{"id":3856,"date":"2016-10-06T15:52:59","date_gmt":"2016-10-06T15:52:59","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3856"},"modified":"2016-11-23T10:47:59","modified_gmt":"2016-11-23T10:47:59","slug":"realism-socialist-si-gen-distorsiunile-feminitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/06\/realism-socialist-si-gen-distorsiunile-feminitatii\/","title":{"rendered":"Realism socialist \u0219i gen – \u201dDistorsion\u0103rile feminit\u0103\u021bii\u201d"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de Laura Sandu<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n

\u00cen eseul \u201dPromovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin\u201d publicat \u00een Miturile comunismului rom\u00e2nesc<\/em> (ed. Lucian Boia, Nemira, Bucure\u0219ti, 1998), \u0219i care se refer\u0103 la \u00eentreaga perioad\u0103 socialist\u0103, istorica Zoe Petre are fa\u021b\u0103 de \u201dimaginea femeii revolu\u021bionare\u201d o pozi\u021bionare conservatoare, perfect \u00eencadrabil\u0103 \u00een discursul dominant al elitelor intelectuale postcomuniste. <\/span><\/p>\n

Miza argumentelor sale este de a demonstra c\u0103 regimul a folosit \u00een prima sa perioad\u0103 o strategie de \u201demancipare for\u021bat\u0103\u201d a femeilor pentru atingerea altor scopuri. \u201dAnularea solidarit\u0103\u021bilor tradi\u021bionale, controlul asupra educa\u021biei noilor genera\u021bii, eradicarea individualit\u0103\u021bii \u00een favoarea colectivit\u0103\u021bii presupuneau evacuarea de sens a vie\u021bii private, \u00een genere, \u0219i a familiei, \u00een special; emanciparea femeii a fost principalul instrument al acestei destructur\u0103ri.\u201d (Petre, 259) <\/span><\/p>\n

Este recurent\u0103 asocierea \u00een interiorul argumenta\u021biei dintre \u201demancipare\u201d \u0219i termeni precum \u201dsilnic\u201d, \u201dostentativ\u201d, \u201dbrutal\u201d, \u201dstrident\u201d. Totu\u0219i, argumentele nu se opresc at\u00e2t la demonstrarea brutalit\u0103\u021bii cu care a fost implementat\u0103 emanciparea, c\u00e2t la tentativa de a-i sus\u021bine inutilitatea. <\/span><\/p>\n

Conform autoarei acestui eseu, femeile din societatea burghez\u0103 aveau, printre altele, un loc \u00eensemnat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00een via\u021ba cultural\u0103 \u0219i artistic\u0103 a perioadei interbelice. Un exemplu de succes \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 este, \u00een opinia lui Zoe Petre, personajul Monic\u0103i din romanul <\/span>La Medeleni<\/i><\/span>, de Ionel Teodoreanu, personaj care avea un doctorat \u00een litere la Sorbona. \u0218i de\u0219i \u00een continuare autoarea afirm\u0103 c\u0103 \u00een urma studiilor, cariera nu reprezenta o \u201dvoca\u021bie dominant\u0103\u201d, \u0219i chiar dac\u0103 afirm\u0103 c\u0103 num\u0103rul femeilor din corpul universitar era \u201daproape inexistent\u201d, consider\u0103 totu\u0219i c\u0103 este \u201dlimpede c\u0103 statutul femeii \u00een societatea burghez\u0103 a Estului Europei nu justific\u0103 o \u201drevolu\u021bie a sexelor\u201d \u0219i c\u0103 lozincile clamoroase despre \u201deliberarea femeii\u201d erau de o striden\u021b\u0103 cu totul dispropor\u021bionat\u0103 \u00een raport cu realitatea.\u201d (Petre, 258-259) <\/span><\/span><\/p>\n

Poate c\u0103 trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m aici faptul c\u0103 <\/span>Uniunea Femeilor Democrate din Rom\u00e2nia urm\u0103rea pe l\u00e2ng\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea nivelului de via\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a femeii, combaterea analfabetismului, drepturi egale pentru femei \u015fi b\u0103rba\u0163i, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea vie\u0163ii femeilor din mediul rural, drepturi egale pentru copiii legitimi \u015fi pentru cei nelegitimi. Pe l\u00e2ng\u0103 acestea, era urm\u0103rit\u0103 \u0219i crearea unor cursuri de calificare \u015fi specializare, dar \u015fi cursuri tehnice superioare.\u201d Alexandra Sidorovici declara la prima \u00eentrunire UFDR din martie 1948 c\u0103 principala sarcin\u0103 a organiza\u0163iei este \u201eluminarea \u015fi ridicarea nivelului cultural, economic, politic \u015fi social al femeii de la sate\u201d.(Olteanu,14) Proiectul regimului comunist referitor la condi\u021bia femeii viza deci, la \u00eenceputurile sale, \u00een special femeile din mediul rural. De aceea, centrarea pe inutilitatea emancip\u0103rii pentru femeile din clasa de mijloc urban\u0103, inutilitate \u00een sine puternic contestabil\u0103, prin argumentele aduse chiar de Zoe Petre, dar \u0219i prin invocarea eforturilor depuse de organiza\u021biile feministe interbelice, este\u00a0 insuficient\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

\u201dBrutalitatea\u201d care apare \u00een mod recurent \u00een eseul lui Zoe Petre \u00een direct\u0103 conexiune cu emanciparea promovat\u0103 de regimul socialist, \u0219i violen\u021ba pe care le implic\u0103 proiectul emancipator, provin, \u00een primul r\u00e2nd, <\/span>\u00een opinia autoarei,<\/span> din lipsa de organicitate a acestui demers. Nefiind organic, fiind inutil, ne<\/span>deriv\u00e2nd<\/span> din dorin\u021ba \u0219i nevoia de emancipare a subiec\u021bilor \u00een\u0219i\u0219i, proiectul a fost respins. Autoarea glorific\u0103 ceea ce identific\u0103 drept strategii de rezisten\u021b\u0103 ale femeilor \u00een raport cu emanciparea for\u021bat\u0103. \u201dRepulsia\u201d fa\u021b\u0103 de imaginea \u201drevolu\u021bionar\u0103 a femeii asexuate\u201d s-a manifestat prin faptul c\u0103 multe femei au preferat p\u0103l\u0103riile, basmalelor, \u0219i c\u0103 s-au str\u0103duit, \u00een general, s\u0103 ating\u0103 anumite standarde ale elegan\u021bei, ca semn al \u201drespectului de sine\u201d. O rezisten\u021b\u0103 pe care autoarea spune c\u0103 \u201dnu ezit\u0103 s\u0103 o numeasc\u0103 eroic\u0103\u201d. (Petre, 264) <\/span><\/span><\/p>\n

Numai c\u0103 \u00een imagistica anilor 50, \u00een revista Femeia, de exemplu, editat\u0103 de UFDR \u00een tiraje de 50 000 de copii, se pot reg\u0103si nenum\u0103rate contraexemple pentru faptul c\u0103 regimul ar fi sus\u021binut exclusiv un anumit mod de performare a genului. Pe l\u00e2ng\u0103 imaginile cu femei care lucreaz\u0103 \u00een industria grea sau femei din mediul rural, rubricile de mod\u0103 promovau f\u0103r\u0103 probleme standardele elegan\u021bei, cu p\u0103l\u0103rii, rochii moderne \u0219i accesorii. Chiar dac\u0103 evident accentul cade pe activit\u0103\u021bile \u0219i munca femeilor, inclusiv pe munca reproductiv\u0103, \u201delegan\u021ba\u201d e departe de a disp\u0103rea complet din universul imagistic care proiecteaz\u0103 subiectul genizat \u00een prima perioad\u0103 a regimului comunist. <\/span><\/p>\n

\"dsc_1171\"Pozi\u021bia critic\u0103 a autoarei este una conservatoare, care suport\u0103 caracterizarea societ\u0103\u021bii precomuniste drept \u201dblajin patriarhal\u0103\u201d<\/a>. (Pentru o imagine a blajinului interbelic, chiar \u00een manifestarea lui fa\u021b\u0103 de femeile burgheze, iat\u0103 un articol de re-citit). Ceea ce a urmat, a creat o senza\u021bie \u201dderutant\u0103\u201d de lume ie\u0219it\u0103 din matc\u0103, spune Zoe Petre. Violen\u021ba emancip\u0103rii prin \u201dmasculinizare\u201d se datoreaz\u0103, \u00een al doilea r\u00e2nd, promov\u0103rii imaginii lor ca practiciene ale unor meserii \u201dtradi\u021bional masculine\u201d: de la siderurgie \u0219i munc\u0103 \u00een subteran, la chirurgie \u0219i \u0219tiin\u021be experimentale. <\/span><\/p>\n

\u201dB\u0103rb\u0103toasele tovar\u0103\u0219e de Partid, \u0219i\/sau de via\u021b\u0103, nu erau, vai, doar o fic\u021biune: portretele lor se etalau cu ostenta\u021bie pe toate zidurile, biografiile lor eroice \u0219i asexuate erau propuse drept exemplu, solitudinea lor militant\u0103, care nu recuno\u0219tea dec\u00e2t o singur\u0103 familie, Partidul, ar fi trebuit s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 emula\u021bia ambelor sexe.\u201d (260) <\/span><\/span><\/p>\n

Definitorie<\/span> \u00een interiorul acestei linii argumentative este raportarea afectiv\u0103, nici ascuns\u0103, nici analizat\u0103, ci doar afi\u0219at\u0103 ca just\u0103 atitudine moral\u0103 \u2013 un element care articuleaz\u0103 inserarea acestei pozi\u021bii \u00een discursul dominant post-comunist referitor la trecutul recent. Observa\u021biile din eseul lui Zoe Petre despre rezisten\u021ba eroic\u0103 a femeilor la un tip de performare despre care repet\u0103 c\u0103 a fost impus\u0103 brutal de regim, sunt enun\u021bate ca adev\u0103ruri asupra c\u0103rora exist\u0103 deja consens \u0219i care nu mai au nevoie s\u0103 fie demonstrate. <\/span><\/span><\/p>\n

Viziunea este subsumat\u0103 unui esen\u021bialism \u0219i unei \u00een\u021belegeri binare a genului \u00een care \u201dmasculinul\u201d \u0219i \u201dfemininul\u201d sunt asociate organic unor moduri anume de reprezentare \u0219i performare social\u0103: men\u021binerea acestor asocieri garanteaz\u0103 buna func\u021bionare a societ\u0103\u021bii. De aceea, deschiderea diverselor domenii de activitate pentru femei (inclusiv cele asociate unor munci grele \u0219i deci tradi\u021bional \u201dmasculine\u201d), promovarea rolului activ al femeilor \u00een istorie (recuren\u021ba reprezent\u0103rilor femeilor revolu\u021bionare: Ana Ip\u0103tescu, Ecaterina Varga, Olga Bancic, Haia Lif\u0219i\u021b etc.), promovarea educa\u021biei \u0219i deschiderea oportunit\u0103\u021bilor de a ocupa mai multe pozi\u021bii de autoritate este v\u0103zut\u0103 \u00een logica argumenta\u021biei de mai sus ca o \u201dmuta\u021bie\u201d, ca tactic\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een interiorul unei strategii complexe de fragmentare a familiei. <\/span><\/p>\n

Al doilea text la care m\u0103 voi referi aici \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te viziunea conservatoare \u0219i esen\u021bialist\u0103 <\/span>a celui<\/span> de mai sus, discut\u00e2nd despre interven\u021bia asupra feminit\u0103\u021bii a proiectului regimului comunist \u00een termenii unei \u201ddistorsiuni\u201d.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen capitolul 5 al lucr\u0103rii sale <\/span><\/span>O sociopsihanaliz\u0103 a realismului socialist<\/i><\/span><\/span>, publicat\u0103 \u00een 2009 la Editura Trei, \u0219i prefa\u021bat\u0103 de Nicolae Manolescu, Alice Popescu \u00ee\u0219i propune s\u0103 traseze un \u201dportret robot al femeii \u00eenregimentate \u00een mar\u0219ul r\u0103s\u0103ritean de edificare a \u201domului nou\u201d, av\u00e2nd ca punct de plecare \u201ddistorsiunile\u201d ideologiei realist socialiste, care vizau crearea unor modific\u0103ri similare \u00een mentalitatea indivizilor.\u201d(Popescu, 105)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Discursul acestei lucr\u0103ri<\/span><\/span> prezentate ca fiind \u201ddedicat\u0103 traumei totalitare\u201d este \u0219i el marcat de termeni care sugereaz\u0103 preexisten\u021ba unui consens, \u0219i \u00een acela\u0219i timp, puternic \u00eenc\u0103rca\u021bi afectiv, precum \u201dexorcizeaz\u0103, ocultare, anxietate, spectru, neagr\u0103 presim\u021bire\u201d etc. <\/span><\/span><\/span>Autoarea d<\/span><\/span>iscut\u0103 caracterul \u201dtulbur\u0103tor\u201d al \u201dspectacolului alien\u0103rii \u00een care indivizii sunt dresa\u021bi s\u0103 asimileze nevoi psihice str\u0103ine de adev\u0103rata lor natur\u0103\u201d (Popescu,135).<\/span><\/span> Identific\u0103 o \u201d<\/span><\/span>anxietate\u201d a comuni\u0219tilor \u00een fa\u021ba frumuse\u021bii feminine pe care ace\u0219tia \u00eencearc\u0103 s\u0103 o exorcizeze prin devalorizare sau ocultare. Sus\u021bine c\u0103 femeia comunist\u0103 nu are \u201dechivalent arhetipal\u201d, fiind deci un <\/span><\/span>construct fals<\/i><\/span><\/span>, un agregat de munc\u0103 \u0219i de lupt\u0103 care \u00ee\u0219i reneag\u0103 propria feminitate. Analiz\u00e2nd romanele realist socialiste, subliniaz\u0103 frecven\u021ba cu care femeile sunt \u00eenv\u0103\u021bate s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i apoi s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een numele partidului la \u0219edin\u021be, congrese sau \u00eent\u00e2lniri cu alte femei, devenind \u201dcolportoare autorizate ale mesajului de \u00eembrobodire a maselor, \u00eentr-un demers eminamente masculin\u201d. (Popescu, 145) <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

La fel ca Zoe Petre, \u0219i Alice Popescu denun\u021b\u0103 lipsa organicit\u0103\u021bii proiectului de emancipare \u0219i caracterul s\u0103u paternalist (\u201degalitatea mecanic\u0103 a sexelor a fost revendicat\u0103 mai degrab\u0103 pentru femei dec\u00e2t de c\u0103tre femei\u201d). Dar pozi\u021bia din care este emis\u0103 aceast\u0103 critic\u0103 este, la fel ca \u00een cazul anterior, una conservatoare \u0219i esen\u021bializant\u0103.<\/strong> Este vorba \u00een textul s\u0103u despre o \u201dadev\u0103rat\u0103 natur\u0103\u201d care \u00een interiorul proiectului comunist privitor la condi\u021bia femeii sufer\u0103 interven\u021bii distorsionante, care vor produce un construct \u201dfals\u201d.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 pozi\u021bii este c\u0103 Popescu consider\u0103 reprezent\u0103rile genizate realist socialiste relevante \u0219i periculoase \u00een m\u0103sura \u00een care au reu\u0219it s\u0103 contribuie la producerea unei subiectivit\u0103\u021bi similare celei pe care consider\u0103 cercet\u0103toarea c\u0103 o reprezentau: <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Zoe Petre consider\u0103 \u00een schimb c\u0103 reprezent\u0103rile respective n-au fost eficiente \u00een acest sens: prin gesturi eroice, femeile au rezistat proiectului de emancipare prin masculinizare, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i cu eforturi standardele performative feminine. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Diferen\u021ba dintre cele dou\u0103 pozi\u021bii const\u0103 deci \u00een raportarea la o subiectivitate considerat\u0103 ca efect al regimului socialist \u0219i al propag\u0103rii imaginilor realist socialiste: dac\u0103 Zoe Petre glorific\u0103 felul \u00een care aceasta s-a construit \u00een opozi\u021bie \u0219i ca act de rezisten\u021b\u0103 la regimul socialist, Alice Popescu se teme c\u0103 ea s-ar fi putut constitui \u00een acord cu acesta.<\/span><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

Ceea ce au \u00een comun cele dou\u0103 texte este raportarea afectiv\u0103 negativ\u0103 la comunism, care se cere decodat\u0103 ca just\u0103 atitudine moral\u0103, dar \u0219i presupozi\u021bia, faptul care se d\u0103, f\u0103r\u0103 necesitatea de a fi ar\u0103tat, c\u0103 proiectul regimului comunist presupunea eliminarea feminit\u0103\u021bii \u0219i o masculinizare abrupt\u0103 a subiec\u021bilor geniza\u021bi, v\u0103zut\u0103 ca \u201dmuta\u021bie\u201d \u0219i \u201ddistorsiune\u201d a unor elemente (feminin \u0219i masculin) din natura c\u0103rora provin manifest\u0103rile noastre ca subiec\u021bi politici.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ambele cazuri, interven\u021bia asupra feminit\u0103\u021bii, distorsionarea \u0219i eliminarea ei prin masculinizare, este folosit\u0103 ca argument \u00een discursul anticomunist f\u0103r\u0103 o urm\u0103rire consistent\u0103 \u0219i aplicat\u0103 a felului \u00een care proiectul comunist referitor la condi\u021bia femeii \u0219i-a propus \u0219i a reprezentat interven\u021biile asupra feminit\u0103\u021bii. \u00centr-un asemenea mult mai amplu demers se \u00eenscrie \u0219i \u00eencercarea din continuarea acestui eseu de a trasa caracteristicile interven\u021biilor asupra feminit\u0103\u021bii pe care le con\u021bine discursul criticii de art\u0103 al anilor 50.
\n<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(Continuarea aici: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/07\/realism-socialist-si-gen-feminitate-in-discursul-criticii-de-arta-in-deceniul-al-saselea\/<\/p>\n

Prima parte a acestui material: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/05\/despre-dreptul-de-a-privi-si-interpreta-arta-realist-socialista-dintr-o-perspectiva-feminista-locala-1\/)<\/p>\n

\u00a0<\/span><\/div>\n
\u00a0<\/span><\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Laura Sandu \u00cen eseul \u201dPromovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin\u201d publicat \u00een Miturile comunismului rom\u00e2nesc (ed. Lucian Boia, Nemira, Bucure\u0219ti, 1998), \u0219i care se refer\u0103 la \u00eentreaga perioad\u0103 socialist\u0103, istorica Zoe Petre are fa\u021b\u0103 de \u201dimaginea femeii revolu\u021bionare\u201d o pozi\u021bionare conservatoare, perfect \u00eencadrabil\u0103 \u00een discursul dominant al elitelor intelectuale postcomuniste. Miza argumentelor sale este de a demonstra c\u0103 regimul a folosit \u00een prima sa perioad\u0103 o strategie de \u201demancipare for\u021bat\u0103\u201d a femeilor pentru atingerea altor scopuri. \u201dAnularea solidarit\u0103\u021bilor tradi\u021bionale, controlul asupra educa\u021biei noilor genera\u021bii, eradicarea individualit\u0103\u021bii \u00een favoarea colectivit\u0103\u021bii presupuneau evacuarea de sens a vie\u021bii private, \u00een genere,…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1,80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3856"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3856"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3856\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3943,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3856\/revisions\/3943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3856"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3856"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3856"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}