<\/p>\n
de Laura Sandu<\/strong><\/em><\/p>\n Feminitatea nu a fost eliminat\u0103 din mecanismul reprezent\u0103rii artistice genizate a anilor 50, \u0219i nici din discursul mai amplu al c\u00e2mpului care o con\u021bine. M\u0103 voi opri \u00een continuare asupra c\u00e2torva texte de critic\u0103 de art\u0103 ale perioadei, pentru a urm\u0103ri interven\u021bia asupra feminit\u0103\u021bii a\u0219a cum este reprezentat\u0103 ea \u00een interiorul acestui c\u00e2mp.<\/span><\/p>\n \u00centr-un eseu din revista Arta din 1955, numit \u201dUnele probleme ale \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii omului nou\u201d, Doina Cri\u0219 \u00ee\u0219i propune s\u0103 descrie stadiul \u00een care au ajuns arti\u0219tii \u00een procesul perfec\u021bion\u0103rii unei tehnici a reprezent\u0103rii \u201deroul pozitiv\u201d al timpului. \u00cen acord cu perceptele realist socialiste, critica de art\u0103 a vremii este \u00een general intens preocupat\u0103 de reprezentarea \u201domului nou\u201d \u0219i de dezideratul prevalen\u021bei portretisticii (\u00een materialele despre Expozi\u021biile Anuale se fac statistici pentru a ar\u0103ta c\u00e2t de preocupa\u021bi sunt arti\u0219tii de acest gen). \u00cen eseul analizat aici, autoarea reia acest deziderat, subliniind func\u021bia realismului \u00een garantarea accesului audien\u021bei nespecializate la mesajul artistic. Miza principal\u0103 a portretisticii realist socialiste este identificarea: arti\u0219tii nu reu\u0219esc \u00eenc\u0103 s\u0103 redea eroul pozitiv contemporan \u00een toat\u0103 complexitatea lui, dar \u00een opinia autoarei, trebuie apreciat faptul c\u0103 oamenii muncii se reg\u0103sesc \u00een lucr\u0103rile lor. <\/span><\/p>\n \u201dC\u00e2nd la prima Expozi\u021bie Anual\u0103 din 1948 a ap\u0103rut portretul unei \u021b\u0103rance ufederiste, de Titina C\u0103lug\u0103ru \u2013 cu toate deficien\u021bele de desen, de construc\u021bie, cu toat\u0103 cruditatea culorilor \u2013 aceast\u0103 lucrare avea marele merit de a fi scos \u00een eviden\u021b\u0103 un aspect important al cre\u0219terii elementului nou. Ea sublinia evenimentul de mare \u00eensemn\u0103tate al emancip\u0103rii femeii, c\u00e2\u0219tigarea dreptului de a participa la via\u021ba politic\u0103 al acelora care veacuri de-a r\u00e2ndul au suferit jugul unei duble exploat\u0103ri. \u00cen acest portret se \u00eentrevedea deja lic\u0103rirea con\u0219tiin\u021bei ce se treze\u0219te, era sugerat\u0103 for\u021ba care a dormitat at\u00e2ta vreme \u0219i care se va afirma cu mai mult\u0103 t\u0103rie \u00een portretul \u021a\u0103rancei din Bistri\u021ba, al aceleia\u0219i pictori\u021be (din anul 1954). Aici vedem o nou\u0103 \u021b\u0103ranc\u0103 la care a disp\u0103rut u\u0219oara timiditate a ufederistei. Ea are \u00een schimb chipul luminos, cu priviri agere, \u021binuta m\u00e2ndr\u0103 \u0219i dreapt\u0103 a unei muncitoarele libere a ogoarelor, cu caracter deschis \u0219i d\u00e2rz, hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 apere noua sa via\u021b\u0103.\u201d<\/span><\/p>\n \u0218i \u00een continuare, referindu-se la lucr\u0103ri care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 femei, autoarea eseului urm\u0103re\u0219te capacitatea acestora de a reda tr\u0103s\u0103turile considerate esen\u021biale pentru reprezentarea unei subiectivit\u0103\u021bi con\u0219tiente \u0219i revolu\u021bionare. Accentul cade pe postur\u0103 \u0219i pe atitudinea personajului reprezentat, ca elemente care ar putea semnifica o afirmare a acestei subiectivit\u0103\u021bi. <\/span><\/p>\n Dar ce este interesant din punctul de vedere al acestui demers este c\u0103 de\u0219i discursul merge \u00een sensul unei interven\u021bii \u00een modul de construire a reprezent\u0103rii genului, prin aprecierea diversit\u0103\u021bii \u201dtipurilor\u201d personajelor prezentate (unele care inspir\u0103 grij\u0103 \u0219i bun\u0103tate, altele care eviden\u021biaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd caracterul puternic), nu dispar cu totul asocierile dintre reprezent\u0103rile genizate \u0219i termeni precum \u201dfeminitate\u201d sau \u201dging\u0103\u0219ie\u201d. <\/span><\/p>\n Feminitatea se cere subliniat\u0103, \u0219i se apreciaz\u0103 pozitiv reprezent\u0103rile \u00een care aceasta este identificabil\u0103. Eroinele nu sunt doar muncitoare merituoase, ci \u0219i femei \u201dcu oarecare ging\u0103\u0219ie \u00een figur\u0103, \u00eennobilitate de bun\u0103tate\u201d, tr\u0103s\u0103turi care ajut\u0103 la imaginarea lor \u00een via\u021ba particular\u0103 ca \u201dmame grijulii \u0219i bune gospodine\u201d. Discut\u00e2nd despre bustul unei muncitoare eviden\u021biate, o lucrare de Dorio Laz\u0103r, autoarea eseului remarc\u0103 faptul c\u0103 sculptorul \u201dpune \u00een lumin\u0103 tr\u0103s\u0103turile ce-i subliniaz\u0103 caracterul d\u00e2rz, f\u0103r\u0103 a lipsi aceast\u0103 figur\u0103 de anumite tr\u0103s\u0103turi de feminitate\u201d. (p.10)<\/span><\/p>\n Masculinizarea tr\u0103s\u0103turilor nu este prezentat\u0103 ca un element important \u00een sine, \u00eentr-o ierarhie clar\u0103 fa\u021b\u0103 de reprezent\u0103ri care ar sublinia feminitatea.<\/span><\/p>\n \u201dReiese clar c\u0103 aceast\u0103 femeie este con\u0219tient\u0103 de dreptul s\u0103u de a-\u0219i spune cuv\u00e2ntul \u00een via\u021ba ob\u0219teasc\u0103 \u0219i c\u0103 \u0219i-l va spune cu siguran\u021b\u0103 tare \u0219i r\u0103spicat. Tr\u0103s\u0103turile voluntare, pu\u021bin b\u0103rb\u0103te\u0219ti, privirea t\u0103ioas\u0103 a ochilor ei limpezi, ne spune c\u0103 nu va \u00eeng\u0103dui nim\u0103nui s\u0103 abat\u0103 de la drumul nou via\u021ba satului s\u0103u, c\u0103 va fi necru\u021b\u0103toare, dar dreapt\u0103, cu du\u0219manii poporului.\u201d (p.10)<\/span><\/p>\n Mai departe, discut\u00e2nd despre portretul Mariei Zidaru, pre\u0219edinta gospod\u0103riei agricole colective Drumul lui Lenin, de Lidia Agricola, autoarea eseului remarc\u0103: \u201dNe apare aici \u021b\u0103ranca devenit\u0103 \u00een regimul nostru conduc\u0103toare de unitate socialist\u0103. Meritul pictori\u021bei Lidia Agricola este de a fi reliefat acele calit\u0103\u021bi ale eroinei sale \u2013 ca inteligen\u021ba s\u0103n\u0103toas\u0103, energia creatoare, voin\u021ba ferm\u0103 \u0219i \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii \u2013 prin care ne convinge de capacitatea ei real\u0103 de a \u00eendeplini cu cinste o atare sarcin\u0103 de r\u0103spundere.\u201d (p.11)<\/span><\/p>\n Perspectiva privitoare la reprezentarea genului \u00een acest eseu poate p\u0103rea favorabil\u0103 \u201dmasculiniz\u0103rii\u201d \u0219i defavorabil\u0103 \u201dfeminit\u0103\u021bii\u201d, doar dintr-o pozi\u021bie interpretativ\u0103 conservatoare \u00een care asociem \u00een mod esen\u021bialist caracteristici precum voin\u021b\u0103, for\u021b\u0103, energie, inteligen\u021b\u0103, \u00eencredere, afirmare, capacitate de conducere, cu masculinitatea. <\/span><\/p>\n Dintr-o perspectiv\u0103 \u00een care contest\u0103m \u00eens\u0103 aceast\u0103 conexiune, putem sus\u021bine c\u0103 din punctul de vedere al mizei discursului de aici, care este cel de a marca punctele \u00een care arta reu\u0219e\u0219te s\u0103 fie o suprafa\u021b\u0103 de emergen\u021b\u0103 pentru o subiectivitate autonom\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103, subiec\u021bii geniza\u021bi pot con\u021bine simultan tr\u0103s\u0103turi asociate tradi\u021bional feminit\u0103\u021bii \u0219i masculinit\u0103\u021bii. \u0218i c\u0103 nu reiese, la o privire atent\u0103, nicio inten\u021bie de a elimina sau de a devaloriza caracteristicile conexe tradi\u021bional feminit\u0103\u021bii, precum ging\u0103\u0219ia, c\u0103ldura sufleteasc\u0103, priceperea \u00een \u00eengrijire etc. \u00centr-un alt eseu critic, este, mai mult, taxat\u0103 nereu\u0219ita unei artiste de a \u201dad\u00e2nci portretul tinerei fete, de a-i sublinia feminitatea \u0219i tinere\u021bea.\u201d<\/span><\/p>\n Este de remarcat faptul c\u0103 \u00een textul semnat de Doina Cri\u0219, descrierile reprezent\u0103rilor personajelor masculine se axeaz\u0103 mai mult dec\u00e2t cele ale personajelor feminine pe rela\u021bia cu munca. Se eviden\u021biaz\u0103 \u0219i aici aproximativ acelea\u0219i tr\u0103s\u0103turi, inteligen\u021ba, m\u00e2ndria, t\u0103ria de caracter, energia, dar \u0219i grija. \u00cen cazul personajelor masculine, grija este conex\u0103 muncii \u0219i nu intervine nicio discu\u021bie despre separarea vie\u021bii publice \u0219i private. Nimic nu ne duce cu g\u00e2ndul la cum poate fi muncitorul \u00een via\u021ba sa privat\u0103, a\u0219a cum portretele femeilor ne puteau face s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 sunt bune gospodine \u0219i mame grijulii. <\/span><\/p>\n \u201dPe fa\u021ba inteligent\u0103 \u0219i concentrat\u0103 a sudorului e \u00eentip\u0103rit\u0103 aten\u021bia, m\u00e2inile sale prind cu putere \u0219i grij\u0103 \u021beava aparatului de sudat…\u201d (p.12)<\/span><\/p>\n Sau despre o lucrare intitulat\u0103 T\u00e2n\u0103r muncitor de Egon Lowith: \u201dDragostea de meseria de cur\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 e subtil exprimat\u0103 prin aten\u021bia, aproape ginga\u0219\u0103, cu care acesta \u021bine o pies\u0103 de motor \u00een m\u00e2n\u0103.\u201d (p.12)<\/span><\/p>\n Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 la nivelul proiectului regimului privitor la condi\u021bia femeii poate fi conectat\u0103 cu politicile reproductive. O disociere a reprezent\u0103rii genizate de maternitate \u0219i predispozi\u021bia pentru munca reproductiv\u0103 nici nu ar fi fost de a\u0219teptat, \u00eentr-un regim care nu \u0219i-a asumat de la \u00eenceput, coerent, clar \u0219i consistent pe termen lung o politic\u0103 emancipatoare \u00een acest sens. A fost vorba, la \u00eenceputurile regimului comunist, dimpotriv\u0103, despre decizii cu mize opuse unui proiect emancipator.<\/span><\/p>\n \u00cen 1948, avortul, interzis prin lege \u00eenc\u0103 din anii 30, cu c\u00e2teva excep\u021bii, a fost declarat delict penal, ca urmare a sc\u0103derii drastice a natalit\u0103\u0163ii dup\u0103 r\u0103zboi (cf. Kligman,60). Pedepsele prev\u0103zute pentru \u00eentreruperea de sarcin\u0103 variau \u00een func\u0163ie de starea civil\u0103 a femeilor: pentru cele nec\u0103s\u0103torite, se prevedeau pedepse de la 3 la 6 luni, pentru cele c\u0103s\u0103torite, de la 6 luni la un an. \u00cen Interzicerea avorturilor ca fapt de memorie social\u0103<\/i>, studiu publicat \u00een volumul Via\u0163a cotidian\u0103 \u00een comunism<\/i> (Polirom,2004, coord. Adrian Neculau), Lavinia Betea sus\u0163ine c\u0103 legea aceasta nu a avut totu\u015fi o semnifica\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare la nivelul efectelor sociale \u0219i c\u0103 activit\u0103\u0163ile de \u00eenc\u0103lcare a respectivului articol nu erau urm\u0103rite sistematic \u00een anii 50. Legea \u0219i-a pierdut astfel semnifica\u021bia, (Betea,248), iar \u00een 1957, \u00eentreruperea de sarcin\u0103 a fost legalizat\u0103.<\/span><\/p>\n Prin urmare, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een 1957, o disociere a reprezent\u0103rii subiectivit\u0103\u021bii genizate de maternitate nu ar fi avut coeren\u021b\u0103 cu proiectul politic \u0219i nici nu s-a \u00eent\u00e2mplat. \u00cen revista Femeia, pe l\u00e2ng\u0103 promovarea imaginilor cu femei revolu\u021bionare \u0219i angajate \u00een diverse domenii de activitate, este recurent\u0103 preocuparea pentru organizarea asisten\u021bei institu\u021bionale \u00een cre\u0219terea copiilor (cre\u0219e, gr\u0103dini\u021be etc.) Maternitatea \u0219i anumite caracteristici asociate frumuse\u021bii feminine nu sunt eliminate din proiectul politic al regimului, lucru evident \u0219i \u00een discursul artistic realist socialist.<\/span><\/p>\n F\u0103r\u0103 s\u0103 fie eliminat\u0103 din discursul criticii de art\u0103, reprezentarea feminin\u0103 este analizat\u0103 uneori ca produs al unui sistem de clas\u0103. Spre exemplu, \u00eentr-o lucrare de C.Cern\u00ee\u0219evski, tradus\u0103 \u0219i publicat\u0103 la Cartea Rus\u0103, este subliniat modul \u00een care este produs\u0103 valorizarea estetic\u0103 \u00een interiorul unei structuri de clas\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie provocat\u0103 pozi\u021bionarea subiectului feminin ca obiect al privirii \u0219i al dorin\u021bei.Iar \u00een critica de art\u0103 a timpului, critica Lelia Ruda\u0219cu abordeaz\u0103 aproximativ aceea\u0219i pozi\u021bie critic\u0103.<\/span><\/p>\n Prin abunden\u021ba portretelor de personaje masculine \u0219i prin accentul pe capacitatea reprezent\u0103rii artistice de a reda subiectivitatea genizat\u0103 ca auto-afirmativ\u0103, con\u0219tient\u0103 \u0219i revolu\u021bionar\u0103, \u0219i implicit prin tentativa de a rupe din sfera exclusiv\u0103 a masculinit\u0103\u021bii c\u00e2teva dintre caracteristicile tradi\u021bional asociate cu aceasta, discursul criticii realist socialiste produce o interven\u021bie interesant\u0103, care prive\u0219te, printre altele \u0219i dislocarea reprezent\u0103rii genizate din postura tradi\u021bional\u0103 \u00een arta occidental\u0103 de suprafa\u021b\u0103 structurat\u0103 estetic de privirea masculin\u0103.<\/span><\/p>\n (Prima parte a acestui material: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/05\/despre-dreptul-de-a-privi-si-interpreta-arta-realist-socialista-dintr-o-perspectiva-feminista-locala-1\/<\/p>\n Partea a doua: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/06\/realism-socialist-si-gen-distorsiunile-feminitatii\/)<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Laura Sandu Feminitatea nu a fost eliminat\u0103 din mecanismul reprezent\u0103rii artistice genizate a anilor 50, \u0219i nici din discursul mai amplu al c\u00e2mpului care o con\u021bine. M\u0103 voi opri \u00een continuare asupra c\u00e2torva texte de critic\u0103 de art\u0103 ale perioadei, pentru a urm\u0103ri interven\u021bia asupra feminit\u0103\u021bii a\u0219a cum este reprezentat\u0103 ea \u00een interiorul acestui c\u00e2mp. \u00centr-un eseu din revista Arta din 1955, numit \u201dUnele probleme ale \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii omului nou\u201d, Doina Cri\u0219 \u00ee\u0219i propune s\u0103 descrie stadiul \u00een care au ajuns arti\u0219tii \u00een procesul perfec\u021bion\u0103rii unei tehnici a reprezent\u0103rii \u201deroul pozitiv\u201d al timpului. \u00cen acord cu perceptele realist socialiste, critica…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3859"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3859"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3859\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3944,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3859\/revisions\/3944"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3859"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3859"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3859"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}