{"id":3805,"date":"2016-11-14T13:59:34","date_gmt":"2016-11-14T13:59:34","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3805"},"modified":"2016-11-22T22:36:15","modified_gmt":"2016-11-22T22:36:15","slug":"toti-avem-istorii-ascunse-interviu-cu-dennis-olivian-mircea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/14\/toti-avem-istorii-ascunse-interviu-cu-dennis-olivian-mircea\/","title":{"rendered":"\u201eTo\u021bi avem istorii ascunse\u201d \u2013 interviu cu Dennis (Olivian Mircea)"},"content":{"rendered":"

Povestea din spectacolul Privind prin piele<\/strong>, cu Mihaela Dr\u0103gan, Alexandru Fifea, Alina \u0218erban, \u00een regia lui Alexandru Berceanu, este \u00een mare parte bazat\u0103 pe istoriile din familia lui Dennis \u015fi pe istorii ale romilor musulmani din Rom\u00e2nia \u015fi Turcia, cu un puternic poten\u0163ial emancipator.<\/em><\/p>\n

Cum a \u00eenceput proiectul de colaborare \u00een cadrul \u201eIstanbul \u2013 Bucharest by Play\u201d? Care au fost motiva\u0163iile tale, motiva\u0163iile echipei? Cum a prins form\u0103 proiectul?<\/strong><\/p>\n

A fost foarte interesant cum s-au \u00eent\u00e2mplat lucrurile. Era perioada Civil Society Pitch<\/strong>, din cadrul festivalului One World Romania<\/strong>, iar eu al\u0103turi de Marina am aplicat la OWR cu idea unui documentar pe subiectul asta, identitatea horahane (identitatea romilor musulmani sau turci) din Rom\u00e2nia. Prin asta a aflat Alexandru Berceanu, dramaturgul rom\u00e2n din proiect, de mine \u015fi de idea noastr\u0103 de documentar, el \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fac\u0103 ceva similar cu o pies\u0103 de teatru al\u0103turi de partenerii din Istanbul. Nu a fost nimic premeditat, totul a decurs organic, iar atitudinea lui Alex a ajutat destul \u015fi la felul \u00een care eu m-am deschis c\u0103tre colaborare.<\/p>\n

Cum a\u0163i \u00eenceput cercetarea, adunarea pove\u015ftilor? Pe pagina proiectului scrie c\u0103 a\u0163i c\u0103l\u0103torit \u00een echip\u0103, \u00een ce locuri a\u0163i c\u0103l\u0103torit \u015fi cu ce oameni a\u0163i lucrat? <\/strong><\/p>\n

Munc\u0103 de teren. \u00cen Rom\u00e2nia, am fost eu, Alex \u015fi Ay\u015f\u0131l Ak\u015fehirli, dramaturga din partea celor din Turcia. Pe de alt\u0103 parte, au fost partenerii din Turcia, al\u0103turi de Alex, care s-au ocupatat de cercetarea de teren din Turcia. Pentru Rom\u00e2nia, am ajuns la singura regiune din \u0163ar\u0103 \u00een care se g\u0103sesc horahane, Dobrogea, aici am mers practic din nordul Dobrogei, Babadag, la p\u0103rin\u0163ii mei \u00een Constan\u0163a iar dup\u0103, cu bunicul meu, spre sudul Dobrogei, \u00een Mangalia, la ni\u015fte rude. Implicit, majoritatea oamenilor cu care am lucrat, cel pu\u0163in \u00een \u0163ar\u0103, au fost rude, iar cea mai mult\u0103 deschidere a fost la nivel personal. Pentru Turcia, partenerii de la K\u00f6\u015fe al\u0103turi de Alex au fost \u00een cartierele romilor din Istanbul, Sulukule, Ku\u0219tepe \u015fi Balat. \u00cen cazul Sulukule, cartierul aproape a fost \u015fters prin gentrificare \u2013 locuri diferite, dar din p\u0103cate acelea\u015fi probleme. Ce mi s-a p\u0103rut interesant din perspectiva lor, a fost c\u0103 au vizitat \u015fi regiunile estice ale Turciei, de la grani\u0163a cu Siria, respectiv Hatay \u015fi Gaziantep. Acolo au \u00eent\u00e2lnit popula\u0163ia Dom, un grup etnic similar cu cel horahane, practic un grup etnic rom, dar foarte comun Orientului Mijlociu \u0219i Nordului Africii, care vorbesc un dialect numit Domari, majoritatea, din p\u0103cate, fiind chiar refugia\u0163i din Siria.<\/p>\n

Care a fost contribu\u0163ia ta \u00een proiect? Cum ai adunat tu pove\u015ftile din familia ta?<\/strong><\/p>\n

A fost relativ simplu, eu deja lucram la asta, aveam deja informa\u0163ii, chiar dac\u0103 nu erau structurate, existau. A fost o nou\u0103 oportunitate \u00een care am putut s\u0103 prezint grupul acesta, care e o minoritate \u00eentr-o minoritate, marginea marginilor. Cum am men\u0163ionat, am fost direct la familia mea, la fiecare membru al familiei \u00een parte, \u015ftiu, \u00eentr-un fel pare foarte direct \u015fi brut, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 nimeni nu ar vrea s\u0103-\u015fi expun\u0103 familia \u015fi ce-i mai drag \u015fi personal din via\u0163\u0103. Dar, av\u00e2nd \u00een vedere cine suntem noi sau ce suntem noi, orice strig\u0103t poate fi un strig\u0103t de emancipare, sunt pove\u015fti care trebuie spuse, sunt nedrept\u0103\u0163i care trebuie ar\u0103tate. Nu a fost nimic sociologic sau chiar mai profesionist a\u015fa, abordarea real\u0103 \u015fi natural\u0103 a lui Alex poate a contruibuit cel mai mult la deschiderea pe care am primit-o. Pove\u015ftile eu deja le \u015ftiam, doar c\u0103 acum am \u00eencercat s\u0103 le deschidem unui public mai larg.<\/p>\n

Cum s-a conturat piesa \u201ePrivind prin piele\u201d, cum a\u0163i ales pove\u015ftile care au intrat \u00een pies\u0103? Cum \u0163i s-a p\u0103rut rezultatul final?<\/strong><\/p>\n

Piesa e un amalgam al pove\u0219tilor \u0219i experien\u021belor, fie c\u0103 sunt ale mele personale, fie c\u0103 sunt ale altora, e un cocktail foarte bine mixat \u0219i prezentat. Poate c\u00e2te o dat\u0103 greu de digerat sau \u00een\u021beles. Asta a fost \u0219i una din fricile mele, c\u0103 vom pierde aten\u021bia publicului \u00een at\u00e2tea detalii \u0219i pove\u0219ti. Eu nu m\u0103 pricep deloc la tot ce \u00eenseamn\u0103 procesul artistic, detaliile tehnice au r\u0103mas pe seama celor califica\u021bi, dar pot s\u0103 spun sincer, c\u0103 ideea pe care eu o consideram foarte important\u0103 a r\u0103mas, ideea deconstruc\u021biei \u0219i fluidit\u0103\u021bii identitare. Oricum, \u00eentotdeauna exist\u0103 riscul ori de caricaturizare sau exotizare c\u00e2nd sunt prezentate astfel de lucruri. Am apreciat faptul c\u0103 \u00een acest caz, cel pu\u021bin din perspectiva mea, nu s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/p>\n

\"afis-piesa\"<\/a><\/strong><\/p>\n

Istoriile romilor musulmani sunt foarte complexe \u015fi se leag\u0103 de istoriile altor grupuri etnice \u015fi religioase, \u00een Turcia, \u00een Rom\u00e2nia, \u00een Balcani. Piesa \u201ePrivind prin piele\u201d te face s\u0103 vrei s\u0103 \u015ftii mai multe. Ce istorii ai vrea s\u0103 se fac\u0103 auzite? Ce istorii ai vrea tu s\u0103 mai poveste\u015fti? \u015ei de unde\/ cum se mai pot afla informa\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Tot demersul acesta, fie c\u0103 era aplica\u021bia pentru OWR, fie c\u0103 e piesa de teatru, l-am f\u0103cut exclusiv pentru promovarea istoriei \u0219i identit\u0103\u021bii horahane. Vreau s\u0103 \u00eemping c\u00e2t mai mult flexibilitatea identit\u0103\u021bii rome, s\u0103 pun \u00eentrebarea cine e rom? De ce e rom? Iar grupul acesta etnic e exemplul perfect c\u00e2nd adres\u0103m astfel de \u00eentreb\u0103ri. E perfect pentru c\u0103 grupul \u0103sta e un grup etnic foarte aparte \u0219i unic \u00een tot ce \u00eenseamn\u0103 universul identit\u0103\u021bii rome, care \u0219i ea la r\u00e2ndul s\u0103u e foarte divers\u0103 (neamuri diferite, dialecte diferite etc.).<\/p>\n

Unicitatea const\u0103 \u00een evolu\u021bia istoric\u0103 \u0219i social\u0103 a acestor popula\u021bii \u0219i putem \u00eencepe chiar de la cuv\u00e2ntul horahane, care \u00een limba romani, conform unor traduceri, ar \u00eensemna turc. Implicit, aceste grupuri sunt legate foarte mult de cultura \u0219i identitatea turc\u0103, iar la noi \u00een Rom\u00e2nia, au ajuns \u00een zona Dobrogei \u00een secolul al XV-lea, ata\u0219a\u021bi ca unitate auxiliar\u0103 a armatei otomane. Romii deja se aflau pe teritoriul \u021b\u0103rii de mai bine de trei secole, majoritatea fiind \u00een robie. Se spune c\u0103 neamul spoitorilor (neam de me\u0219te\u0219ugari romi care se ocupau cu spoitul) ar fi descenden\u021bii acestui grup, care s-au extins \u0219i \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, iar restul au r\u0103mas \u00een Dobrogea p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n

Proximitatea relativ mare pe care o avea acest grup cu structurile otomane a contribuit cel mai mult la dezvoltarea identitar\u0103, de unde vine \u0219i fluiditatea caracteristic\u0103 acestui neam. De exemplu, chiar \u0219i comunit\u0103\u021bile mai tradi\u021bionale \u0219i \u00eenchise care \u0219i-au p\u0103strat limba (vorbesc un dialect para-romani unic, care combin\u0103 limba romani, turc\u0103 \u0219i bulgar\u0103), insist\u0103 asupra faptului c\u0103 ei sunt turci sau musulmani, nefiind nicio separare pentru ei \u00eentre identitate \u0219i religie. Iar asta \u021bine foarte tare de administra\u021bia otoman\u0103, care organiza popula\u021biile din punct de vedere confesional, nu etnic.<\/p>\n

Inerent, neasumarea identit\u0103\u021bii rome nu e un act con\u0219tient ci mai degrab\u0103 ceva care are o cauz\u0103 obiectiv\u0103. Oricum, mai ales dup\u0103 retragerea otomanilor, fie c\u0103 recuno\u0219teau sau nu, identitatea rom\u0103 a fost impus\u0103 acestor grupuri, iar o dat\u0103 ce e\u0219ti rom, lucrurile se schimb\u0103. Rela\u021bia cu identitatea otoman\u0103 a fost motivul pentru care acest grup nu a fost \u00eenrobit \u0219i nici victim\u0103 a Holocaustului, \u0219i totu\u0219i nu au sc\u0103pat de rasism sistemic \u0219i institu\u021bional. Asta am \u00eenv\u0103\u021bat studiind acest grup \u0219i am corelat cu experien\u021ba personal\u0103: identitatea \u00ee\u021bi este prima dat\u0103 construit\u0103 de afar\u0103 \u0219i, conform unor criterii, ori \u00ee\u021bi este impus\u0103, ori \u021bi-o asumi. Nu exist\u0103 auto-determinare.<\/p>\n

Ce au spus diverse persoane din familia ta \u015fi din familii de romi musulmani c\u00e2nd au v\u0103zut piesa? Ce observa\u0163ii au f\u0103cut, ce sugestii au dat?<\/strong><\/p>\n

\u00cenc\u0103 nu a ajuns piesa \u00een astfel de comunit\u0103\u021bi, una din ideile Nicoletei Bi\u021bu era s\u0103 aducem piesa la Babadag, s\u0103 vedem reac\u021biile, poate reu\u0219im. Acum, dac\u0103 o prezin\u021bi ca o pies\u0103 \u0219i at\u00e2t, cred ca reac\u021bia va fi bun\u0103, dar dac\u0103 spui c\u0103 e despre ei, majoritatea nu vor recunoa\u0219te, ei nu sunt romi \u0219i punct. \u00cent\u00e2i, cred c\u0103 organiza\u021biile rome sunt responsabile \u00een a construi un mesaj incluziv \u0219i educa\u021bional, care arat\u0103 de ce horahane sunt romi, \u015fi c\u0103 e bine s\u0103 fi rom. Din p\u0103cate, \u0219i din cauza barierei lingvistice \u0219i religioase, organiza\u021biile noastre \u00eenc\u0103 sunt incapabile s\u0103-i abordeze. L\u0103s\u00e2nd la o parte c\u0103 exist\u0103 prejudec\u0103\u021bi \u0219i chiar rasism din parte romilor cre\u0219tini \u00eempotriva celor musulmani.<\/p>\n

O scen\u0103 din pies\u0103 se petrece pe Strada Ederlezi din Istanbul. Ai povestit c\u0103 Ederlezi este numele unei s\u0103rb\u0103tori a romilor musulmani, c\u0103 strada Ederlezi nu exist\u0103 de fapt \u015fi c\u0103 imaginarea unei str\u0103zi cu acest nume \u00een Istanbul este un element critic\/ subversiv al piesei. Ce alte elemente subversive mai sunt pres\u0103rate \u00een pies\u0103 \u015fi la ce se refer\u0103 ele? \u00cen orice caz, piesa \u00een sine este foarte critic\u0103 la adresa societ\u0103\u0163ii rasiste, sexiste, clasiste \u015fi este subversiv\u0103 prin subiect, titlu, personaje, prin finalul pove\u015ftii.<\/strong><\/p>\n

Ederlezi sau H\u0131d\u0131rellez e o s\u0103rb\u0103toare islamic\u0103 pe care o serbeaz\u0103 mul\u021bi prin Balcani \u0219i \u00een Turcia, e o s\u0103rb\u0103toare foarte sincretic\u0103, de sosire a prim\u0103verii, se spune c\u0103 profetul islamic al-Khidr se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu sf\u00e2ntul cre\u0219tin Ilie, de Ederlezi. Popularizarea melodiei cu acela\u0219i nume, de Goran Bregovic, a venit o dat\u0103 cu filmul Time of the Gypsies<\/strong>, \u00een care arat\u0103 cum s\u0103rb\u0103toresc ei Ederlezi. Din p\u0103cate, sau poate din fericire, aproape toate elementele din pies\u0103 sunt reale, de la experien\u021be la mesaje. Schimbatul hainelor mi se pare cea mai bun\u0103 analogie cu schimbatul identit\u0103\u021bii, exact a\u0219a e \u0219i \u00een via\u021ba real\u0103. Recent v\u0103zusem un comentariu pe Facebook exact pe tema asta, cuiva i se p\u0103rea ireal s\u0103-\u021bi schimbi a\u0219a identitatea \u0219i s\u0103-\u021bi renegi p\u0103rin\u021bii. Pare ireal, pare de neconceput, dar exist\u0103, eu am supravie\u021buit multor \u00eemprejur\u0103ri chiar datorit\u0103 schimb\u0103rii identitare.<\/p>\n

Imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 e\u0219ti copil \u0219i ai vreo trei nume diferite (cre\u0219tine \u0219i islamice), \u021bi se spune \u00een cas\u0103 c\u0103 e\u0219ti turc, afar\u0103 \u021bi se d\u0103 \u00een cap ca e\u0219ti \u021bigan, \u0219i dup\u0103, liberalii \u00ee\u021bi spun c\u0103 to\u021bi suntem rom\u00e2ni.<\/p>\n

Ce proiecte mai ai \u00een plan, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu istoriile romilor musulmani? C\u0103tre ce public \u00ee\u0163i dore\u015fti cel mai mult s\u0103 ajung\u0103 aceste istorii? \u015ei cum \u0163i-ai dori s\u0103 reac\u0163ioneze acest public? <\/strong><\/p>\n

Cum am spus la \u00eenceput, toat\u0103 povestea a \u00eenceput cu ideea realiz\u0103rii unui film documentar, asta va r\u0103m\u00e2ne prioritatea num\u0103rul unu pentru mine. De ce un film documentar? Pentru c\u0103 o licen\u021b\u0103 sau o tez\u0103 de doctorat nu are capacitatea s\u0103 ating\u0103 un public mai larg. Vreau ca oamenii s\u0103 rela\u021bioneze \u0219i s\u0103 vibreze la astfel de pove\u0219ti, pentru c\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 to\u021bi avem istorii ascunse \u0219i probleme identitare, fie c\u0103 sunt etnice sau de orice fel. Poate reu\u0219im cu to\u021bii s\u0103 ne conect\u0103m istoriile astea, experien\u021bele astea, s\u0103 construim poduri \u0219i s\u0103 putem schimba ceva \u00eempreun\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Povestea din spectacolul Privind prin piele, cu Mihaela Dr\u0103gan, Alexandru Fifea, Alina \u0218erban, \u00een regia lui Alexandru Berceanu, este \u00een mare parte bazat\u0103 pe istoriile din familia lui Dennis \u015fi pe istorii ale romilor musulmani din Rom\u00e2nia \u015fi Turcia, cu un puternic poten\u0163ial emancipator. Cum a \u00eenceput proiectul de colaborare \u00een cadrul \u201eIstanbul \u2013 Bucharest by Play\u201d? Care au fost motiva\u0163iile tale, motiva\u0163iile echipei? Cum a prins form\u0103 proiectul? A fost foarte interesant cum s-au \u00eent\u00e2mplat lucrurile. Era perioada Civil Society Pitch, din cadrul festivalului One World Romania, iar eu al\u0103turi de Marina am aplicat la OWR cu idea unui…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[95,160],"tags":[237,239,238,211,176,236],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3805"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3805"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3805\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3807,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3805\/revisions\/3807"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}