Interesat de dimensiunea emancipatorie a perform\u0103rii corpului \u0219i de construc\u021bia unei pedagogii stimulative pentru corpuri excluse, artistul \u00ee\u0219i chestioneaz\u0103 permanent spa\u021biul de cercetare \u0219i autoexprimare. Corpul devine viu at\u00e2ta timp c\u00e2t \u00ee\u0219i pune \u00eentreb\u0103ri despre rolul lui social \u0219i politic: \u201eRolul artistului este s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri incomode, complexe, iritante \u0219i s\u0103-i fac\u0103 pe spectatori con\u0219tien\u021bi de acest proces interogativ, \u0219i \u00een asta st\u0103 pentru mine dimensiunea pedagogic\u0103 \u2013 c\u00e2nd performance-ul devine cercetare \u0219i c\u00e2nd procesul de cercetare devine performance \u0219i oamenii v\u0103d c\u0103 te lup\u021bi cu ni\u0219te \u00een\u021beleseuri2<\/sup><\/a><\/sup>.<\/p>\n \n \u00centr-o epoc\u0103 a infla\u021biei de corpuri retu\u0219ate, xeroxate continuu \u0219i dezintegrant modelate, se schimb\u0103 sau ar trebui s\u0103 se schimbe strategia de performare a corpului. Tot ceea ce era manifest \u0219ocant \u00een anii \u02c870 \u00ee\u0219i pierde dup\u0103 \u02c890 \u2013 prin invazia simulacrului de corp, prin multiplicarea apari\u021biilor cu acela\u0219i profil \u2013 func\u021bia politic\u0103. Dup\u0103 cum afirm\u0103 G\u00f3mez-Pe\u0148a, corpul performerului contemporan trebuie s\u0103 propun\u0103 un alt tip de corpo-radicalitate<\/i>, care s\u0103 protesteze, prin nara\u021biuni identitare specifice unor istorii locale, fa\u021b\u0103 de diferite modele impuse. E nevoie de un nou discurs al corpului performativ care, pe de o parte, s\u0103 submineze cli\u0219ee corporale brutal axate pe materialitatea seductiv\u0103 a corpului, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103-i opun\u0103 o alt\u0103 retoric\u0103 vizual\u0103.<\/p>\n Opera\u021biile estetice \u00een direct, durerea corporal\u0103 expus\u0103 de multe ori ca instrument de a face rating<\/i>, liposuc\u021biile \u0219i liftingurile adulate pe prima pagin\u0103 a tabloidelor, glorificarea corpurilor care trebuie s\u0103 se supun\u0103 performan\u021bei formelor normate \u0219i dezirabilit\u0103\u021bii perfec\u021biunii induse \u00eel fac pe G\u00f3mez-Pe\u0148a s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 felul \u00een care \u00ee\u0219i articuleaz\u0103 corpul pe scen\u0103. Ce tip de corp \u00eel face pe artist s\u0103 se delimiteze de ofensiva corpurilor care invadeaz\u0103 ecranele, excluz\u00e2nd din teritoriul de reprezentare categorii \u00eentregi de corpuri care \u201enu fac fa\u021b\u0103\u201d exceselor invazive? Care sunt ac\u021biunile prin care corpurile pot deveni politice, gener\u00e2nd \u00een spa\u021biul public un discurs senzorial emancipator?<\/p>\n Mutilate, traumatizate, filmate din unghiuri care le exhib\u0103 permeabilitatea la violen\u021b\u0103 extrem\u0103, sau, dimpotriv\u0103, conformate unei priviri autoritare care le cere s\u0103 fie subjugate de coduri ale frumuse\u021bii impuse, dincolo de care nu-\u0219i pot afirma legitimitatea, corpurile ajung mecanisme f\u0103r\u0103 o identitate personal\u0103, sub domina\u021bia presiunii remodel\u0103rii invazive.<\/p>\n Aceste corpuri au fost golite de tensiune dramatic\u0103 \u0219i emo\u021bie, au fost private de umanitate: \u201eNe-am pierdut capacitatea de a empatiza cu ele \u0219i nu mai sim\u021bim furie fa\u021b\u0103 de tot ce le determin\u0103 s\u0103 apar\u0103 a\u0219a. Nu mai avem de-a face cu acel corp estetizat \u0219i fic\u021bionalizat, cu nuditatea teatralizat\u0103 din filmele lui Pasolini, Fellini, Jodorovsky, nici cu corpul politic din performance art<\/i>. Este, mai degrab\u0103, melanjul ciudat dintre patologie \u0219i erotism, dintre violen\u021b\u0103 \u0219i rafinament, dintre medical \u0219i criminal\u201d3<\/sup><\/a><\/sup>.<\/p>\n Provocarea pe care G\u00f3mez-Pe\u0148a <\/b>o lanseaz\u0103 vizeaz\u0103 tocmai necesitatea de a rearticula corporalitatea din perspectiva protestului \u00eempotriva invaziei mediatice. De la ecranele televizoarelor din ce \u00een ce mai expandate la autoritatea youtube<\/i>-ului, corpul este cel mai prezent obiect de consum. De vreme ce arti\u0219tii din zona performance<\/i>-ului nu vor s\u0103 concureze cu aceste forme opresive de reprezentare corporal\u0103, este necesar\u0103 o remodelare a corpului \u00een spa\u021biul public. Spa\u021biu care ajunge s\u0103 poarte toate m\u0103rcile intimit\u0103\u021bii. Cuvinte ca radical <\/i>\u0219i extrem pot deveni carcase goale dac\u0103 nu sunt puse \u00eentr-un context care s\u0103 le remodeleze sensurile \u0219i implica\u021biile.<\/p>\n \u201e\u00cemi amintesc cu nostalgie de zilele c\u00e2nd, pentru mine \u0219i pentru colegii mei din Chicano, s\u0103 ap\u0103rem goi \u00een timpul unui performance<\/i> de la Centrul Cultural \u00eensemna s\u0103 provoci o controvers\u0103 de o lun\u0103\u201d, afirm\u0103 G\u00f3mez- Pe\u0148a.<\/p>\n Guillermo G\u00f3mez- Pe\u0148a \u00een expozi\u021bie personal\u0103, foto: www.revbilly.com<\/a><\/u><\/span><\/span><\/em><\/p>\n \u00centreb\u0103rile pe care G\u00f3mez- Pe\u0148a \u0219i arti\u0219tii cu care a \u00eenfiin\u021bat, \u00een 1993, La Pocha Nostra \u0219i le pun, sunt esen\u021biale pentru reg\u00e2ndirea unui corp performativ care submineaz\u0103 reguli \u0219i conven\u021bii. Se accentuaz\u0103 o nou\u0103 inten\u021bionalitate a corpului public care nu are cum s\u0103 nu \u021bin\u0103 cont de confruntarea din ce \u00een ce mai tensionat\u0103 cu noile media. G\u00f3mez- Pe\u0148a a conceput noile tehnologii media ca pe un spa\u021biu intens spectacularizat pe care corporalitatea performance<\/i>-ului trebuie s\u0103-l atace din interior.<\/p>\n \u00centreb\u0103rile au func\u021bia unui manifest artistic. Care este locul nostru, rolul nostru ca arti\u0219i ai performance<\/i>-ului la \u00eenceput de secol?<\/p>\n 1. Care sunt viitoarele formate pentru performance art<\/i>?<\/p>\n 2. Care mai este sensul no\u021biunilor de radical<\/i>, transgresiv, rebel, \u00een opozi\u021bie, dup\u0103 evenimentele din 11 septembrie 2001?<\/p>\n 3. Unde sunt plasate noile grani\u021be pe care trebuie s\u0103 le dep\u0103\u0219im?<\/p>\n 4. Care mai sunt motivele pentru care ne a\u0219ez\u0103m la mas\u0103 s\u0103 dezbatem, \u00eentr-o vreme \u00een care toate proiectele politice progresive par s\u0103 dea faliment?<\/p>\n 5. Care este punctul de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre identit\u0103\u021bi diferite, estetici \u0219i preocup\u0103ri comunitare?<\/p>\n 6. Unde ar trebui s\u0103 ne focus\u0103m energiile: \u00een plan local sau interna\u021bional? \u00cen proiecte artistice sau pedagogice?<\/p>\n 7. Mai este posibil s\u0103 cre\u0103m proiecte politice legitime c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu atitudini de globalizare defectuoase, cu o cenzur\u0103 guvernamental\u0103, cu o cultur\u0103 a panicii, reality show-ululi \u0219i cu pasivitatea general\u0103 a cet\u0103\u021benilor? Mai putem produce schimbare \u00een societatea \u00een care tr\u0103im \u00een care toate schimb\u0103rile devin automat marketizate, m\u0103rfuri instantanee? Dac\u0103 suntem interesa\u021bi s\u0103 perform\u0103m \u00een fa\u021ba unor spectatori care nu ne cunosc scopurile, cum putem fi siguri c\u0103 ei nu ne \u00een\u021beleg ac\u021biunile radicale ca simple spectacole?<\/p>\n 8. Dac\u0103 noii spectatori sunt interesa\u021bi, mai degrab\u0103, de stimularea unei experien\u021be dec\u00e2t de con\u021binut, cum putem face din con\u021binut o experien\u021b\u0103?<\/p>\n 9. Ca performance artists<\/i>, cum ne putem re-politiza, re-umaniza \u0219i decoloniza corpurile bombardate de media \u0219i transformate de chirurgia cosmetic\u0103 a culturii pop?<\/p>\n 10. Cum putem continua s\u0103 ne implic\u0103m \u00een subiecte extrem de sensibile f\u0103r\u0103 s\u0103 devenim tezi\u0219ti sau f\u0103r\u0103 s\u0103 ne speriem spectatorii?<\/p>\n 11. \u00cei putem face pe spectatori s\u0103 creeze \u00eempreun\u0103 cu noi?<\/p>\n Noua ideologie media stipuleaz\u0103 forma de contract-contact cu prezen\u021ba spectatorilor: exi\u0219ti doar dac\u0103 e\u0219ti v\u0103zut. Felul \u00een care se organizeaz\u0103 arhitectura corpului reflect\u0103 un raport de for\u021b\u0103 \u00eentre seductiv, politic \u0219i radical. Spa\u021biul mediatic pune accentul pe formele seduc\u021biei excesive \u0219i ale transform\u0103rii individului \u00een piele f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103<\/i>, piele carismatic vandabil\u0103.<\/p>\n Plasma a devenit, indiferent sub ce form\u0103, locul \u00een care corpurile devin pur\u0103 atrac\u021bie \u0219i concentrat de entertainment<\/i>. Cu c\u00e2t un corp este mai hidratat, uniformizat, redus la interven\u021biile care se fac pe el, cu at\u00e2t devine obiectul fantasm\u0103rilor cotidiene f\u0103r\u0103 rapel socio-politic. Corpul s-a mecanizat, s-a golit de radicalitate. A pierdut capacitatea de a exprima revolte politice, de a con\u021bine sensuri care se opun normelor general acceptate. Tocmai de aceea G\u00f3mez- Pe\u0148a vorbe\u0219te despre necesitatea repunerii \u00een discu\u021bie a rolului corpului contemporan. \u00centr-o lume \u00een care \u0219ocul s-a banalizat, violen\u021ba s-a normalizat, panica s-a generalizat \u0219i sfera public\u0103 abund\u0103 \u00een politici non-emancipatoare, corpul trebuie s\u0103-\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 \u00eentregul sistem de operare \u0219i s\u0103-\u0219i descopere noi stimuli care s\u0103-i reactiveze poten\u021bialul de schimbare, invent\u00e2nd formate de rela\u021bionare politic\u0103.<\/p>\n \n Articolul face parte din cercetarea doctoral\u0103 Corpul radical \u00een spectacolul contemporan<\/b>.<\/b><\/i> <\/i>Articolul este publicat \u00eentr-o form\u0103 diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de forma care a ap\u0103rut \u00een lucrarea de doctorat, sus\u021binut\u0103 la UNATC \u201eI.L.Caragiale\u201d \u00een iunie 2015.<\/i><\/p>\n \n 1<\/a>Guillermo G\u00f3mez- Pe\u0148a s-a n\u0103scut \u00een Mexico City \u0219i s-a mutat \u00een Statele Unite ale Americii \u00een 1978. Performance-urile lui exploreaz\u0103 teme \u0219i limbaje estetice \u00een care no\u021biunea de grani\u021b\u0103 revine constant, critic\u00e2nd politici coloniale, reprezent\u0103ri identitare stereotipizante, cli\u0219ee discursive stigmatizante \u0219i ierarhii pe care sistemele de putere le impun, prob\u00e2ndu-\u0219i autoritatea prin diverse mecanisme de subordonare. Este fondatorul organiza\u021biei de arti\u0219ti \u201eLa Pocha Nostra\u201d (http:\/\/www.pochanostra.com\/<\/a><\/u><\/span><\/span>), din care fac parte arti\u0219ti din diferite spa\u021bii culturale, \u0219i membru \u00een mai multe colective de crea\u021bie.<\/p>\n<\/div>\n![\"foto\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/foto.jpg\")
La Pocha Nostra, Piedad Postcolonial<\/em>, 2005<\/p>\n<\/p>\n