{"id":3865,"date":"2016-11-22T17:19:40","date_gmt":"2016-11-22T17:19:40","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3865"},"modified":"2016-11-23T19:04:05","modified_gmt":"2016-11-23T19:04:05","slug":"spre-un-al-treilea-cinema-spre-un-cinema-al-periferiei-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/22\/spre-un-al-treilea-cinema-spre-un-cinema-al-periferiei-partea-i\/","title":{"rendered":"Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I"},"content":{"rendered":"

Considera\u021bii \u0219i experien\u021be pentru dezvoltarea unui cinema liberator \u00een Lumea a Treia<\/em>[1]<\/a><\/p>\n

De Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino<\/em><\/p>\n

… trebuie s\u0103 descoperim, trebuie s\u0103 invent\u0103m.<\/em> (Frantz Fanon)<\/p>\n

Nu \u00een urm\u0103 cu mult timp, preten\u021bia de a realiza \u00een \u021b\u0103rile colonizate \u0219i neo-colonizate un cinema decolonial ar fi p\u0103rut o aventur\u0103 nes\u0103buit\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, cinemaul era sinonim numai cu spectacolul \u0219i divertismentul: obiect de consum. \u00cen cel mai bun caz, era dependent de sistem sau condamnat s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele unui cinema al efectelor, niciodat\u0103 al cauzelor. Astfel, instrumentul de comunicare cel mai valoros al vremurilor noastre era folosit exclusiv pentru satisfacerea intereselor st\u0103p\u00e2nilor cinematografului, adic\u0103 ale proprietarilor pie\u021bei globale de film, \u00een majoritate cov\u00e2r\u0219itoare nord-americani.<\/p>\n

Era posibil s\u0103 dep\u0103\u0219im aceast\u0103 situa\u021bie? Cum s\u0103 construie\u0219ti un cinema al decoloniz\u0103rii, c\u00e2t\u0103 vreme costurile sale se ridic\u0103 la numeroase milioane de dolari, iar mijloacele de distribu\u021bie \u0219i expunere se g\u0103sesc \u00een m\u00e2inile du\u0219manului? Cum s\u0103 asiguri continuitate procesului de lucru? Cum s\u0103 ajungi cu acest cinema la popor? Cum s\u0103 \u00eenvingi represiunea \u0219i cenzura impuse de sistem? \u00centreb\u0103rile care se pot extinde \u00een toate aceste direc\u021bii, \u00eei conduceau, \u0219i \u00eenc\u0103 \u00eei conduc pe mul\u021bi, la scepticism \u0219i la eschivare. \u201eNu poate exista un cinema revolu\u021bionar \u00eenaintea revolu\u021biei\u201d; \u201ecinemaul revolu\u021bionar nu a fost posibil dec\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile liberate\u201d; \u201ef\u0103r\u0103 sprijinul puterii politice revolu\u021bionare, devin imposibile un cinema sau o art\u0103 a revolu\u021biei\u201d. Gre\u0219eala const\u0103 tocmai \u00een abordarea \u00een continuare a realit\u0103\u021bii \u0219i a cinemaului dintr-o perspectiv\u0103 ce serve\u0219te burgheziei. Nu s-au pus \u00een practic\u0103 modele noi de produc\u021bie, distribu\u021bie, care s\u0103 fie diferite de cinematograful nord-american, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu ap\u0103ruse, \u00een sfera cinemaului, o desprindere consistent\u0103 de ideologia \u0219i politica burgheze. O politic\u0103 reformist\u0103, manifestat\u0103 prin dialog cu adversarul, prin coexisten\u021b\u0103, prin subsumarea contradic\u021biilor na\u021bionale conflictelor \u00eentre cele dou\u0103 blocuri presupus unitare: U.R.S.S. \u0219i Statele Unite, o astfel de politic\u0103 nu poate \u00eencuraja altceva dec\u00e2t un cinema menit s\u0103 se integreze \u00een sistem, cel mult s\u0103 fie aripa \u201eprogresist\u0103\u201d a cinematografului sistemului; p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un cinema condamnat s\u0103 a\u0219tepte rezolvarea pa\u0219nic\u0103 a conflictului global \u00een favoarea socialismului, pentru a se schimba atunci fundamental. \u00cencerc\u0103rile cele mai \u00eendr\u0103zne\u021be ale acelora care au c\u0103utat s\u0103 cucereasc\u0103 fort\u0103rea\u021ba cinemaului oficial, s-au \u00eencheiat, dup\u0103 cum remarc\u0103 bine Godard, \u201eprin a r\u0103m\u00e2ne prizonieri \u00een interiorul fort\u0103re\u021bei\u201d.<\/p>\n

\"Imagine

Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino<\/p><\/div>\n

Dar aceste \u00eentreb\u0103ri erau promi\u021b\u0103toare, ap\u0103ruser\u0103 dintr-o situa\u021bie istoric\u0103 nou\u0103 pe care omul de film, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei cu clasele educate din \u021b\u0103rile noastre, o \u00een\u021belesese cu \u00eent\u00e2rziere: zece ani de revolu\u021bie cubanez\u0103, epopeea rezisten\u021bei vietnameze, dezvoltarea unei mi\u0219c\u0103ri de liberare global\u0103 al c\u0103rei motor se afla \u00een \u021b\u0103rile Lumii a Treia: trebuie s\u0103 spunem c\u0103 existen\u021ba maselor revolu\u021bionare la nivel global a reprezentat condi\u021bia material\u0103 f\u0103r\u0103 de care aceste \u00eentreb\u0103ri nu s-ar fi n\u0103scut. O situa\u021bie istoric\u0103 nou\u0103, pentru un om nou, ce se n\u0103\u0219tea din lupta anti-imperialist\u0103, cerea de-asemenea o atitudine nou\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103 at\u00e2t cinea\u0219tilor din \u021b\u0103rile noastre, c\u00e2t \u0219i celor din metropolele imperialiste. \u00centrebarea dac\u0103 un cinema militant era posibil \u00eenainte de revolu\u021bie a \u00eenceput s\u0103 fie \u00eenlocuit\u0103, pentru grupuri \u00eenc\u0103 restr\u00e2nse, de \u00eentrebarea dac\u0103 cinemaul putea contribui la posibilitatea realiz\u0103rii revolu\u021biei. Plec\u00e2nd de la un r\u0103spuns afirmativ la aceast\u0103 \u00eentrebare, procesul construc\u021biei de posibilit\u0103\u021bi \u0219i-a g\u0103sit canale de propagare \u00een numeroase \u021b\u0103ri. Este suficient s\u0103 amintim filmele pe care diferi\u021bi cinea\u0219ti le dezvolt\u0103 \u00een \u201epatria tuturor\u201d[2]<\/a>, cum ar spune Bol\u00edvar, \u00een c\u0103utarea unui cinema revolu\u021bionar latino-american, dar \u0219i news reels<\/em> nord-americane, cine-giornale<\/em> ale Movimiento Studentesco<\/strong>, filmele f\u0103cute de Etats Generaux du Cinema Francais<\/strong> \u0219i cele ale mi\u0219c\u0103rilor studen\u021be\u0219ti engleze sau japoneze, care continu\u0103 \u0219i aprofundeaz\u0103 munca unor Joris Ivens sau Santiago \u00c1lvarez.<\/p>\n

\"liberacion\"

Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino<\/p><\/div>\n

    \n
  1. Al lor \u0219i al nostru<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n

    O dezbatere aprins\u0103 despre rolul intelectualului \u0219i artistului \u00een procesele liberatoare \u00eembog\u0103\u021be\u0219te ast\u0103zi perspectivele asupra muncii intelectuale \u00een toat\u0103 lumea. Aceast\u0103 dezbatere oscileaz\u0103, cu toate acestea, \u00eentre doi poli, acela care propune subordonarea \u00eentregii capacit\u0103\u021bii intelectuale de munc\u0103 unor scopuri completamente politice, sau politico-militare, neg\u00e2nd ra\u021biunea \u00eentregii activit\u0103\u021bi artistice, cu argumentul c\u0103 o astfel de activitate va fi \u00eentotdeauna absorbit\u0103 de sistem; \u0219i cel\u0103lalt pol, care sus\u021bine dimensiunea dual\u0103 a intelectualului: pe de-o parte \u201eopera de art\u0103\u201d, \u201esuprema\u021bia frumuse\u021bii\u201d, art\u0103 \u0219i frumuse\u021be nu neap\u0103rat legate de necesit\u0103\u021bile procesului politic revolu\u021bionar, iar pe de alt\u0103 parte un angajament politic care const\u0103 de obicei \u00een semnarea diverselor manifeste anti-imperialiste. De fapt, o desprindere a politicii de art\u0103.<\/p>\n

    Dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, ace\u0219ti doi poli se bazeaz\u0103 pe dou\u0103 erori: prima \u2013 \u00een\u021belegerea culturii, \u0219tiin\u021bei, artei, cinemaului, drept concepte univoce \u0219i universale; a doua \u2013 lipsa con\u0219tiin\u021bei suficient de clare a faptului c\u0103 revolu\u021bia nu \u00eencepe prin cucerirea puterii politice de la for\u021bele imperiale \u0219i de la burghezie, ci atunci c\u00e2nd masele \u00eencep s\u0103 intuiasc\u0103 necesitatea schimb\u0103rii, iar avangardele lor intelectuale \u00eencep, pe diverse fronturi, s\u0103 studieze \u0219i s\u0103 materializeze aceast\u0103 necesitate.<\/p>\n

    Cultura, arta, cinemaul, r\u0103spund \u00eentotdeauna intereselor de clas\u0103 aflate \u00een conflict. \u00cen contextul neocolonial, dou\u0103 concep\u021bii despre cultur\u0103, art\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103, cinema, se afl\u0103 \u00een competi\u021bie: cea a for\u021belor dominante \u0219i cea na\u021bional\u0103[3]<\/a>. \u0218i aceast\u0103 situa\u021bie va continua c\u00e2t\u0103 vreme ideologia na\u021bional\u0103 va r\u0103m\u00e2ne desprins\u0103 de ideologia conduc\u0103torilor, c\u00e2t\u0103 vreme persist\u0103 statutul de colonie sau semicolonie. Mai mult, aceast\u0103 separare nu va putea fi dep\u0103\u0219it\u0103, pentru a c\u0103p\u0103ta o dimensiune universal\u0103, dec\u00e2t atunci c\u00e2nd cele mai importante valori umane vor deveni din subalterne hegemonice, c\u00e2nd se va des\u0103v\u00e2r\u0219i liberarea omului. \u00centre timp, continu\u0103 s\u0103 existe o cultur\u0103 a noastr\u0103 \u0219i o cultur\u0103 a lor, un cinema al nostru \u0219i un cinema al lor. Cultura noastr\u0103, care \u021binte\u0219te spre emancipare, va continua s\u0103 fie, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceast\u0103 emancipare se materializeaz\u0103, o cultur\u0103 subversiv\u0103, care aduce cu sine o art\u0103, o \u0219tiin\u021b\u0103, un cinema subversiv.<\/p>\n

    Lipsa de \u00een\u021belegere a acestor dualit\u0103\u021bi \u00eel face deseori pe intelectual s\u0103 abordeze exprim\u0103rile artistice sau \u0219tiin\u021bifice de parc\u0103 acestea ar fi fost \u201euniversal\u201d concepute de c\u0103tre clasele dominatoare, cel mult aduc\u00e2ndu-le c\u00e2teva corec\u021bii. Nu se reflecteaz\u0103 suficient de ad\u00e2nc asupra unui teatru, a unei arhitecturi, a unei medicini sau psihologii, sau asupra unui cinema revolu\u021bionar. Nu se reflecteaz\u0103 suficient asupra unei culturi f\u0103cut\u0103 de \u0219i pentru noi. Intelectualul prive\u0219te fiecare dintre aceste practici drept unitare \u0219i corectabile doar din interior, \u0219i nu din afar\u0103, cu metode proprii \u0219i noi.<\/p>\n

    Un astronaut sau un soldat folose\u0219te toate resursele \u0219tiin\u021bifice ale imperialismului. Psihologii, medicii, oamenii politici, sociologii, matematicienii, inclusiv arti\u0219tii, sunt arunca\u021bi \u00een cercetarea unor lucruri care servesc, \u00een diversele lor specialit\u0103\u021bi sau domenii de lucru, tot la preg\u0103tirea c\u0103l\u0103toriilor noastre \u00een cosmos sau la uciderea vietnamezilor; pe termen lung, toate aceste specialit\u0103\u021bi satisfac, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, necesit\u0103\u021bile imperialismului.<\/p>\n

    \u00cen Buenos Aires, armata m\u0103tur\u0103 \u201ecartierele mizere\u201d \u0219i construie\u0219te \u00een locul lor \u201ezone strategice\u201d, parte din planuri urbanistice pentru \u00eenlesnirea unei eventuale interven\u021bii militare. Organiza\u021biilor de mas\u0103, pe de alt\u0103 parte, le lipsesc fac\u021biuni specializate profund \u00een medicin\u0103, inginerie, psihologie, arte sau cinema care s\u0103 fie ale noastre, revolu\u021bionare. Pentru a fi eficiente, organiza\u021biile muncitore\u0219ti trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 priorit\u0103\u021bile fiec\u0103rei etap\u0103 de lupt\u0103, priorit\u0103\u021ble necesare \u00een lupta pentru putere sau cele pe care le cere triumful procesului revolu\u021bionar. Exemple: prioritatea de a dezvolta o munc\u0103 de sensibilizare \u0219i politizare asupra necesit\u0103\u021bii luptei politice militante pentru cucerirea puterii; prioritatea de dezvoltare a unei medicini care s\u0103 serveasc\u0103 preg\u0103tirii oamenilor ap\u021bi pentru lupt\u0103 \u00een zonele urbane sau rurale; prioritatea de a cataliza energiile pentru realizarea unei produc\u021bii de zece milioane de tone de zah\u0103r, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Cuba; sau prioritatea de a elabora o arhitectur\u0103 \u0219i o concep\u021bie urbanistic\u0103 care s\u0103 ajute la ap\u0103rarea \u00eempotriva posibilelor bombardamente masive din partea statelor imperialiste etc. Dezvoltarea fiec\u0103rei specialit\u0103\u021bi \u0219i domeniu de lucru, subordon\u00e2ndu-le priorit\u0103\u021bilor colective, este cea ce poate umple spa\u021biile goale ap\u0103rute \u00een lupta pentru liberare; tot aceast\u0103 fortificare ne va trasa, cu mai mult\u0103 precizie, rolul intelectualului \u00een vremurile noastre. Este evident c\u0103 cultura \u0219i con\u0219tiin\u021ba revolu\u021bionar\u0103 la nivelul maselor nu se vor putea ridica dec\u00e2t dup\u0103 cucerirea puterii politice. Dar nu este mai pu\u021bin valabil faptul c\u0103 folosirea mijloacelor \u0219tiin\u021bifice \u0219i artistice, \u00eempreun\u0103 cu cele politico-militare, va preg\u0103ti terenul pentru ca revolu\u021bia s\u0103 devin\u0103 realitate iar problemele care apar dup\u0103 preluarea puterii s\u0103 fie rezolvate mai u\u0219or.<\/p>\n

    \u00cen miezul activit\u0103\u021bii intelectualului trebuie s\u0103 fie identificarea acelui domeniu de lucru unde, ra\u021bional \u0219i emo\u021bional, poate dezvolta o munc\u0103 mai folositoare. Odat\u0103 determinat domeniul de lupt\u0103, sarcina urm\u0103toare este identificarea \u201etran\u0219eelor\u201d du\u0219manului \u0219i a locului \u0219i modalit\u0103\u021bilor de amplasare a propriilor structuri de rezisten\u021b\u0103. \u00cen aceast\u0103 c\u0103utare zilnic\u0103, dificil\u0103 \u0219i dramatic\u0103, se poate na\u0219te, \u00eencep\u00e2nd chiar din acest moment, un cinema, o medicin\u0103, o cultur\u0103 revolu\u021bionar\u0103, acea baz\u0103 \u00een care apar fermen\u021bii acelui om nou personificat de Che Guevara. Nu un om abstract, nu \u201eliberarea omului\u201d, ci un alt om, care se poate ridica din cenu\u0219a oamenilor vechi \u0219i aliena\u021bi care suntem, \u0219i care \u00a0va contribui la distrugerea omului vechi, a\u021b\u00e2\u021b\u00e2nd, \u00eenc\u0103 \u00eencep\u00e2nd de ast\u0103zi, focul.<\/p>\n

    \"Imagine

    Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino<\/p><\/div>\n

    Traducere, adaptare din limba spaniol\u0103 \u0219i note: David Schwartz.<\/em><\/p>\n

    [1]<\/a> Manifestul Hacia un Tercer Cine<\/strong> a fost publicat de regizorii argentinieni Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino \u00een 1969, \u00een revista Tricontinental,<\/strong> editat\u0103 la Havana, Cuba (nr. 13, octombrie 1969). Conceptul de \u201eal treilea cinema\u201d are dublu \u00een\u021beles. Este vorba pe de-o parte un cinema care s\u0103 se diferen\u021bieze fa\u021b\u0103 de ceea ce cinea\u0219tii percep drept \u201eprimul\u201d \u0219i \u201eal doilea\u201d cinema (concep\u021bie explicat\u0103 pe larg \u00een manifest). Pe de alt\u0103 parte, este o \u00eencercare transparent\u0103 de apropriere a terminologiei depreciative, ultra-r\u0103sp\u00e2ndite \u00een anii 1960, care \u00eemp\u0103r\u021bea popula\u021biile lumii \u00een \u201elumea \u00eent\u00e2i\u201d (spa\u021biul euro-atlantic) \u0219i \u201elumea a treia\u201d (\u021b\u0103rile \u201e\u00een curs de dezvoltare\u201d), uneori cu referin\u021be la spa\u021biul socialist ca fiind \u201elumea a doua\u201d. Pentru a enun\u021ba aceast\u0103 dubl\u0103 semnifica\u021bie, am dat \u0219i titlul alternativ de \u201ecinema al periferiei\u201d. Manifestul con\u021bine 13 p\u0103r\u021bi, \u0219i va fi publicat integral pe www.artapolitica.ro<\/a> \u00a0\u00een perioada urm\u0103toare.<\/p>\n

    [2]<\/a> Expresie a pan-americanismului lupt\u0103torului pentru liberare de sub statutul de colonii ale \u021b\u0103rilor Americii Latine, Simon Bol\u00edvar. Acesta a sus\u021binut unirea tuturor \u021b\u0103rilor latino-americane \u00eentr-o form\u0103 de interna\u021bionalism regional. \u201eUna sola debe ser la patria de todos los americanos<\/em>\u201d (\u201ePatria tuturor americanilor trebuie s\u0103 fie una singur\u0103\u201d.<\/p>\n

    [3]<\/a> No\u021biunea de \u201ena\u021bional\u201d este utilizat\u0103 aici \u00een sensul unui na\u021bionalism liberator, care se opune procesului colonial, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a diferen\u021bia \u00eentre etniile \u021b\u0103rii respective, \u0219i \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu un interna\u021bionalism regional, pan-american. No\u021biunea pune totu\u0219i probleme, cel pu\u021bin \u00een privin\u021ba raportului cu conflictele de clas\u0103, probleme care au devenit vizibile odat\u0103 cu cucerirea\u00a0 puterii, \u00een Argentina, pentru scurt timp, de c\u0103tre aripa \u201eperonist\u0103\u201d, adept\u0103 a ideologiei na\u021bionale, protec\u021bioniste. Aceste conflicte au dus inclusiv la separarea din mi\u0219carea Cine Liberaci\u00f3n<\/b>\u00a0a unui grup de st\u00e2nga orientat spre o \u00een\u021belegere intersec\u021bional\u0103 \u0219i complex\u0103 a intereselor de clas\u0103 \u0219i a celor imperiale, grupul Cine de la Base<\/em>, ini\u021biat de regizorul Raymundo Gleyzer.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Considera\u021bii \u0219i experien\u021be pentru dezvoltarea unui cinema liberator \u00een Lumea a Treia[1] De Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino … trebuie s\u0103 descoperim, trebuie s\u0103 invent\u0103m. (Frantz Fanon) Nu \u00een urm\u0103 cu mult timp, preten\u021bia de a realiza \u00een \u021b\u0103rile colonizate \u0219i neo-colonizate un cinema decolonial ar fi p\u0103rut o aventur\u0103 nes\u0103buit\u0103. P\u00e2n\u0103 atunci, cinemaul era sinonim numai cu spectacolul \u0219i divertismentul: obiect de consum. \u00cen cel mai bun caz, era dependent de sistem sau condamnat s\u0103 nu dep\u0103\u0219easc\u0103 limitele unui cinema al efectelor, niciodat\u0103 al cauzelor. Astfel, instrumentul de comunicare cel mai valoros al vremurilor noastre era folosit exclusiv pentru…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[247,255,251,257,266,254,253,252,256,265,258,248],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3865"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3865"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3865\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3874,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3865\/revisions\/3874"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3865"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3865"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3865"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}