{"id":3887,"date":"2016-11-15T18:45:29","date_gmt":"2016-11-15T18:45:29","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3887"},"modified":"2016-11-22T18:58:06","modified_gmt":"2016-11-22T18:58:06","slug":"institutiile-publice-de-cultura-niste-frigidere-in-care-cultura-sta-la-rece","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/15\/institutiile-publice-de-cultura-niste-frigidere-in-care-cultura-sta-la-rece\/","title":{"rendered":"Institu\u021biile publice de cultur\u0103 – ni\u0219te frigidere \u00een care cultura st\u0103 la rece?"},"content":{"rendered":"

Material de Ionu\u021b Sociu<\/em><\/p>\n

\u00cen cadrul festivalului <\/em>Festivalului Temps d\u2019Images Cluj <\/em><\/strong>(7-13 noiembrie 2016), a avut loc un atelier sus\u021binut de regizorul Oliver Frlji\u0107 (n. 31 martie 1976). \u00a0\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest atelier, intitulat Dramaturgia institu\u021biilor<\/strong>, organizatorii spuneau \u201ec\u0103<\/em> nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei institu\u021bii teatrale ca actant \u00een contextul general al spectacolului social.\u201d \u00a0Spectacolul lui Oliver Frlji\u0107, <\/em>Violen\u021ba noastr\u0103 \u0219i violen\u021ba voastr\u0103 <\/em><\/strong>(inspirat de cartea lui Peter Weiss, The Aesthetics of Resistance)<\/em> a\u00a0 fost \u00a0prezentat\u00a0 tot \u00een cadrul Festivalului Temps d\u2019Images.<\/strong>\u00a0 I-am rugat pe c\u00e2\u021biva dintre participan\u021bii de la atelier <\/em><\/p>\n

s\u0103-mi \u00a0vorbeasc\u0103 despre spectacol \u0219i despre \u00a0\u00eent\u00e2lnirea cu <\/em>Frlji\u0107 .\u00a0 Public\u0103m aici prima parte a unei anchete la care au r\u0103spuns Andreea Andrei, Olivia Grecea, Petro Ionescu,\u00a0 Andrei M\u0103jeri \u0219i\u00a0 Raul Coldea.<\/em><\/p>\n

\"Foto:

Foto: Oana Hodade<\/p><\/div>\n

Na\u0161e nasilje i va\u0161e nasilje \/ Our Violence is Your Violence. <\/strong>Premiera a avut loc pe\u00a0 28 septembrie 2016.<\/p>\n

Distribu\u021bia:<\/p>\n

Barbara Baba\u010di\u0107, Da\u0161a Dober\u0161ek, Uro\u0161 Kaurin, Dean Kriva\u010di\u0107, Jerko Mar\u010di\u0107, Nika Mi\u0161kovi\u0107, Dragica Poto\u010dnjak, Matej Recer, Bla\u017e \u0160ef<\/p>\n

Produc\u0103tor: HAU Hebbel am Ufer Berlin. Co-produc\u0103tori: Teatrul Mladinsko, Slovenia, Wiener Festwochen, Z\u00fcrcher Theater Spektakel, Kunstfest Weimar, Teatrului Na\u021bional din Rijeka, Croa\u021bia.<\/p>\n

Andreea Andrei (n. 22 martie, 1989) este teatrolog \u0219i curator, scrie ocazional cronici de teatru.<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2014, regizorul Oliver Frlji\u0107 a preluat conducerea Teatrului Na\u021bional din Rijeka. De atunci, a primit mutiple amenin\u021b\u0103ri cu moartea, a fost b\u0103tut, insultat \u0219i scuipat pe strad\u0103, apartamentul i-a fost jefuit, s-au organizat proteste \u00eempotriva lui, doar pentru c\u0103, a\u0219a cum a declarat pre\u0219edinta Croa\u021biei Kolinda Grabar-Kitarovi\u0107, \u201ea provocat, iritat \u0219i ofensat majoritatea publicului croat\u201d.<\/p>\n

Ce face mai exact Oliver Frlji\u0107 at\u00e2t de radical \u00eenc\u00e2t a reu\u0219it reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze asemenea scandaluri publice \u0219i s\u0103 devin\u0103 \u021binta unei uri na\u021bionale de asemenea amploare?<\/p>\n

Produc\u021biile sale artistice, a\u0219a cum declar\u0103 chiar el, \u201enu sunt spectacole de teatru, ci mai degrab\u0103 o \u00eencercare de dramatizare a simptomelor observate \u00een societate\u201d. Toate au un caracter politic asumat, prin care critic\u0103 na\u021bionalismul, denun\u021b\u0103 fascismul, segregarea \u0219i diviziunile de clas\u0103, ras\u0103, etnie, gen, \u201echestioneaz\u0103 responsabilitatea societ\u0103\u021bii \u0219i a elitelor politice pentru crimele trecutului\u201d, sparge consensurile \u0219i narativele oficiale. Iar asta deranjeaz\u0103.<\/p>\n

Deranjeaz\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t spectacolele sale au ajuns s\u0103 fie cenzurate. Un exemplu ar fi Un-Divine Comedy. Remains<\/strong>, dup\u0103 Zygmunt Krasi\u0144ski, care ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 premiera la Teatrul Na\u021bional Stary din Cracovia, dar care a fost scos din repertoriu \u00een 2013, de c\u0103tre directorul Teatrului Stary, Jan Klata, cu dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de premier\u0103, din cauza protestelor din strad\u0103 organizate de grupuri na\u021bionaliste \u0219i din cauza articolelor negative publicate de ziare de dreapta. De ce? Pentru c\u0103 Frlji\u0107 inten\u021biona s\u0103 foloseasc\u0103 acest text clasic din literatura romantic\u0103 polonez\u0103 ca pretext pentru a chestiona antisemitismul din societatea polonez\u0103 \u0219i lipsa de solidaritate a na\u021biunii poloneze cu comunitatea evreiasc\u0103 \u00een cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Programul artistic politic al lui Frlji\u0107 este vizibil nu doar \u00een spectacolele sale, c\u00e2t \u0219i \u00een viziunea lui despre rolul unei institu\u021bii culturale de stat. \u201eMajoritatea institu\u021biilor publice de artele spectacolului sunt ca ni\u0219te frigidere – bagi cultura \u00een\u0103untru \u0219i o \u021bii la conservat ca s\u0103 nu putrezeasc\u0103\u201d. Spre deosebire de anumite muzee de art\u0103 contemporan\u0103, teatrelor de stat le este mai greu s\u0103 se reformeze, crede Frlji\u0107. Iar \u00eentrebarea este: cum putem s\u0103 le reform\u0103m? R\u0103spunsul: prelu\u0103m conducerea \u0219i propunem un proiect radical. Este exact ceea ce a \u00eencercat Frlji\u0107 \u00een cei doi ani de directorat la Teatrul Na\u021bional din Rijeka. A chestionat structurile ierarhice \u0219i de putere din institu\u021bii, a folosit teatrul ca pe un instrument de schimbare social\u0103, a reg\u00e2ndit conceptul de teatru na\u021bional, a restabilit rela\u021bia cu comunitatea \u0219i mai ales cu minorit\u0103\u021bile nereprezentate p\u00e2n\u0103 atunci, a introdus \u00een repertoriu spectacole angajate de teatru politic \u0219i a f\u0103cut loc pentru experimente. A \u0219i redenumit teatrul de c\u00e2teva ori, cel mai controversat titlu fiind cel de \u201eTeatrul Na\u021bional LGBT\u201d din Rijeka, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t a ridicat pe cl\u0103direa teatrului steagul LGBT al\u0103turi de steagul Croa\u021biei, chiar de Ziua Independen\u021bei. Aceste schimb\u0103ri au atras critica multor oameni de teatru, dar mai ales a multor organiza\u021bii conservatoare \u0219i de dreapta, care l-au acuzat c\u0103 ofenseaz\u0103 \u0219i ridiculizeaz\u0103 simbolurile na\u021bionale. Dup\u0103 doi ani, Frlji\u0107 \u0219i-a dat demisia din func\u021bia de director, pentru c\u0103 a sim\u021bit c\u0103 \u00een loc ca el s\u0103 reu\u0219easc\u0103 s\u0103 schimbe institu\u021bia, structurile institu\u021bionale mult prea rigide au \u00eenceput s\u0103 \u00eel schimbe pe el. Cu toate acestea, the fight is not lost, <\/em>pentru c\u0103, \u00een tot acest timp, a reu\u0219it s\u0103 antagonizeze opinia public\u0103, iar acest lucru e mai mult dec\u00e2t benefic, \u00eentruc\u00e2t, dup\u0103 cum zice chiar el, \u201eemanciparea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 doar prin conflict, mai ales prin conflictul dintre pozi\u021bii ideologice diferite\u201d.<\/p>\n

\"Foto:

Foto: Oana Hodade<\/p><\/div>\n

Raul Coldea (n. 8 aprilie 1991) este regizor de teatru (Reactor de crea\u021bie \u0219i experiment, Cluj-Napoca).<\/strong><\/p>\n

Spectacolul regizorului croat de origine bosniac\u0103 Oliver Frjli\u0107, Violen\u021ba noastr\u0103 \u0219i violen\u021ba voastr\u0103<\/strong>, vine ca o continuare logic\u0103, deloc surprinz\u0103toare, a demersului politic radical al unuia dintre cei mai controversa\u021bi arti\u0219ti europeni ai momentului. Violen\u021ba noastr\u0103\u2026<\/strong> \u00ee\u0219i propune (\u0219i a reu\u0219it deja) s\u0103 \u0219ocheze, chestion\u00e2nd serios felul \u00een care Europa reac\u021bioneaz\u0103 \u00een contextul actualei crize a refugia\u021bilor. F\u0103r\u0103 a fi (foarte) explicit anti-european, spectacolul lui Frjli\u0107 \u00eencearc\u0103 s\u0103 deconstruiasc\u0103 viziunea binar\u0103 asupra violen\u021bei (unii sunt buni, ceilal\u021bi sunt r\u0103i), v\u0103z\u00e2nd violen\u021ba ca pe un mecanism complex, sistemic, \u00een care for\u021bele opozante \u00eemprumut\u0103 caracteristici una de la cealalt\u0103, un mecanism plin de contradic\u021bii care genereaz\u0103 atrocit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Discursul lui\u00a0 Frjli\u0107 este orientat pe o critic\u0103 a istoriei coloniale a Europei: tradi\u021bia<\/em> european\u0103 nu este altceva dec\u00e2t o tradi\u021bie a abuzurilor comise de europeni \u00een spa\u021biile colonizate, iar bun\u0103starea european\u0103 este un produs al acestor abuzuri. Cele dou\u0103 mecanisme importante pe care le identific \u00een construc\u021bia acestui discurs \u0219i care fac, de fapt, din Violen\u021ba noastr\u0103\u2026<\/strong> un spectacol incomod sunt reducerea conflictului politic la un conflict al simbolurilor \u0219i autocritica.<\/p>\n

Frjli\u0107 construie\u0219te o dramaturgie complicat\u0103 a simbolurilor care sunt v\u0103zute ca fiind opozante \u00een societate \u0219i le reconfigureaz\u0103 \u00een acord cu discursul s\u0103u politic. Fie c\u0103 vorbim de simboluri na\u021bionale europene (una dintre actri\u021be scoate, la un moment dat, un steag al Rom\u00e2niei din vagin \u2013 scen\u0103 care a st\u00e2rnit numeroase controverse \u00een \u021b\u0103rile \u00een care spectacolul a fost prezentat), de simboluri musulmane (un refugiat este obligat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce carne de porc \u0219i s\u0103 bea alcool) sau de simboluri care pot fi revendicate de ambele p\u0103r\u021bi (\u00een sesiunea de \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri de dup\u0103 spectacol, regizorul justifica alegerea costumelor portocalii ale actorilor ca fiind o \u00eencercare de a pune un semn de egalitate \u00eentre abuzurile comise la Guantanamo \u0219i violen\u021bele Statului Islamic),\u00a0 Frjli\u0107 deconstruie\u0219te la fiecare pas felul \u00een care suntem obi\u0219nui\u021bi s\u0103 recept\u0103m aceste simboluri. Probabil cea mai violent\u0103 scen\u0103 a spectacolului este cea a violului. Un b\u0103rbat coboar\u0103 de pe o cruce (format\u0103 din canistre de benzin\u0103) \u0219i agreseaz\u0103 sexual o femeie, dar nu \u00eenainte de a-i da jos hijabul pe care ea l-a purtat p\u00e2n\u0103 atunci. O scen\u0103 violent\u0103, dar nu departe de adev\u0103rurile acestui an, amintind, printre altele, de recentele cazuri \u00een care femeile musulmane au fost obligate s\u0103 renun\u021be la hijab pe plajele \u0219i pe str\u0103zile din Europa.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te autocritica,\u00a0 Frjli\u0107 insist\u0103 s\u0103 se autodefineasc\u0103 prin contradic\u021biile pe care le propune. Cea mai important\u0103 dintre acestea este reprezentat\u0103 de ideea c\u0103, prin mijloacele de produc\u021bie a spectacolului de care dispune, prin capitalul de imagine pe care \u0219i l-a creat sau prin faptul c\u0103 \u0219i-a construit un soi de obicei din a critica institu\u021bii din interiorul lor, reproduce sistemul opresiv pe care \u00eel atac\u0103. Probabil c\u0103 r\u0103spunsul lui la aceste critici (destul de actuale \u00een arta politic\u0103, \u00een general) sunt clasice: arta nu poate niciodat\u0103 s\u0103 scape de conven\u021bional, realitatea este implicit mai complex\u0103 \u0219i mai dur\u0103, arti\u0219tii nu vor refuza niciodat\u0103 s\u0103 fie (bine) pl\u0103ti\u021bi \u0219i nu putem s\u0103 \u00een\u021belegem pe deplin mecanismele sistemului dac\u0103 nu renun\u021b\u0103m la ideea c\u0103 sistemul este ceva care exist\u0103 deasupra noastr\u0103, independent de noi. Ce trebuie e s\u0103 ne radicaliz\u0103m \u00een interiorul sistemului \u0219i s\u0103 profit\u0103m de abera\u021biile lui \u00een favoarea noastr\u0103.<\/p>\n

Continuarea materialului, aici<\/a>.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Material de Ionu\u021b Sociu \u00cen cadrul festivalului Festivalului Temps d\u2019Images Cluj (7-13 noiembrie 2016), a avut loc un atelier sus\u021binut de regizorul Oliver Frlji\u0107 (n. 31 martie 1976). \u00a0\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu acest atelier, intitulat Dramaturgia institu\u021biilor, organizatorii spuneau \u201ec\u0103 nu se va concentra pe prezentarea sau analiza unui tip anume de performance sau a unui anume stil regizoral, ci va trata posibilitatea folosirii unei institu\u021bii teatrale ca actant \u00een contextul general al spectacolului social.\u201d \u00a0Spectacolul lui Oliver Frlji\u0107, Violen\u021ba noastr\u0103 \u0219i violen\u021ba voastr\u0103 (inspirat de cartea lui Peter Weiss, The Aesthetics of Resistance) a\u00a0 fost \u00a0prezentat\u00a0 tot \u00een cadrul Festivalului…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3887"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3887\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3899,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3887\/revisions\/3899"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}