{"id":3777,"date":"2016-11-15T15:32:49","date_gmt":"2016-11-15T15:32:49","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3777"},"modified":"2016-11-17T17:44:48","modified_gmt":"2016-11-17T17:44:48","slug":"arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/15\/arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-ii\/","title":{"rendered":"Art\u0103, politic\u0103, ou\u0103 \u00eencondeiate \u0219i for\u021ba de seduc\u021bie a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II)"},"content":{"rendered":"

De David Schwartz<\/em><\/p>\n

Textul reprezint\u0103 partea a doua a polemicii despre Toni Erdmann purtat\u0103 cu Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r[1]<\/strong><\/a>. <\/em><\/p>\n

Despre \u201earta burghez\u0103\u201d \u0219i perspectiva politic\u0103<\/em><\/p>\n

Gorzo \u0219i Laz\u0103r m\u0103 someaz\u0103, vag paternalist, s\u0103 \u00eemi clarific pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de un presupus \u201eobiect al dispre\u021bului\u201d \u0219i fa\u021b\u0103 de \u201earta burghez\u0103\u201d, \u201emai bine\u201d dec\u00e2t \u00een primul text despre Toni Erdmann<\/strong>, unde a\u0219 fi f\u0103cut o \u201einterpretare gre\u0219it\u0103, c\u0103ci viciat\u0103 de prezum\u021biozitate\u201d. O s\u0103 intru mai t\u00e2rziu \u00een analiza scurt\u0103 a acestei retorici agresive, deocamdat\u0103 \u00eencerc s\u0103 clarific ni\u0219te no\u021biuni vagi din textul lor.<\/p>\n

Avem nevoie de o \u00een\u021belegere comun\u0103 \u0219i precis\u0103 a ce \u00eenseamn\u0103 \u201eart\u0103 burghez\u0103\u201d. Eu a\u0219 zice c\u0103 este un concept aproape inoperant. \u00cen primul r\u00e2nd, \u201earta\u201d \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sensul \u0219i accep\u021biunea super-r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 ast\u0103zi, de activitate a omului care are drept scop producerea unor valori estetice, este o inven\u021bie a modernit\u0103\u021bii, deci legat\u0103 intrinsec de ascensiunea \u0219i configurarea burgheziei drept clas\u0103-agent al transform\u0103rilor istorice. Mai mult, \u00een acest moment, cvasi-totalitatea a ceea ce este considerat \u201eart\u0103\u201d, produs \u0219i receptat \u00een sfera public\u0103, este produsul acelei vag definite \u201eclase de mijloc\u201d, \u00een principiu a persoanelor absolvente de universit\u0103\u021bi, de cele mai multe ori de profil artistic. Chiar colabor\u0103rile artistice cu grupuri subalterne care nu apar\u021bin acestei categorii (diversele exemple de \u201eart\u0103 comunitar\u0103\u201d, \u00een toate formele ei), oricum marginale, sunt ini\u021biate \u0219i \u00een bun\u0103 parte controlate tot de arti\u0219tii cu educa\u021bie universitar\u0103 \u0219i produse de institu\u021biile \u0219i organiza\u021biile care func\u021bioneaz\u0103 \u00een statul \u201eburghez\u201d. Inclusiv \u00een domeniile cele mai populare (muzica \u0219i filmul de consum) deciziile de con\u021binut artistic sunt luate de persoane din clasele educate \u0219i \u00eenst\u0103rite (produc\u0103tori, regizori, compozitori). Mai r\u0103m\u00e2ne produc\u021bia de obiecte tradi\u021bionale, artizanale \u0219i me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti, care \u00eens\u0103 trebuie oricum \u00eencadrat\u0103 \u0219i analizat\u0103 separat. Practic, nu exist\u0103 o \u201eart\u0103 proletar\u0103\u201d sau o art\u0103 \u201eneburghez\u0103\u201d, din punct de vedere al semnifica\u021biei istorice a artei \u0219i din punct de vedere al procesului de produc\u021bie. Lucrurile au poten\u021bialul s\u0103 se schimbe odat\u0103 cu avansul tehnologic \u0219i \u00een condi\u021biile unor procese revolu\u021bionare, dar deocamdat\u0103 suntem departe de acel moment.<\/p>\n

Or, dac\u0103 c\u0103dem de-acord c\u0103 toat\u0103 arta este produs\u0103 \u0219i controlat\u0103 de ceea ce definim, desigur vag \u0219i precaut, drept \u201eclas\u0103 de mijloc\u201d sau \u201eburghezie\u201d, devine clar c\u0103 o \u00eencercare de raportare politic\u0103 la aceast\u0103 art\u0103, de\u0219i atent\u0103 la condi\u021biile, foarte diverse, de produc\u021bie, \u0219i la diversele dinamici de putere din procesele de produc\u021bie, trebuie s\u0103 diferen\u021bieze \u00een primul r\u00e2nd \u00een func\u021bie de con\u021binutul \/ mesajul \/ poten\u021bialul de influen\u021b\u0103 politic\u0103 al actului artistic analizat. Aceast\u0103 analiz\u0103 nu are de ce s\u0103 opereze cu categorii precum \u201edispre\u021bul\u201d pentru opere lipsite de mesaj revolu\u021bionar: dup\u0103 cum ne-au ar\u0103tat Leni Riefenstahl \u0219i at\u00e2\u021bia al\u021bii, putem avea enorm de \u00eenv\u0103\u021bat chiar de la cele mai reac\u021bionare demersuri artistice – la nivelul solu\u021biilor formale, sau al transpunerii artistice a discursului politic \u0219i tehnicilor de propagand\u0103. \u00cens\u0103, putem s\u0103 fim de-acord sau nu cu viziunea politic\u0103 asumat\u0103 de un demers artistic sau altul \u0219i s\u0103 analiz\u0103m c\u00e2t mai precis inten\u021biile \u0219i rezultatele sale poten\u021biale. Cred c\u0103 este foarte important, atunci c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 analizezi un demers artistic din perspectiv\u0103 politic\u0103 asumat\u0103, pe de-o parte s\u0103 define\u0219ti clar pozi\u021bia politic\u0103 din care vorbe\u0219ti, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103 cau\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegi, aproximezi, intuie\u0219ti, efectele politice pe care demersul artistic respectiv le poate avea \u00een contextul \u00een care este prezentat. <\/strong><\/p>\n

\u00cen textul ini\u021bial despre Toni Erdmann<\/strong>, mi-am asumat din start, \u00eenc\u0103 din titlu, perspectiva de analiz\u0103. \u201ePerspectiva s\u0103lbaticului\u201d nu este nici arogan\u021b\u0103 (cum eronat interpreteaz\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r), nici sintagm\u0103 goal\u0103, ci un r\u0103spuns din perspectiv\u0103 de st\u00e2nga anti-imperialist\u0103 est-european\u0103, la ceea ce am perceput ca viziunea rudimentar\u0103 \u0219i arogant\u0103 despre Europa de Est prezentat\u0103 de film. Din alt\u0103 gril\u0103 de analiz\u0103 politic\u0103, de exemplu feminist\u0103, filmul are alte provoc\u0103ri, alte merite \u0219i alte e\u0219ecuri. Textul meu nu este despre desfiin\u021barea lui <\/strong>Toni Erdmann ca produs artistic \u201eilegitim\u201d, sau vrednic de dispre\u021b, ci despre denun\u021barea dimensiunii imperialiste \/ colonizatoare a filmului.<\/strong> Aceste lucruri nu fac filmul nici reu\u0219it, nici nereu\u0219it din punct de vedere artistic. \u0218i nici nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 dimensiune arogant-colonizatoare a filmului l-ar lipsi complet de merite sau de p\u0103r\u021bi interesante de analiz\u0103 politic\u0103 – pe unele le-am recunoscut eu \u00eensumi \u00eenc\u0103 din prima cronic\u0103, pe altele le-am amintit \u0219i mai sus, \u00een sf\u00e2r\u0219it, pe altele le amintesc corect Gorzo \u0219i Laz\u0103r. Pur \u0219i simplu, am oferit o alt\u0103 gril\u0103 de lectur\u0103, care, \u00een contextul pozi\u021biei periferice, dominate \u0219i autocolonizate a c\u00e2mpului cultural local, mi s-a p\u0103rut de importan\u021b\u0103 urgent\u0103. Nu a fost vorba despre vreun \u201erefuz aprioric\u201d al legitimit\u0103\u021bii artei care nu este explicit didactic\u0103 sau propagandistic\u0103, ci de o tentativ\u0103 (poate prea redus\u0103 \u00een dimensiuni, \u0219i de aceea uneori insuficient de clar\u0103 \u0219i vulnerabil\u0103 la interpret\u0103ri) de \u00een\u021belegere \u0219i semnalare a dimensiunii coloniale care, din punctul meu de vedere, se ascunde \u00een spatele ambiguit\u0103\u021bii \u0219i \u201eumanismului\u201d bl\u00e2nd din Toni Erdmann<\/strong>.<\/p>\n

Din punctul meu de vedere, rolul fundamental al artei, cel pu\u021bin \u00een contextul istoric actual, este propaganda. \u00cens\u0103 nu propaganda \u00een\u021beleas\u0103 \u00een sens explicit-didactic \u0219i dogmatic (aceea e, de cele mai multe ori, necredibil\u0103, deci propagand\u0103 proast\u0103), ci propaganda \u00een\u021beleas\u0103 ca dezvoltarea \u0219i \u00eenlesnirea \u00een sfera public\u0103, cu mijloace de multe ori subtile, a unei anume paradigme politice. Acest lucru se face \u0219i prin filme explicit \u0219i direct politice precum, s\u0103 zicem, Concerning Violence<\/strong>, dar de mai multe ori se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin produse artistice aparent mai ambigue (aici, paleta e foarte larg\u0103, poate ajunge de la Crulic <\/strong>la Machete<\/strong>). C\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 analizez un produs artistic, \u00eemi proppun s\u0103 apreciez care sunt efectele de propagand\u0103 ale acestuia \u2013 cu alte cuvinte ce fel de discurs se genereaz\u0103 \u0219i se propag\u0103 \u00een sfera public\u0103, ce stereotipuri sunt contestate \u0219i ce locuri comune sunt \u00eent\u0103rite, \u00een ce fel contribuie actul artistic respectiv la o, c\u00e2t de mic\u0103, schimbare \/ \u00eembog\u0103\u021bire \/ nuan\u021bare de discurs. \u0218i, \u00een consecin\u021b\u0103, dac\u0103 aceast\u0103 contribu\u021bie are valen\u021be liberatoare sau, dimpotriv\u0103, reac\u021bionare. Aceea\u0219i gril\u0103 a fost aplicat\u0103 \u0219i pentru Toni Erdmann<\/strong>.<\/p>\n

\"tonierdman_3\"<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, pe post de concluzie, Gorzo \u0219i Laz\u0103r servesc un paragraf care ascunde \u00een spatele pre\u021biozit\u0103\u021bii un ultim atac, pe c\u00e2t de tran\u0219ant, pe at\u00e2t de lipsit de substan\u021b\u0103. S\u0103 \u00eel red\u0103m pe larg:<\/p>\n

\u201einterpretarea politic\u0103 a artei nu poate face uz de ni\u0219te moduri de lectur\u0103 sau solu\u021bii estetice oarecum apriorice \u0219i decontextualizante, de vreme ce are de-a face cu probleme sociale \u0219i politice bine \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00eentr-un specific istoric. Altfel, ea devine, din lentil\u0103 indispensabil\u0103, o cheie de lectur\u0103 universal\u0103, ce poate fi m\u00eenuit\u0103 f\u0103r\u0103 fric\u021biuni, contestat\u0103 sau nu din afar\u0103, dar r\u0103m\u00e2n\u00eend mereu coerent\u0103 \u00een interior, asemeni hermenuticii mitico-arhetipale tradi\u021bionale, care vede \u00een orice prag un hotar \u00eentre lumi, \u00een orice g\u00eerl\u0103 Styxul, \u00een orice be\u021be \u00eencruci\u0219ate prezen\u021ba subtil\u0103 a lui Cristos.\u201d<\/p>\n

Cu alte cuvinte, ca s\u0103 traducem pentru cine n-are chef s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 ce e cu Styxul, f\u0103r\u0103 o analiz\u0103 solid\u0103 a condi\u021biilor istorice, materiale, concrete, risc\u0103m s\u0103 vedem peste tot \u201ecoloniali\u0219ti\u201d \u0219i \u201eimperiali\u0219ti\u201d, a\u0219a cum face Schwartz \u00een textul s\u0103u, rat\u00e2nd bog\u0103\u021bia umanist\u0103 \u0219i complexitatea analizelor de clas\u0103 \u0219i dominare din Toni Erdmann<\/strong>.<\/p>\n

Perfect de-acord cu analiza demersurilor artistice \u00een contextul problemelor sociale \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00eentr-un specific istoric. \u00cens\u0103, a\u0219a cum am ar\u0103tat p\u00e2n\u0103 aici, Gorzo \u0219i Laz\u0103r sunt, de fapt, cei care analizeaz\u0103 lucrurile din perspective reduc\u021bioniste \u0219i de multe ori anistorice: nu \u021bin cont de istoria reprezent\u0103rii \u0219i norm\u0103rii \u201eEstului\u201d de c\u0103tre \u201eVest\u201d \u0219i de manifestarea acestor reflexe ale asimetriei istorice \u00een Toni Erdmann<\/strong>; ignor\u0103 sau trateaz\u0103 drept nesemnificative gesturi coloniale tipice \u0219i puternice; analizeaz\u0103 raporturile de clas\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 cont de diviziunile imperiale care le \u00eenso\u021besc; apeleaz\u0103 la argumentul autonomiei esteticului \u00een ni\u0219te probleme care \u021bin de reprezentarea materialit\u0103\u021bii locale; fac abstrac\u021bie de condi\u021biile nedrepte de produc\u021bie din industria de film local\u0103 \u0219i refuz\u0103 s\u0103 pun\u0103 filmul \u00een contextul acestui mecanism exploatator; \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc perspectiva oficial\u0103 a birocra\u021bilor sovietici \u0219i cubanezi despre un film precum Soy Cuba<\/strong>, f\u0103r\u0103 s\u0103 intre mai ad\u00e2nc \u00een istoria recept\u0103rii filmului, ignor\u00e2nd geografia, dinamicile \u0219i istoria din spa\u021biul cubanez.<\/p>\n

\"tonierdman_2\"<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Despre autoritate, polemic\u0103 \u0219i adev\u0103ruri absolute<\/em><\/p>\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, acum c\u0103 am \u00eencercat s\u0103 r\u0103spund, m\u0103car sumar, la o parte dintre problemele adresate de textul lui Andrei Gorzo \u0219i al Veronic\u0103i Laz\u0103r, mi se pare foarte important s\u0103 fac ni\u0219te preciz\u0103ri despre discurs, ton \u0219i manier\u0103 de r\u0103spuns polemic.<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, este important s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m \u00een special pozi\u021bia lui Andrei Gorzo \u00een c\u00e2mpul intelectual local. Critic, teoretician de film \u0219i profesor important, cu grad mare de recunoa\u0219tere, apreciat ca atare de regizori ai Noului Val, care a reu\u0219it s\u0103 se impun\u0103 at\u00e2t \u00een mediul conservator \u0219i estetizant din zona Dilema Veche<\/strong>, c\u00e2t \u0219i \u00een st\u00e2nga progresist\u0103. Pe scurt, o persoan\u0103 cu grad ridicat de autoritate \u00een domeniul criticii de film \u0219i \u00een sfera intelectual\u0103 local\u0103. Din pozi\u021bia aceasta, Gorzo \u0219i-a creat obiceiul s\u0103 trag\u0103 la r\u0103spundere, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, diverse persoane, critici de film sau nu, poate pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 vorbesc \u201eneavizat\u201d despre filme.<\/p>\n

Tot din aceast\u0103 pozi\u021bie, Gorzo semneaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Veronica Laz\u0103r, la r\u00e2ndul ei cu un capital de credibilitate important, cel pu\u021bin \u00een st\u00e2nga intelectual\u0103, un text anun\u021bat ca \u201epolemic\u0103 \u00eentre prieteni\u201d, \u00een replic\u0103 la textul meu despre Toni Erdmann<\/strong>. P\u00e2n\u0103 aici, totul e foarte \u00een regul\u0103, inten\u021bia de a st\u00e2rni dezbateri \u0219i polemici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu arta politic\u0103 \u0219i cu diverse interpret\u0103ri politice ale actelor artistice fiind \u0219i pentru mine o miz\u0103 important\u0103, \u00een plus asumat\u0103 manifest \u0219i unul dintre principalele motive de existen\u021b\u0103 ale colectivului Gazetei de Art\u0103 Politic\u0103<\/strong>. Problema apare \u00eens\u0103 la perspectiva din care vorbe\u0219te textul. Aceasta nu este nici interogativ\u0103, nici colegial\u0103 sau tov\u0103r\u0103\u0219easc\u0103, nici bazat\u0103 pe asumarea posibilit\u0103\u021bii coabit\u0103rii unor perspective diferite, eventual complementare asupra actului artistic discutat (Toni Erdmann<\/strong>). Cronica-replic\u0103 abund\u0103 de sentin\u021be, fiind construit\u0103 pe antagonizarea aproape constant\u0103 \u00eentre \u201ecum a scris David Schwartz c\u0103 stau lucrurile\u201d \u0219i \u201ecum stau ele de fapt<\/em>\u201d. Teza general\u0103 fiind aceea, care r\u0103m\u00e2ne, cu foarte mici excep\u021bii, nedemonstrat\u0103, a \u201eprezum\u021biozit\u0103\u021bii\u201d textului meu. Mai simplu spus, c\u0103 eu am v\u0103zut \u00een film ce am vrut eu s\u0103 v\u0103d \u0219i nu ce arat\u0103 filmul \u201ecu adev\u0103rat\u201d \u0219i c\u0103 textul face procese de inten\u021bie.<\/p>\n

Or, a\u0219 zice c\u0103 orice replic\u0103 ce se dore\u0219te polemic\u0103 constructiv\u0103, \u0219i nu bagatelizarea preopinentului, ar trebui s\u0103 porneasc\u0103 de la enun\u021barea unei diferen\u021be de privire, sau diferen\u021be de perspectiv\u0103 de citire a filmului, nu s\u0103 dea sentin\u021be despre ce e \u201eadev\u0103rat\u201d \u0219i \u201ecorect\u201d respectiv ce e \u201egre\u0219it\u201d \u0219i \u201eviciat\u201d. \u00centreb\u0103rile, retorice \u0219i ironice, care exclud din start posibilitatea c\u0103 preopinentul ar avea o cunoa\u0219tere superioar\u0103 sau complementar\u0103 \u00een domeniul respectiv (cum sunt cea referitoare la geografia cubanez\u0103 \u0219i cea referitoare la accentul strident, discutate mai sus), sunt la fel de problematice. Practic, \u00een loc de o polemic\u0103 cu argumente – solide sau nu, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 dezbatem, c\u0103 de-asta este polemic\u0103, nu-i a\u0219a? – avem un fel de nou\u0103 punere la col\u021b, o desfiin\u021bare a argumentelor celuilalt prin epitete depreciative, care nu las\u0103 de fapt loc la niciun fel de dezbatere, ci eventual la o lupt\u0103 surd\u0103 despre cine de\u021bine adev\u0103rul adev\u0103rat \u0219i cunoa\u0219terea adev\u0103rat\u0103. Aceast\u0103 tehnic\u0103 de dezbatere, oricum din punctul meu de vedere complet p\u0103guboas\u0103, este cu at\u00e2t mai problematic\u0103 atunci c\u00e2nd este f\u0103cut\u0103 profit\u00e2nd de pozi\u021bia de autoritate pe care cineva o de\u021bine \u00eentr-un anumit domeniu.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, r\u0103m\u00e2ne de analizat care este cu adev\u0103rat scopul unei astfel de polemici, pentru fiecare participant. Dac\u0103 miza este \u201enevoia de-a clarifica ni\u0219te probleme legate de modurile de-a face art\u0103 politic\u0103, respectiv de-a vorbi sau scrie politic despre art\u0103\u201d, de ce acest lucru trebuie f\u0103cut de pe pozi\u021bii autoritare \u0219i depreciative? De ce ar fi nevoie de ironiile, epitetele depreciative \u0219i jignirile abia mascate, prezente aproape paragraf cu paragraf? (metofora cu interpretarea care vede \u00een oricare dou\u0103 be\u021be pe Cristos, e doar cea mai ridicol\u0103, nu \u0219i singura). Din p\u0103cate, recursul la acest tip de retoric\u0103 pare s\u0103 sugereze o \u00eendep\u0103rtare serioas\u0103 de scopul enun\u021bat \u0219i o dorin\u021b\u0103 de a demostra c\u0103 ai dreptate cu orice pre\u021b. Cel pu\u021bin unul dintre co-autori se afl\u0103 oricum \u00eentr-o pozi\u021bie de autoritate, \u00een care textul s\u0103u are \u0219ansa nu doar s\u0103 fie crezut mai lesne dec\u00e2t ale \u201eadversarului\u201d, din cauza preconcep\u021biilor inerente, ci chiar, pentru multe persoane, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 singurul citit din \u00eentreaga polemic\u0103. \u0218i atunci, ce nevoie este de recursul la retorica autoritar\u0103, depreciativ\u0103 \u0219i agresiv\u0103?<\/p>\n

Pentru mine, r\u0103spunsul la aceste \u00eentreb\u0103ri nu e u\u0219or de g\u0103sit. Ce este \u00eens\u0103 sigur, e c\u0103 se pot construi spa\u021bii mult mai atente, generoase \u0219i stimulative pentru dialog polemic \u0219i stimularea reciproc\u0103 a g\u00e2ndirii critice. \u0218i c\u0103 persoanele aflate \u00een pozi\u021bii de autoritate \u0219i de putere nu au doar posibilit\u0103\u021bile cele mai mari pentru a imagina \u0219i construi astfel de spa\u021bii, ci au \u0219i cea mai mare responsabilitate.<\/p>\n

[1]<\/a> Partea I a textului, aici:\u00a0https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/14\/arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-i\/<\/a><\/p>\n

Textul meu ini\u021bial despre Toni Erdmann, aici:<\/p>\n

https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/02\/toni-erdmann-perspectiva-salbaticului\/<\/a><\/p>\n

Replica lui Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r, aici: https:\/\/revistavatra.org\/2016\/11\/12\/andrei-gorzo-si-veronica-lazar-toni-erdmann-luind-clasa-de-mijloc-in-serios\/<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De David Schwartz Textul reprezint\u0103 partea a doua a polemicii despre Toni Erdmann purtat\u0103 cu Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r[1]. Despre \u201earta burghez\u0103\u201d \u0219i perspectiva politic\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r m\u0103 someaz\u0103, vag paternalist, s\u0103 \u00eemi clarific pozi\u021bia fa\u021b\u0103 de un presupus \u201eobiect al dispre\u021bului\u201d \u0219i fa\u021b\u0103 de \u201earta burghez\u0103\u201d, \u201emai bine\u201d dec\u00e2t \u00een primul text despre Toni Erdmann, unde a\u0219 fi f\u0103cut o \u201einterpretare gre\u0219it\u0103, c\u0103ci viciat\u0103 de prezum\u021biozitate\u201d. O s\u0103 intru mai t\u00e2rziu \u00een analiza scurt\u0103 a acestei retorici agresive, deocamdat\u0103 \u00eencerc s\u0103 clarific ni\u0219te no\u021biuni vagi din textul lor. Avem nevoie de o \u00een\u021belegere comun\u0103 \u0219i precis\u0103 a…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[226,231,232,192,227],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3777"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3777"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3777\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3959,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3777\/revisions\/3959"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}