mut. \u0218i a\u0219a m-am mutat.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pompiliu Sterian Cu anul 1949 a \u00eenceput una dintre cele mai fericite perioade din via\u021ba mea. A durat peste 30 de ani. Cu anul 1949, a \u00eenceput un lung calvar al vie\u021bii mele, plin de necazuri, certuri \u0219i conflicte. A durat 26 de ani. V\u0103 rog din suflet s\u0103 nu face\u021bi nicio leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 afirma\u021bii de mai sus. Ambele sunt adev\u0103rate \u0219i totu\u0219i nu exist\u0103 nicio contradic\u021bie \u00eentre ele. \u00cen 1949 m-am c\u0103s\u0103torit cu aleasa inimii mele \u0219i am \u00eentemeiat o familie fericit\u0103. Tot \u00een acela\u0219i an m-am mutat \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 din strada Culmea Veche, apartament cu trei…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[170,97],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4223"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4223"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4223\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4227,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4223\/revisions\/4227"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}