![\"7-libertatea-romania-ana\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/7.libertatea-romania-ana.jpg\")
Tensiunea dintre erotism \u0219i dezerotizare<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 reprezentarea coexisten\u021bei universalului \u0219i realismului, cele trei lucr\u0103ri sunt conectate \u0219i printr-un alt fel de tensiune: cea dintre erotism \u0219i dezerotizare.<\/p>\n
\u00cen Visualizing the Nation<\/i>, Joan Landes observ\u0103 c\u0103 \u00een timp ce semnifican\u021bii abstrac\u021bi pot cu siguran\u021b\u0103 s\u0103 creeze emo\u021bii puternice, imaginea \u201d\u00eentrupat\u0103\u201d se remarc\u0103 prin puterea de a induce sentimente de afec\u021biune \u0219i intimitate: pentru c\u0103 na\u021biunea este reprezentat\u0103 sub forma unui corp femeiesc, cet\u0103\u021beanul \u00ee\u0219i poate imagina \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area ei. (Landes,79)<\/p>\n
Circuitul dorin\u021bei heterosexuale dintre obiectul feminizat \u0219i seduc\u0103tor al na\u021biunii-stat \u0219i subiectul masculin, patriotic constituie liantul puternic, garan\u021bia c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 aspira\u021bional\u0103, esen\u021bial\u0103, \u00eentre cet\u0103\u021beni \u0219i idealul na\u021bional, al revolu\u021biei, al libert\u0103\u021bii.1<\/sup><\/a> \u00cen acela\u0219i timp, acest circuit este consistent cu nevoia de a poseda \u0219i de a apar\u021bine.<\/p>\n \u00cen reprezent\u0103rile alegorice din Fran\u021ba secolului al XVIII-lea, ca obiect feminin al dorin\u021bei heterosexuale masculine, Patria solicit\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area pe\u021bitorilor ei b\u0103rba\u021bi, subiec\u021bii emancipa\u021bi ai statului-na\u021biune proasp\u0103t constituit. \u201dEros este liantul care leag\u0103 pasiunea privat\u0103 de datoria public\u0103.\u201d (Landes,153)<\/p>\n Exist\u0103 critici care, analiz\u00e2nd lucrarea lui Delacroix, sus\u021bin faptul c\u0103 Libertatea este \u00een acest caz \u201ddezerotizat\u0103\u201d: \u201dSexualitatea ei a fost modificat\u0103. \u00cen ciuda expunerii par\u021biale sau totale a s\u00e2nilor, ea nu st\u00e2rne\u0219te atrac\u021bia erotic\u0103. Schi\u021bele preg\u0103titoare pentru Libertate arat\u0103 inten\u021bia artistului de a reduce erotismul coapselor \u0219i prin diminuarea \u0219i neutralizarea lor, a dat s\u00e2nilor o conota\u021bie mai pu\u021bin erotic\u0103.\u201d (Brown, 246)<\/p>\n Aceste afirma\u021bii pot fi puse al\u0103turi de observa\u021biile lui Margret Miles, din eseul privitor la reprezent\u0103rile Fecioarei Maria, unde aceasta apare cu un s\u00e2n dezgolit: \u201dFecioara cu s\u00e2nul gol evoc\u0103 asocieri care subliniaz\u0103 similarit\u0103\u021bi cu alte femei, \u00een timp ce textele populare \u0219i evangheliile contrazic aceste asocieri insist\u00e2nd pe diferen\u021be. (\u2026)Nuditatea \u00een pictura religioas\u0103 creeaz\u0103 o tensiune \u00eentre atrac\u021bia erotic\u0103 \u0219i sensul religios(\u2026) Pe de o parte deci, nuditatea trebuie pictat\u0103 suficient de naturalist ca s\u0103 provoace interesul erotic al privitorului; pe de alt\u0103 parte, nu trebuie s\u0103 fie at\u00e2t de dominant\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 situeze aceast\u0103 atrac\u021bie erotic\u0103 \u00eentr-un rol central; mesajul religios trebuie s\u0103 domine, iar componenta erotic\u0103 trebuie s\u0103 fie subordonat\u0103 \u0219i s\u0103 joace un rol de sus\u021binere.\u201d(Miles, 33)<\/p>\n La fel ca \u00een reprezent\u0103rile religioase, \u00een Libertatea\u2026 lui Delacroix, nuditatea intensific\u0103 mesajul (\u00een cazul acesta, av\u00e2ntul revolu\u021bionar2<\/sup><\/a>) evoc\u00e2nd asocieri erotice subliminale. \u00cen tabloul lui Rosenthal, de\u0219i nu exist\u0103 nuditate, componenta erotic\u0103 este prezent\u0103. Prin considerarea mai multor elemente care \u021bin at\u00e2t de idealul aparent \u0219i comportamental feminin din societatea rom\u00e2neasc\u0103 a secolului al nou\u0103sprezecelea3<\/sup><\/a>, c\u00e2nd \u201efeminitatea\u201d presupunea, \u00een clasele superioare, control al corpului (p\u0103rul str\u00e2ns, corset, bonet\u0103)4<\/sup><\/a> putem argumenta c\u0103 erotismul \u00eentr-un tablou precum cel al lui Rosenthal se construie\u0219te tocmai prin lipsa acestui control. \u021a\u0103ranca din Rom\u00e2nia Revolu\u021bionar\u0103 nu poart\u0103 corset \u0219i are p\u0103rul despletit sub maram\u01035<\/sup><\/a>, iar gesturile sale ies din arealul ging\u0103\u0219iei feminine cerute de epoc\u0103. Spre deosebire de Maria Rosetti cea din portret, femeia care \u00eentruchipeaz\u0103 idealul na\u021bional \u0219i revolu\u021bionar pa\u0219optist, nu \u201dpozeaz\u0103\u201d, ci ac\u021bioneaz\u0103, fiind st\u0103p\u00e2na propriilor ac\u021biuni.<\/p>\n Erotismul este \u00eens\u0103 doar o component\u0103 subtil\u0103, aflat\u0103 \u00een subordinea elementului idealizant care se concretizeaz\u0103, credem, \u00een special prin clasicizarea tr\u0103s\u0103turilor personajului. Joan Landes arat\u0103 cum, \u00een Fran\u021ba secolului al optsprezecelea, alegoriile feminine ale justi\u021biei, libert\u0103\u021bii sau republicii erau clasicizate din dorin\u021ba de resacralizare a spa\u021biului public. (Landes, 76) \u00cen tabloul lui Rosenthal, apelul la idealul estetic clasic poate fi considerat, pe de o parte, o instaurare a distan\u021bei, o limitare a familiarit\u0103\u021bii dintre privitor \u0219i reprezentarea alegoric\u0103 (o sacralizare a imaginii), \u0219i pe de alt\u0103 parte, \u00een contextul revolu\u021biei pa\u0219optiste, ca o tentativ\u0103 a legitim\u0103rii, \u00een cadrul tradi\u021biei europene, a ideii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n ***<\/p>\n Ceea ce am dorit s\u0103 subliniez \u00een primul r\u00e2nd, prin considera\u021biile din acest eseu, este faptul c\u0103 dac\u0103 o lucrare precum Ana Ip\u0103tescu a lui Al.Ciucurencu se plaseaz\u0103 simultan, \u0219i aparent paradoxal, \u00een c\u00e2mpul tematic prescris de realismul socialist \u0219i \u00een cel al tradi\u021biei vestice \u0219i rom\u00e2ne\u0219ti7<\/sup><\/a> , atunci devine posibil\u0103 o discu\u021bie a produc\u021biei artistice realist socialiste \u00een lipsa unei viziuni care s\u0103 postuleze \u00een absolut\u0103 opozi\u021bie un \u201d\u00eenainte\u201d \u0219i un \u201ddup\u0103\u201d.<\/p>\n Consider c\u0103 dac\u0103 cele care leag\u0103 produc\u021bia artistic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 zis\u0103 \u201drealist socialist\u0103\u201d de produc\u021bia artistic\u0103 anterioar\u0103 \u0219i ulterioar\u0103 (\u00een termeni care \u021bin nu doar de tehnologii estetice, ci \u0219i de alegeri tematice \u0219i compozi\u021bionale, sunt identificate \u0219i analizate \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 cu elementele care fac din realismul socialist un fenomen aparte), devine posibil\u0103 \u0219i modificarea raport\u0103rii la cele \u00eent\u00e2mplate \u00een art\u0103, \u00een primele decenii ale comunismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n \u00cen plus, este posibil ca apropierea unor reprezent\u0103ri judecate \u00een general prin caracterul lor \u201dstr\u0103in\u201d, \u201dmutilant\u201d, prin elementele \u201dimpuse\u201d identificabile, \u0219i con\u0219tientizarea acelor aspecte care le confer\u0103 coeren\u021b\u0103 cu tradi\u021bia, s\u0103 duc\u0103 la o \u00een\u021belegere a forma\u021biunilor discursive \u0219i a dinamicii definitorii pentru spa\u021biul artistic rom\u00e2nesc.<\/p>\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, am urm\u0103rit ca prin acest eseu s\u0103 creez contextul pentru reconsiderarea unor opere precum cea semnat\u0103 de Ciucurencu drept simptomatice pentru caracterul mai mult nesubversiv, \u00een raport cu tradi\u021bia artei europene, al picturii realist socialiste rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een privin\u021ba diferen\u021bei dintre reprezent\u0103rile personajelor identificate drept femei \u0219i b\u0103rba\u021bi.<\/p>\n De\u0219i realismul socialist \u00ee\u0219i propune \u0219i p\u00e2n\u0103 la un punct chiar pune \u00een practic\u0103 un \u201datac\u201d asupra structurilor care fundamenteaz\u0103 diferen\u021bele specifice dintre aceste reprezent\u0103ri, perpetu\u00e2nd rela\u021biile de putere tradi\u021bionale dintre genuri, ceea ce reu\u0219e\u0219te, printr-o oper\u0103 remarcabil\u0103 precum cea semnat\u0103 de Ciucurencu, nu este dec\u00e2t o reinstan\u021biere a statu quo-ului. \u00cen Ana Ip\u0103tescu, sub inten\u021bia declarat\u0103 de a ilustra curajul exemplar al unei eroine revolu\u021bionare, reprezentarea acesteia este semnificat\u0103 cvasi-alegoric \u0219i printr-o subtil\u0103 component\u0103 erotic\u0103, \u00eenscriindu-se astfel, aproape necritic \u00een tradi\u021bia picturii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i europene.<\/p>\n <\/a><\/p>\n<\/div>\n <\/a><\/p>\n<\/div>\n 1<\/a> \u201dDac\u0103 nu ar exista nici o investi\u021bie erotic\u0103 sau sentimental\u0103 \u00een stat, dac\u0103 identit\u0103\u021bile noastre ca subiec\u021bi sexuali moderni nu ar lua statul ca pe un obiect de prim\u0103 instan\u021b\u0103 \u0219i deci ca pe partenerul de care depinde identitatea noastr\u0103, ce ar mai putea justifica pasiunea noastr\u0103 pentru patrie?\u201d(Sommer apud Landes, 140)<\/p>\n 2<\/a>Tabloul a fost expus p\u00e2n\u0103 \u00een 1832 la Galeria Luxembourg, iar apoi a fost retras, de teama c\u0103 ar putea inspira noi ac\u021biuni revolu\u021bionare. (Murray, 49)<\/p>\n 3<\/a>Unul dintre tabuurile vremii este cel al p\u0103rului desf\u0103cut. O femeie nu trebuie s\u0103 stea niciodat\u0103 cu p\u0103rul despletit \u00een fa\u0163a unui b\u0103rbat, \u201epentru c\u0103 e ru\u015fine\u201d.(P\u00e2rvulescu,97) <\/span><\/span><\/p>\n 4<\/a>Ioana P\u00e2rvulescu arat\u0103 \u00een Intoarcere \u00een secolul al nou\u0103sprezecelea<\/i> cum prezen\u021ba unui corp bine \u00eencorsetat trebuia s\u0103 se fac\u0103 resim\u0163it\u0103 prin le\u015finuri, ro\u015fea\u0163\u0103, lacrimi, tremur, pentru a \u00eemplini idealul contemporan al feminit\u0103\u021bii burgheze.<\/span><\/span><\/p>\n![\"6-ana-detaliu\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/6.-ana-detaliu.jpg\")
Cu o sut\u0103 de ani mai t\u00e2rziu, Ciucurencu dezerotizeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, imaginea Anei Ip\u0103tescu. Dac\u0103 ne oprim asupra studiului preg\u0103titor pentru tablou, remarc\u0103m cum \u00een lucrarea final\u0103, pictorul a \u00een\u0103sprit tr\u0103s\u0103turile personajului, instaur\u00e2nd o distan\u021b\u0103 rece \u00een rela\u021bia direct\u0103 dintre acesta \u0219i privitor. Totu\u0219i, cercet\u00e2nd mai atent, putem remarca un detaliu care schimb\u0103 semnificativ dinamica privirilor din tablou: unul dintre personajele din planul secund se uit\u0103 piezi\u0219 la eroin\u0103. Aceast\u0103 privire poate avea semnifica\u021bii diverse \u0219i poate incita la nenum\u0103rate specula\u021bii. Cert este c\u0103 \u00eentr-un context precum cel al tradi\u021biei picturale europene, un personaj masculin care prive\u0219te un personaj feminin se situeaz\u0103 \u00een direct\u0103 complicitate cu privitorul \u201dreal\u201d \u0219i sus\u021bine o dinamic\u0103 erotic\u0103 indirect\u01036<\/sup><\/a>. Utiliz\u00e2nd aceast\u0103 tehnic\u0103, Ciucurencu \u00ee\u0219i plaseaz\u0103 \u0219i mai semnificativ opera \u00een tradi\u021bia picturii occidentale, anul\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp poten\u021bialul subversiv fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 structur\u0103 tipic\u0103 a discursului artistic european pe care ar fi putut s\u0103-l reprezinte dezerotizarea reprezent\u0103rii personajului \u00een sine, prin \u00een\u0103sprirea tr\u0103s\u0103turilor.<\/p>\n