{"id":3824,"date":"2016-09-20T17:21:57","date_gmt":"2016-09-20T17:21:57","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3824"},"modified":"2016-11-23T11:29:58","modified_gmt":"2016-11-23T11:29:58","slug":"gen-traditie-si-realism-socialist-studiu-de-caz-ana-ipatescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/09\/20\/gen-traditie-si-realism-socialist-studiu-de-caz-ana-ipatescu\/","title":{"rendered":"Gen, tradi\u021bie \u0219i realism socialist – studiu de caz, Ana Ip\u0103tescu (1)"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de Laura Sandu<\/strong><\/em><\/p>\n

\u201dAna Ip\u0103tescu\u201d, lucrarea lui Alexandru Ciucurencu din 1949, este recunoscut\u0103 de contemporani, dar \u0219i ulterior, drept una dintre primele reu\u0219ite ale realismului socialist<\/a><\/sup>. Lucrarea prezint\u0103 momentul revolu\u021biei de la 1848, c\u00e2nd partizanii mi\u0219c\u0103rii s-au str\u00e2ns, la \u00eendemnul Anei Ip\u0103tescu, pentru a-i alunga pe reac\u021bionarii care \u00eenconjuraser\u0103 palatul unde se afla, captiv, guvernul revolu\u021bionar. <\/span><\/p>\n

Construit\u0103 pe trei planuri, unul \u00eendep\u0103rtat, \u00een care vedem palatul, altul intermediar, unde \u00eei reg\u0103sim pe b\u0103rba\u021bii participan\u021bi la revolu\u021bie, \u0219i unul principal \u00een care se afl\u0103 eroina scenei, lucrarea accentueaz\u0103 prin mijloace compozi\u021bionale rolul central jucat de Ana Ip\u0103tescu. Organizarea spa\u021biului pictural, care presupune situarea personajului principal \u201d\u00een fa\u021ba\u201d sau \u201d\u00een fruntea\u201d grupului (pentru a fi coerent cu nara\u021biunea istorico-legendar\u0103 conform c\u0103reia Ana Ip\u0103tescu a condus mul\u021bimea), \u00eentr-o scen\u0103 construit\u0103 pe vertical\u0103, \u00een \u00een\u0103l\u021bime, face imposibil\u0103, pe de o parte, sustragerea privitorului din ac\u021biune (privirea e constr\u00e2ns\u0103, nu are op\u021biuni, nu i se ofer\u0103 nici o posibilitate de evadare), iar pe de alt\u0103 parte, postuleaz\u0103 incontestabilul nara\u021biunii conform c\u0103reia Ana Ip\u0103tescu a fost o eroin\u0103 a revolu\u021biei.<\/p>\n

\"1-ana-full\"Fixat prin mijloacele perspectivei \u00eenguste \u0219i ale construc\u021biei spa\u021biului \u00een profunzime, aflat paradoxal \u0219i \u00een imediata apropiere, frontal\u0103, de personajul central, dar \u0219i \u00een postura \u00een care nu poate dec\u00e2t s\u0103 o \u201durmeze\u201d pe conduc\u0103toarea mi\u0219c\u0103rii (prezen\u021ba ro\u021bii din col\u021bul din dreapta al imaginii accentueaz\u0103 aceast\u0103 urgen\u021b\u0103, suger\u00e2nd ap\u0103sat c\u0103 nu po\u021bi \u00eenainta dec\u00e2t dac\u0103 intri \u0219i mai mult \u00een mul\u021bime), privitorul este infuzat de energia tensionat\u0103 a momentului \u0219i incitat la o participare activ\u0103.<\/p>\n

\u00cen acord cu organizarea spa\u021bial\u0103, nici gestica eroinei nu se desf\u0103\u0219oar\u0103, generoas\u0103, pe orizontal\u0103. \u00cendemnul pe care Ana \u00eel adreseaz\u0103 mul\u021bimii, despre existen\u021ba c\u0103ruia \u0219tim din cuplarea imaginii cu nara\u021biunea istoric\u0103 (\u0219i nu neap\u0103rat din interpretarea expresiei faciale), este prezent \u0219i transmis prin postura oblic\u0103 a corpului \u0219i prin juxtapunerea acestei posturi cu semiprofilul \u0219i privirea personajului, orientate activ c\u0103tre un punct din spa\u021biul exterior tabloului. Efectul este unul de tridimensionalitate: scena de pe p\u00e2nz\u0103 se extinde \u0219i cap\u0103t\u0103 profunzime \u00eencorpor\u00e2nd privitorul \u00een \u00eentregime \u0219i umpl\u00e2nd spa\u021biul din jurul acestuia.<\/p>\n

\u00cempreun\u0103, compozi\u021bia, culorile vibrante, tratarea stilistic\u0103 vizibil energic\u0103 a subiectului, afirm\u0103 incontestabil \u0219i unitar importan\u021ba \u0219i urgen\u021ba momentului, accentu\u00e2nd simultan rolul de lider al personajului principal. \u00cen acela\u0219i timp, prin mijloace compozi\u021bionale, dar \u0219i prin tratarea subiectului, ni se semnaleaz\u0103 energic prezen\u021ba unei referin\u021be celebre.<\/p>\n

Prin alegerea subiectului \u0219i prin felul \u00een care l-a tratat, pictorul Alexandru Ciucurencu reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i \u00eencadreze cu succes lucrarea at\u00e2t \u00een cadrul prescriptiv al realismului socialist, postulat cu pu\u021bin\u0103 vreme \u00een urm\u0103 de V.S.Kemenov, c\u00e2t \u0219i \u00een filonul modernist occidental pe care acela\u0219i cadru prescriptiv \u00eel respingea \u00een anumite instan\u021be ale sale, \u0219i \u00een spiritul c\u0103ruia pictorul \u00ee\u0219i dezvoltase p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd mijloacele expresiei artistice. <\/span><\/p>\n

Lucrarea semnat\u0103 de Ciucurencu \u00een 1949 se \u00eenscrie, nu doar tematic, ci \u0219i prin realizare, \u00een cadrul de cur\u00e2nd trasat al re\u021betei realist socialiste. Tematic, pentru c\u0103 ilustreaz\u0103 un episod istoric din \u201dlupta de eliberare a poporului\u201d \u0219i aduce \u00een primplan figura unei eroine emblematice, \u0219i prin realizare, pentru c\u0103 r\u0103m\u00e2ne tran\u0219ant \u0219i puternic \u00een transmiterea unui mesaj clar.<\/p>\n

Cu doi ani \u00eenainte ca Alexandru Ciucurencu s\u0103 prezinte lucrarea care face obiectul acestui eseu, mai exact \u00een septembrie 1947, Sc\u00e2nteia<\/i> publicase o bro\u0219ur\u0103 numit\u0103 \u201dDecaden\u021ba artei burgheze\u201d. \u00cen paginile acesteia, Vasili Simeonovici Kemenov, istoric al artei \u0219i pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii rela\u021biilor culturale cu str\u0103in\u0103tatea din URSS identifica problemele artei contemporane burgheze \u0219i trasa, \u00een special prin negare, direc\u021biile pentru o art\u0103 realist socialist\u0103, care s\u0103 nu<\/i> postuleze, \u00een continuarea primeia, \u201dlibertatea deplin\u0103 [a individului] fa\u021b\u0103 de ori\u0219ice norm\u0103 a moralei \u0219i fa\u021b\u0103 de toat\u0103 datoria omului \u00een societate, socotindu-le prejudec\u0103\u021bi mic burgheze, care \u00eengr\u0103desc personalitatea\u201d. (Kemenov ,4)<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd uz de un limbaj cu pronun\u021bate accente viscerale \u0219i cu o intrinsec\u0103 direc\u021bie puritan-moralist\u0103 (grea\u021ba, dezgustul,<\/i> pe de o parte, depravarea, viciul, libidinosul, impulsurile primitive, instinctele josnice, imoralitatea<\/i>, pe de alta, se afl\u0103 printre expresiile cu cea mai mare recuren\u021b\u0103 \u0219i un bine definit suport semantic \u00een textul lui Kemenov), autorul sovietic identific\u0103 o serie de tr\u0103s\u0103turi reac\u021bionare ale artei burgheze care o fac nu doar de nefrecventat, ci \u0219i demn\u0103 de a fi negat\u0103 \u0219i comb\u0103tut\u0103 prin toate mijloacele. Afl\u00e2nd cum este arta burghez\u0103, \u00een\u021belegem cum trebuie s\u0103 fie arta realist socialist\u0103, pentru a reu\u0219i s\u0103 produc\u0103 efectul opus fa\u021b\u0103 de prima.<\/p>\n

Artistul plastic aflat \u00een slujba construirii noii societ\u0103\u021bi trebuie s\u0103 combat\u0103 antirealismul, antiumanismul, ira\u021bionalismul, individualismul, na\u021bionalismul, pesimismul artei contemporane burgheze. (Kemenov, 10) \u0219i trebuie s\u0103 trateze tema \u201dom\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 ucid\u0103 \u00een el tot ce e omenesc, adic\u0103 s\u0103 nu foloseasc\u0103 reprezentarea artistic\u0103 \u00eentr-un scop strict estetic.<\/p>\n

Formalismul trebuie comb\u0103tut nu doar pentru c\u0103 este lipsit de valoare (\u201dnu reprezint\u0103 nimic\u201d), ci \u0219i dintr-un motiv de sorginte moral\u0103: arta burghez\u0103 contemporan\u0103 este expresia unui \u201dviciu\u201d, a unei \u201ddegener\u0103ri\u201d, este o \u201dschimonoseal\u0103 degradant\u0103\u201d la baza c\u0103reia stau, pe de o parte, vanitatea arti\u0219tilor (care \u201dse \u00eentrec \u00een a face pe originalii\u201d), iar pe de alt\u0103 parte, caren\u021bele sistemului capitalist, traduse prin nevoia imperioas\u0103 a creatorilor de a vinde convenabil produsul propriei munci.<\/p>\n

Ini\u021bial, spune Kemenov, formali\u0219tii au vrut \u201ds\u0103-i epateze \u0219i s\u0103-i uluiasc\u0103\u201d pe burghezii boga\u021bi prin ie\u0219iri \u00eendr\u0103zne\u021be, av\u00e2nd un poten\u021bial subversiv pe care autorul nu doar c\u0103 nu \u00eel contest\u0103, dar \u00eel \u0219i scoate \u00een eviden\u021b\u0103. Pentru ca apoi s\u0103 completeze: \u201daceste e\u0219iri ale pictorilor nu reprezentau altceva dec\u00e2t o revolt\u0103 anarhic\u0103, f\u0103cut\u0103 st\u00e2nd \u00een genunchi. Pictorul r\u0103m\u00e2nea dependent de sacul de aur, de legile pie\u021bei capitaliste. El trebuia tot timpul s\u0103 inventeze ceva nou, ceva care epateaz\u0103 pentru a st\u00e2rni discu\u021bii \u0219i g\u0103l\u0103gie, pentru a-\u0219i face reclam\u0103, pentru a atrage astfel aten\u021biunea cump\u0103r\u0103torilor asupra sa, pentru a-\u0219i bate concuren\u021bii \u0219i a-\u0219i vinde tabloul. S-a constatat c\u0103 \u201depatarea\u201d burghezului poate fi transformat\u0103 \u00een \u201dbusiness\u201d.\u201d (Kemenov, 15)<\/p>\n

Radu Bogdan poveste\u0219te \u00een seria de articole publicat\u0103 de s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul cultural Dilema<\/i> \u00een 1995, cum, \u00eenainte de 1946, ca t\u00e2n\u0103r critic ce se afla, \u0219i-a luat libertatea de a-l \u00eentreba cu repro\u0219 pe maestrul Iosif Iser de ce nu mai realizeaz\u0103 lucr\u0103ri de calibrul \u0219i calitatea \u201dFamiliei de t\u0103tari\u201d. R\u0103spunsul lui Iser a fost: \u201d\u0218i din ce ai vrea s\u0103 tr\u0103iesc? \u00cemi pl\u0103te\u0219te mie ast\u0103zi cineva munca \u00eendelungat\u0103 pe care o reclam\u0103 un asemnea tablou, \u00ee\u0219i permite statul s\u0103 mi-l comande? Trebuie s\u0103-mi satisfac clientela care m\u0103 \u00eentre\u021bine \u0219i clientela asta vrea de la mine spanioloaice cu evantai, odalisce, arlechini, \u00een general lucr\u0103ri de dimensiuni modeste!…\u201d(Bogdan, IX)<\/p>\n

Radu Bogdan arat\u0103 cum, v\u0103zut\u0103 din interior, evolu\u021bia c\u0103tre instaurarea realismului socialist, cu constr\u00e2ngerile sale specifice diferite de cele ale perioadei anterioare, s-a petrecut \u00een lipsa unui orizont clar de a\u0219tept\u0103ri, pozitive sau negative.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1948, sus\u021bine Bogdan, nu s-a vorbit prea mult despre realismul socialist. \u00cencep\u00e2nd din 1946, dup\u0103 publicarea traducerilor \u00een rom\u00e2ne\u0219te ale \u201drapoartelor\u201d lui Jdanov \u0219i V.S.Kemenov. doar Leonte R\u0103utu \u0219i Nicolae Moraru au scris articole mai \u00eentinse referitoare la realismul socialist. Cuvintele acestea \u201derau rostite destul de rar \u0219i nu ofereau nim\u0103nui o reprezentare concret\u0103, reproducerile dup\u0103 operele de art\u0103 sovietice \u00eenc\u0103 nu \u00eencepuser\u0103 s\u0103 circule, termenii pluteau \u00een vag \u0219i nu st\u00e2rneau \u00eenc\u0103 nici o reac\u021bie potrivnic\u0103\u201d. (Bogdan, I) P\u00e2n\u0103 spre sf\u00e2r\u0219itul lui 1947, nu a existat o cenzur\u0103 a articolelor despre art\u0103 \u00een presa de partid, iar partidul \u0219i-a apropiat arti\u0219tii sus\u021bin\u00e2ndu-le revendic\u0103rile sindicale \u0219i p\u0103surile de ordin economic.<\/p>\n

\u0218i cu toate c\u0103 \u00een relat\u0103ri precum cele ale Magdei C\u00e2rneci sau Cristian Vasile, evenimentele pot p\u0103rea marcate aprioric de componentele lor constr\u00e2ng\u0103toare, coercitiv\u0103, exclusiv\u0103, considerarea evenimentelor \u00een desf\u0103\u0219urarea lor, \u00een cadrul confuz \u00een care au avut loc, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, face posibil\u0103 nuan\u021barea perspectivei maniheiste at\u00e2t de la \u00eendem\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine vorba despre interpretarea fenomenului realismului socialist.<\/p>\n

Contextul \u00een care a fost creat\u0103 \u0219i receptat\u0103 Ana Ip\u0103tescu<\/i><\/p>\n

Iconografia realist socialist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din deceniul al \u0219aselea este populat\u0103 cu nenum\u0103rate reprezent\u0103ri ale unor eroine mai mult sau mai pu\u021bin legendare, cu roluri \u00een episoade istorice din trecutul mai \u00eendep\u0103rtat sau mai apropiat.<\/p>\n

\u00cen revista Femeia<\/i>, apare, de-a lungul anului 1949, o serie de texte dedicate c\u00e2te unei figuri de eroin\u0103 revolu\u021bionar\u0103. Sub form\u0103 de reconstituire literaturizat\u0103 a momentului din 19 iunie 1848,, \u00een num\u0103rul 5 \/1949 al revistei, reg\u0103sim o proz\u0103 dedicat\u0103 chiar Anei Ip\u0103tescu, intitulat\u0103 \u201dO femeie \u00een revolu\u021bia de la 1848\u201d \u0219i semnat\u0103 Ada B\u00e2rseanu1<\/a><\/sup>.<\/p>\n

\u00cen plus, \u00een 1948, la 100 de ani de la revolu\u021bia pa\u0219optist\u0103, apare o monografie Ana Ip\u0103tescu, semnat\u0103 de cel care avea s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai influen\u021bi istorici ai regimului comunist din prima decad\u0103, Mihail Roller.<\/p>\n

Lucrarea lui Alexandru Ciucurencu, prezentat\u0103 la un an de la s\u0103rb\u0103torirea centenarului Revolu\u021biei de la 1848, venise deci pe un teren prielnic, preg\u0103tit s\u0103 celebreze aceast\u0103 alegere tematic\u0103, \u00een cazul \u00een care realizarea ar fi fost conform\u0103 cadrului teoretic prestabilit.<\/p>\n

\u0218i, dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare aprecieri precum cea a lui George Oprescu, din monografia dedicat\u0103 lui Ciucurencu \u00een 1962, a fost: \u201dAcomodarea cu legile \u015fi cu felul de tratare al compozi\u0163iei monumentale e deplin\u0103 \u00een tabloul cu episodul \u00een care apare rolul Anei Ip\u0103tescu \u00een Revolu\u0163ia de la 1848; (…) Pe figura \u015fi \u00een gesturile ei se ghice\u015fte o hot\u0103r\u00e2re de ne\u00eenfr\u00e2nt. Energia ei impetuoas\u0103, elanul ei, izvor\u0103sc din con\u015ftiin\u0163a leg\u0103turii cu masele. Gura ei \u00eentredeschis\u0103 pronun\u0163a desigur cuvinte de \u00eendemn, care au un efect imediat \u00een sufletul celor care o \u00eenconjur\u0103. Figurile acestora, pline de vitalitate, ca \u015fi cea a eroinei, de altminteri, sunt admirabil desenate, \u201epe caracter\u201d cum ar fi spus Ressu. Pe fe\u0163ele lor aspre, muncite, \u00een ochii lor ce str\u0103lucesc cu pasiune, t\u0103b\u0103carii exprim\u0103 adeziunea lor complet\u0103, sigur\u0103 de victorie, la \u00eendemnul femeii din mijlocul lor. Aceasta, convins\u0103 de ajutorul celor care au f\u0103cut cerc \u00een jurul ei, \u00eentoarce capul \u015fi-\u015fi \u00eendreapt\u0103 chemarea spre cei mai din urm\u0103, ca s\u0103-\u015fi iu\u0163easc\u0103 pasul. Coloritul tabloului e armonios, felul de tratare larg \u015fi viguros, aproape brutal \u2013 cu\u0163it \u015fi pensul\u0103 -, a\u015fa cum cereau \u015fi dimensiunile \u015fi natura subiectului. Desigur, pictorul, \u00een elaborarea acestei opere desf\u0103\u015furate \u00een planuri ample, bine cump\u0103nite, pornise de la ideea de baz\u0103 a compozi\u0163iei, leg\u00e2nd necontenit forma de con\u0163inut. Necesitatea exprim\u0103rii acestui con\u0163inut l-a f\u0103cut s\u0103 g\u0103seasc\u0103 unitatea tuturor elementelor formale: desen, punere \u00een pagin\u0103, cmpozi\u0163ie, construc\u0163ie, acorduri de culoare.\u201d (Oprescu, 52)<\/span><\/p>\n

Totu\u0219i, pentru c\u0103 doctrina era mai mult sau mai pu\u021bin vag\u0103, iar textul lui Kemenov ar\u0103ta mai degrab\u0103 cum <\/span>nu<\/i><\/span> trebuie s\u0103 fie arta realist socialist\u0103, putem deduce c\u0103 spa\u021biul pentru ajustarea recept\u0103rii critice a unei opere \u00een func\u021bie de rela\u021biile de putere \u0219i de pozi\u021bionarea actorilor \u00een domeniul artistic rom\u00e2nesc era unul destul de generos. Radu Bogdan relateaz\u0103, \u00een seria de articole amintit\u0103, despre felul \u00een care a disp\u0103rut (criticul consider\u0103 c\u0103 ar fi fost distrus) un portret al lui Stalin, prezentat de Ciucurencu la expozi\u021bia oficial\u0103 de stat din 1948, pentru c\u0103 ar fi fost considerat \u201dformalist\u201d. Distrugerea tabloului s-a petrecut \u00eens\u0103 pe t\u0103cute, iar pictorul s-a bucurat \u00een continuare de recept\u0103ri pozitive \u0219i recunoa\u0219tere oficial\u0103: a ocupat posturi importante \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, a primit (\u00een 1956) titlul de maestru emerit al artei, a fost membru al Academiei din 1963 \u0219i a fost numit \u201dartist al poporului\u201d \u00een 1964. Prestigiul lui Ciucurencu, statutul s\u0103u \u00een domeniul artelor plastice rom\u00e2ne\u0219ti, ob\u021binut \u0219i consolidat \u00een perioada precomunist\u0103, precum \u0219i adeziunea sa la noua putere, manifestat\u0103 prin declara\u021bii, dar \u0219i op\u021biuni tematice, au c\u00e2nt\u0103rit mai mult \u00een balan\u021ba recept\u0103rii dec\u00e2t forma\u021bia sa de factur\u0103 modernist-occidental\u0103, u\u0219or de identificat \u00een stil.<\/span><\/p>\n

Ana Ip\u0103tescu \u0219i Rom\u00e2nia Revolu\u021bionar\u0103, la un secol distan\u021b\u0103<\/i><\/p>\n

\u00cen perioada realismului socialist rom\u00e2nesc, reac\u021bia tradi\u021biei pe care noua doctrin\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 o \u00een\u0103bu\u0219e este identificabil\u0103 \u00een special \u00een stilul arti\u0219tilor care adoptau temele impuse, \u0219i \u00eentr-o produc\u021bie adiacent\u0103 celei oficiale. Dac\u0103 urm\u0103rim \u00eens\u0103 cu aten\u021bie cazul lucr\u0103rii Ana Ip\u0103tescu<\/i>, putem aduce argumente pentru plasarea acesteia \u00eentr-o tradi\u021bie estetic\u0103 (ce \u021bine \u0219i de tem\u0103 \u0219i de realizare) antebelic\u0103, at\u00e2t occidental\u0103, c\u00e2t \u0219i rom\u00e2neasc\u0103, unde genul este un element cheie \u00een configurarea mesajului operei.<\/p>\n

Cu aproape 100 de ani \u00een urm\u0103, la 1850, pictorul C.D. Rosenthal<\/a><\/sup> realizase o lucrare ce avea s\u0103 aib\u0103 parte de un destin privilegiat \u00een perioada regimului comunist. Este vorba despre Rom\u00e2nia Revolu\u021bionar\u0103<\/i>, pictat\u0103 la Paris \u00een 1850 \u0219i pentru care Rosenthal o avusese drept model pe Maria Rosetti, publicist\u0103 rom\u00e2n\u0103 de origine sco\u021bian\u0103, ea \u00eens\u0103\u0219i una dintre figurile emblematice ale revolu\u021biei pa\u0219optiste. \u00cen <\/span>Istoria artei rom\u00e2ne\u015fti (2007),<\/i><\/span> Vasile Florea observ\u0103 c\u0103 exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre ipostaza Mariei Rosetti din portretul semnat de Rosenthal \u015fi tabloul acesta \u201epatetic\u201d \u015fi alegoric \u2013 <\/span>Rom\u00e2nia Revolu\u0163ionar\u0103<\/i><\/span> \u2013 pentru care i-a servit drept model. \u00centr-adev\u0103r, Maria Rosetti cea din portret apare pe un fundal peisagistic (copaci \u015fi dealuri, cer \u015fi ap\u0103) \u00eentr-o ipostaz\u0103 vis\u0103toare. M\u00e2na \u00eei st\u0103, \u00eentr-un gest delicat, la t\u00e2mpl\u0103, p\u0103rul \u00eei e prins sub bonet\u0103, iar rochia \u00eei e neagr\u0103, sobr\u0103, cu man\u015fete \u015fi guler alb. Abia schi\u0163eaz\u0103 un z\u00e2mbet, diafan \u015fi enigmatic. Ansamblul pare s\u0103 sugereze discre\u021bie, inteligen\u021b\u0103, delicate\u021be, decen\u021b\u0103. Dimpotriv\u0103,<\/span> femeia din <\/span>Rom\u00e2nia Revolu\u021bionar\u0103<\/i><\/span>, cu p\u0103rul despletit sub maram\u0103, cu o m\u00e2n\u0103 str\u00e2ng\u00e2nd pumnalul \u0219i cu cealalt\u0103 protej\u00e2nd steagul, \u00eentoarce spre privitor un profil cu tr\u0103s\u0103turi clasice, c\u0103rora le lipse\u0219te moliciunea \u0219i candoarea celor din portret. <\/span><\/p>\n

\"3-mariasimaria\"Organizat\u0103 \u00een profunzime, <\/span>Rom\u00e2nia Revolu\u021bionar\u0103<\/i><\/span> aduce personajul central \u00eentr-un primplan foarte str\u00e2ns, abia l\u0103s\u00e2nd loc ochiului s\u0103 fug\u0103 \u00een planul secund, unde se z\u0103resc, printre perdele de fum, scene din b\u0103t\u0103lia de la Dealul Spirii din 13 septembrie 1848. Acest tip de organizare a spa\u021biului pictural, pe care \u00eel va utiliza \u0219i Ciucurencu, un secol mai t\u00e2rziu, creeaz\u0103 simultan monumentalitate \u0219i proximitate. Iar \u021b\u0103ranca rom\u00e2n\u0103 pentru care a servit drept model sco\u021biana Mary Grant (Maria Rosetti) este o reprezentare alegoric\u0103 a \u201dideii na\u021bionale\u201d, inspirat\u0103 de lucrarea prezentat\u0103 cu 20 de ani mai devreme la Paris de Eugene Delacroix, <\/span>Libertatea c\u0103l\u0103uzind poporul<\/i><\/span>.<\/span><\/p>\n

O cvasi-alegorie: universalul semnifica\u021biei \u0219i realismul reprezent\u0103rii <\/i><\/p>\n

Dincolo de compozi\u021bie \u0219i tematic\u0103, exist\u0103 un element \u201dtare\u201d care conecteaz\u0103, prin spa\u021biu \u0219i timp, lucr\u0103rile lui Ciucurencu, Rosenthal \u0219i Delacroix, \u0219i care const\u0103 \u00een reprezentarea alegoric\u0103 a ideii revolu\u021bionare prin intermediul unei figuri feminine.<\/p>\n

Libertatea…<\/i><\/span> lui Delacroix, din 1830, fusese creat\u0103 \u00een interiorul unui context extrem de bogat \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103. Joan B. Landes arat\u0103 \u00een <\/span>Visualizing the Nation: Gender, Representation and Revolution in Eighteenth Century France <\/i><\/span>cum reprezent\u0103rile const\u00e2nd \u00een personific\u0103ri feminine alegorice ale libert\u0103\u021bii, justi\u021biei sau republicii au jucat un rol esen\u021bial \u00een trecerea de la vechiul regim la societatea modern\u0103. Una dintre explica\u021bii poate fi urm\u0103toarea: <\/span>\u201d<\/span>Proliferarea alegoriei feminine a fost posibil\u0103, de fapt, prin excluderea femeilor din afacerile publice. Femeile puteau reprezenta calit\u0103\u021bi abstracte \u0219i idealuri colective pentru c\u0103 femeile nu puteau vota sau guverna.\u201d(Hunt apud Landes, 74) O alt\u0103 explica\u021bie, conex\u0103: <\/span>\u201d<\/span>Imaginile alegorice poart\u0103 cu ele profunzimea \u0219i puterea imediatului concret \u0219i ofer\u0103 \u00eentr-un mod foarte vizibil \u0219i vizual ocazia de a ne aminti de abstrac\u021biunile intangibile precum limbaj, na\u021biune sau comunitate. \u0218i mai important, deoarece sunt construite ca \u00eentrup\u0103ri efective ale compasiunii \u0219i iubirii dezinteresate, ele solicit\u0103, chiar cer imperios \u00een schimb, o reac\u021bie de ata\u0219ament filial din partea comunit\u0103\u021bilor care sunt imaginate \u00een jurul lor, chiar p\u00e2n\u0103 la sacrificiul vie\u021bii pentru cauza lor.\u201d (Sumathi apud Landes, 79)<\/span><\/p>\n

Landes observ\u0103 c\u0103 \u00een Fran\u021ba secolului al XVIII-lea, reprezentarea feminin\u0103 a republicii, justi\u021biei sau libert\u0103\u021bii func\u021bioneaz\u0103 cel mai bine pentru c\u0103 \u0219terge tr\u0103s\u0103turile identificabile ale oric\u0103rei femei cunoscute. Iar pentru c\u0103 este at\u00e2t de universal\u0103, Libertatea, a\u0219a cum este ea reprezentat\u0103 \u00een epoc\u0103, joac\u0103 rolul unei metafore pentru \u00eentregul nedivizat al societ\u0103\u021bii.<\/p>\n

Poate \u0219i de aceea, lucrarea lui Delacroix a st\u00e2rnit critici \u00een epoc\u0103: Libertatea era prea \u201dur\u00e2t\u0103 \u0219i comun\u0103\u201d pentru a simboliza un ideal at\u00e2t de \u00eenalt, iar audien\u021ba era deranjat\u0103 de aparenta contradic\u021bie prezent\u0103 \u00eentr-o personificare alegoric\u0103 realist\u0103. (Spector, 38) Diver\u0219i cercet\u0103tori (Hobsbawm, Clark apud Brown, 246) sus\u021bin c\u0103 Delacroix ar fi avut-o drept model pe Marie Deschamps, o t\u00e2n\u0103r\u0103 muncitoare, eroin\u0103 a Revolu\u021biei din iulie. Acest lucru ar fi contrazis, \u00eentr-adev\u0103r, specificul reprezent\u0103rilor alegorice ale epocii, care se reg\u0103sea tocmai \u00een idealizarea reprezent\u0103rii alegorice feminine, \u00een \u0219tergerea tr\u0103s\u0103turilor identificabile.<\/p>\n

Inova\u021bia lui Delacroix a constat \u00eens\u0103 tocmai \u00een tensiunea dintre universalul semnifica\u021biei \u0219i realismul reprezent\u0103rii.<\/b><\/span> (Murray, 49) Acest realism al reprezent\u0103rii, \u00een care figura feminin\u0103 central\u0103 nu este una complet idealizat\u0103, este prezent at\u00e2t \u00een cazul lucr\u0103rii lui Rosenthal, c\u00e2t \u0219i \u00een cel al tabloului semnat de Ciucurencu. <\/span><\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103 agreeze alegoria, pe care o considera \u201dstructural apar\u021bin\u0103toare artei decadente burgheze\u201d (Bogdan, X), realismul socialist exalta totu\u0219i exemplaritatea eroilor \u0219i eroinelor din revolu\u021bii, lucru vizibil de altfel \u00een iconografia vremii. \u0218i cum se traduce aceast\u0103 exemplaritate \u00een imagini dac\u0103 nu tocmai prin tensiunea dintre <\/span>universalul semnifica\u021biei \u0219i realismul reprezent\u0103rii?<\/i><\/span> De\u0219i s-a vrut anti-alegoric\u0103, ea s-a constituit ca o reprezentare cvasi-alegoric\u0103.<\/span><\/p>\n

Delacroix a plasat-o pe Libertatea inspirat\u0103 de Marie Deschamps deasupra r\u0103m\u0103\u0219i\u021belor distrugerii \u0219i mor\u021bii, extr\u0103g\u00e2nd scandalos idealul din realitate. Rosenthal a plasat, pe urmele primului \u0219i probabil cu acela\u0219i scop, figura unei Marii Rosetti cu tr\u0103s\u0103turi clasicizate pe fundalul b\u0103t\u0103liei din Dealul Spirii. Un secol mai t\u00e2rziu, Ciucurencu a plasat imaginea Anei Ip\u0103tescu \u00een fa\u021ba unei mul\u021bimi, universaliz\u00e2nd-o \u00een dou\u0103 sensuri: pe de o parte, ca exemplu inspirator al curajului \u0219i al ac\u021biunii \u00een numele idealului, pe de alta, ca referin\u021b\u0103 la aceast\u0103 tradi\u021bie european\u0103 a reprezent\u0103rii.<\/p>\n

\n

1<\/a>Iat\u0103 cum este descris momentul eroic al Anei Ip\u0103tescu:<\/p>\n

\u201d<\/span>Ana se ridic\u0103 \u00een picioare \u00een calea\u0219c\u0103. \u00ce\u0219i arunc\u0103 cu o mi\u0219care sigur\u0103 a capului \u0219uvi\u021bele de p\u0103r pe care v\u00e2ntul u\u0219or i le r\u0103scolea pe frunte \u0219i strig\u0103 trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 ei:<\/span><\/p>\n