{"id":3769,"date":"2016-11-14T15:06:22","date_gmt":"2016-11-14T15:06:22","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3769"},"modified":"2016-11-24T23:38:33","modified_gmt":"2016-11-24T23:38:33","slug":"arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/14\/arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-i\/","title":{"rendered":"Art\u0103, politic\u0103, ou\u0103 \u00eencondeiate \u0219i for\u021ba de seduc\u021bie a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I)"},"content":{"rendered":"

de David Schwartz<\/em><\/p>\n

Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r au scris recent o replic\u0103 la textul meu despre Toni Ermann<\/strong>, Perspectiva s\u0103lbaticului<\/strong>. Inten\u021biile textului-replic\u0103 sunt explicit polemice, anun\u021bate, probabil pentru a m\u0103ri suspansul, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, pe Facebook<\/em>. De\u0219i tonul este ceva mai bl\u00e2nd dec\u00e2t comentariile de Facebook<\/em>, care denun\u021bau \u201emistific\u0103ri aproape fraz\u0103 cu fraz\u0103\u201d \u0219i o situa\u021bie \u201edestul de grav\u0103\u201d, con\u021binutul textului-replic\u0103 face o serie de critici destul de aspre. Din punctul meu de vedere, acestea sunt \u00een parte tenden\u021bioase sau bazate pe erori de argumenta\u021bie, \u00een parte incitante, pentru c\u0103 exprim\u0103 diferen\u021be de \u00een\u021belegere ale politicii \u0219i dimensiunii politice a artei. Cu siguran\u021b\u0103, toate merit\u0103 r\u0103spuns \u0219i ajut\u0103, sper\u0103m, la enun\u021barea mai clar\u0103 \u0219i mai nuan\u021bat\u0103 a problemelor pe care le ridic\u0103 analiza demersurilor artistice din perspectiv\u0103 asumat-politic\u0103. \u00cencerc s\u0103 discut p\u0103r\u021bile care mi se par mai importante. (Cred c\u0103 o citire prealabil\u0103 a celor dou\u0103 episoade[1]<\/a> anterioare ale polemicii este util\u0103, dac\u0103 nu \u0219i necesar\u0103, pentru \u00een\u021belegerea textului de fa\u021b\u0103).<\/p>\n

Scurt\u0103 incursiune istoric\u0103 \u2013 despre mizele \u0219i receptarea filmului Soy Cuba<\/strong><\/em><\/p>\n

O bun\u0103 parte dintre criticile lui Gorzo \u0219i Laz\u0103r referitoare la textul meu se sprijin\u0103 pe compara\u021bia cu Soy Cuba<\/strong>. Atrag \u00een primul r\u00e2nd aten\u021bia c\u0103, niciun moment, nu am dat filmul ca exemplu chintesen\u021b\u0103 a unui film decolonial perfect, sau care nu poate \u0219i nu trebuie supus criticilor anti-imperiale[2]<\/a>. Am spus doar c\u0103 exist\u0103 anumite similitudini tematice \u00eentre cele dou\u0103 filme \u0219i c\u0103, \u00een Toni Erdmann<\/strong>, vie\u021bile, tr\u0103irile \u0219i perspectivele localnicilor sunt \u00een plan secund, spre deosebire de Soy Cuba<\/strong>, unde ocup\u0103 un rol central.<\/p>\n

Alegerea filmului Soy Cuba<\/strong> ca exemplu alternativ se sprijin\u0103 tocmai <\/em>pe faptul c\u0103 a fost produs \u00een condi\u021bii de dependen\u021b\u0103 \u00eentre o \u021bar\u0103 mic\u0103 \u0219i vulnerabil\u0103 \u0219i o super-putere mondial\u0103, \u0219i realizat de o echip\u0103 coordonatoare \u00een mare parte str\u0103in\u0103. Or, este important de semnalat \u00een primul r\u00e2nd premisa complet diferit\u0103 de la care au plecat arti\u0219tii. Dup\u0103 cum afirm\u0103 operatorul sovietic Serghei Urusevski, de\u0219i au f\u0103cut o documentare super-detaliat\u0103 \u0219i ampl\u0103 despre istoria Cubei, \u0219i de\u0219i au petrecut c\u00e2\u021biva ani \u00een lucru la film, \u0219i-au dat seama de la bun \u00eenceput c\u0103 nu pot avea preten\u021bia s\u0103 fac\u0103 un film care s\u0103 prezinte realit\u0103\u021bile sociologice ale locului respectiv. \u0218i au ales mai degrab\u0103 solu\u021bia unui \u201epoem cinematografic\u201d, a unui omagiu adus revolu\u021biei cubaneze \u0219i luptei pentru liberare de sub istoria violent\u0103 colonizatoare. Autoarea filmului Toni Erdmann<\/strong>, \u00een schimb, de\u0219i nu este interesat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de Rom\u00e2nia, are, cum observ\u0103 \u0219i Gorzo \u0219i Laz\u0103r, ambi\u021bii etnografice.<\/p>\n

\u00cen spatele primirii reci a filmului Soy Cuba<\/strong> la Havana, au stat \u0219i probleme de reprezentare, identificate de criticii locali, dar au contat cu siguran\u021b\u0103 rela\u021biile complicate \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. \u00cen perioada imediat post-revolu\u021bionar\u0103,\u00a0 Cuba s-a trezit \u00een contextul atacurilor repetate din partea S.U.A., dependent\u0103 complet din punct de vedere militar de U.R.S.S. Aceast\u0103 dependen\u021b\u0103 militar\u0103 a fost urmat\u0103 de interven\u021bia U.R.S.S. \u00een economia cubanez\u0103, \u0219i situa\u021bia a devenit \u0219i mai dificil\u0103 exact \u00een perioada \u00een care s-a filmat Soy Cuba<\/strong>, imediat dup\u0103 retragerea rachetelor nucleare sovietice din Cuba. Acest context tensionat \u0219i starea de dependen\u021b\u0103 au contribuit la scepticismul local fa\u021b\u0103 de un film care descria \u00een termeni elogio\u0219i lupta pentru eliberare. Astfel, filmul a picat cu siguran\u021b\u0103 \u00een momentul nepotrivit. Mai departe, din perspectiva momentului istoric, filmul are limite clare care vin \u00eenc\u0103 de la alegerea subiectului. Un alt aspect important este acela c\u0103, \u00een Cuba, \u00een special \u00een cotext post-revolu\u021bionar, aten\u021bia la dinamicile coloniale \u0219i scepticismul fa\u021b\u0103 de reprezentarea localnicilor de c\u0103tre str\u0103ini, \u00een special nord-americani \u0219i europeni, erau cu siguran\u021b\u0103 ridicate. \u00cens\u0103, dincolo de complexitatea dinamicilor din spatele recept\u0103rii filmului, \u0219i de faptul c\u0103, pentru a fi exac\u021bi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, nu toate cronicile din revistele de cinema cubaneze au fost critice sau complet negative, din punctul meu de vedere, Soy Cuba are merite politice importante, care \u00eel fac, \u00een ciuda nereu\u0219itelor \u0219i aspectelor problematice, s\u0103 reziste, \u0219i s\u0103 fie cu at\u00e2t mai important ast\u0103zi, ca reper despre ce fel de istorie<\/em> \u0219i a cui istorie<\/em> alegem s\u0103 facem vizibil\u0103 \u00eentr-un film cu ambi\u021bii sau valen\u021be politice.\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\"\"<\/em><\/p>\n

Despre\u00a0Soy Cuba<\/strong> vs. Toni Erdmann<\/strong>, sau cum ce este nu este \u0219i ce nu este este<\/em><\/p>\n

Una dintre cele mai problematice afirma\u021bii ale lui Gorzo \u0219i Laz\u0103r este aceea c\u0103, la o compara\u021bie (b\u0103nuim) politic\u0103 \u00eentre Soy Cuba<\/strong> \u0219i Toni Erdmann<\/strong>, acesta din urm\u0103 pare a fi \u201eg\u0103sit rezolv\u0103ri artistice mai juste\u201d. Relu\u00e2nd critici f\u0103cut\u0103 de anumite voci ale birocra\u021biei culturale de la Havana \u0219i Moscova, Gorzo \u0219i Laz\u0103r gloseaz\u0103 pe tema estetiz\u0103rii, at\u00e2t a s\u0103r\u0103ciei, c\u00e2t \u0219i a luxului, \u00een filmul lui Kalatozov. Nu este \u00eens\u0103 deloc clar de ce un tip de calofilie ar face filmul lui Kalatozov mai \u201ebl\u00e2nd\u201d. Eu a\u0219 sus\u021bine exact contrariul. S\u0103 lu\u0103m de exemplu scena \u00een care turistul nord-american, \u00een c\u0103utare de pl\u0103ceri sexuale, se r\u0103t\u0103ce\u0219te prin cartierele s\u0103race ale Havanei \u0219i este urm\u0103rit de o mul\u021bime de copii \u0219i oameni \u00een v\u00e2rst\u0103, care tr\u0103iesc \u00een s\u0103r\u0103cie lucie, \u0219i care \u00eei reclam\u0103 faptul c\u0103 \u201e\u0219i ei sunt Cuba\u201d. Scena e construit\u0103 \u0219i filmat\u0103 super-elaborat,\u00a0 pentru a enun\u021ba un fel de hiperbol\u0103 a s\u0103r\u0103ciei care \u00eel trage la r\u0103spundere pe colonist. Departe de a estetiza, scena are for\u021ba alegoric\u0103 a unui strig\u0103t de trezire a con\u0219tiin\u021bei dinspre \u021b\u0103rile subalterne spre \u201elumea \u00eent\u00e2i\u201d. Iar inventivitatea cinematografic\u0103 d\u0103 for\u021b\u0103 acestui strig\u0103t. Cel pu\u021bin la fel de lipsit\u0103 de temei mi se pare afirma\u021bia c\u0103, prin prezentarea excesiv\u0103 a luxului, filmul lui Kalatozov l-ar face apetisant. Dimpotriv\u0103, luxul este prezentat \u00een raport imediat cu s\u0103r\u0103cia \u0219i exploatarea, f\u0103c\u00e2nd vizibil faptul c\u0103 distrac\u021biile \u0219i huzurul unora \u00eenseamn\u0103 mizeria \u0219i umilirea celorlal\u021bi. Filmul arat\u0103 \u00een mod explicit c\u0103 acest lux era accesibil exclusiv elitelor coloniale \u0219i colaboratorilor lor celor mai apropia\u021bi. De-asta, afirma\u021bia lui Gorzo \u0219i Laz\u0103r c\u0103 \u201enimic din filmul lui Kalatozov nu condamn\u0103 intrinsec, cu mijloace artistice, bog\u0103\u021bia corupt\u0103 din Havana prerevolu\u021bionar\u0103\u201d este complet lipsit\u0103 de con\u021binut. Eviden\u021bierea raporturilor dintre bog\u0103\u021bia coloni\u0219tilor \u0219i mizeria coloniza\u021bilor reprezint\u0103 punctul de pornire al procesului pe care \u00eel face filmul regimului Batista – \u0219i \u00eel face, evident, cu mijloace artistice. \u00cen continuare, pe parcursul filmului, vedem celelalte fa\u021bete care permit excesivitatea acestui lux: exploatarea \u021b\u0103ranilor sau masacrarea studen\u021bilor. Ca atare, departe de a constitui un demers exclusiv calofil sau de celebrare a luxului, zugr\u0103virea bog\u0103\u021biei \u00eentr-o estetic\u0103 flamboaiant\u0103 este punctul de plecare pentru expunerea epic\u0103, \u00een manier\u0103 simili-brechtian\u0103, a desf\u0103\u0219ur\u0103rii economico-politice care permite existen\u021ba acestui lux exagerat pentru cei pu\u021bini \u0219i pentru explicarea mecanismelor revolu\u021bionare care \u00eei vor pune cap\u0103t. Tocmai construc\u021bia exagerat\u0103 a luxului \u00eei denun\u021b\u0103 falimentul etic. Nu exist\u0103 nicio regul\u0103 conform c\u0103reia, pentru a condamna luxul, trebuie s\u0103 \u00eel ascunzi sau s\u0103 \u00eel prezin\u021bi ca pe ceva neinteresant \u0219i plictisitor.<\/p>\n

\u00cen schimb, Toni Erdmann<\/strong> filmeaz\u0103 luxul \u00een manier\u0103 mult mai modest\u0103, ca pe ceva firesc, natural, prezent \u00een via\u021ba \u201enoastr\u0103\u201d. M\u00e2nc\u0103m ni\u0219te homar, vine o limuzin\u0103. Toate astea nu ne fac neap\u0103rat (sau deloc) ferici\u021bi. Uneori, o sear\u0103 \u00eentr-un club de fi\u021be este chiar o povar\u0103, este la fel de banal\u0103 ca \u00eenghesuitul \u00een autobuz \u0219i mult mai pu\u021bin bogat\u0103, la nivelul experien\u021belor umane, dec\u00e2t via\u021ba de zi cu zi a \u021b\u0103ranilor pauperi. Astfel, filmul opereaz\u0103 cu o banalizare a luxului – nu e nimic excesiv, dup\u0103 cum observ\u0103 corect Gorzo \u0219i Laz\u0103r, p\u00e2n\u0103 \u0219i mall<\/em>-ul e prezentat fragmentat \u0219i las\u0103 o impresie dezolant\u0103, dar \u0219i, \u00een contra-pondere, cu un tip de banalizare a s\u0103r\u0103ciei \u0219i, uneori, cu o investire a acesteia cu virtu\u021bi \u00eenchipuite \u2013 sigur, se vede fugar o cas\u0103 s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103, plin\u0103 de gunoaie. Sigur, la \u021bar\u0103 se tr\u0103ie\u0219te modest. Dar… a\u0219a stau lucrurile. Iar experien\u021ba de zi cu zi a \u021b\u0103ranului s\u0103rac este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mai bogat\u0103 \u0219i \u201euman\u0103\u201d dec\u00e2t distrac\u021biile cu homar. Sigur, o \u00eent\u00e2lnire cu tat\u0103l t\u0103u umanist te poate convinge c\u0103 via\u021ba merit\u0103 tr\u0103it\u0103. Dar nu ai ce s\u0103 faci \u0219i \u00ee\u021bi p\u0103strezi pozi\u021bia de roti\u021b\u0103 super-privilegiat\u0103, chiar dac\u0103 nefericit\u0103, a sistemului. Or, aceast\u0103 preten\u021bie de normalizare \u0219i permanentizare a rela\u021biilor de dominare \u0219i a pozi\u021biilor personajelor \u00een aceste dinamici violente, este ceea ce anuleaz\u0103, \u00een Toni Erdmann<\/strong>, poten\u021bialul emancipator. Dup\u0103 cum observ\u0103 foarte corect Gorzo \u0219i Laz\u0103r, \u201enu s-a schimbat mare lucru \u2013 nici violarea etichetei prin dezbr\u0103care, nici sabotajul prin clovnerie nu s\u00eent arme eficiente \u00eempotriva for\u021belor dezumanizante pe care le descrie filmul\u201d.<\/p>\n

Or, \u00een aceste condi\u021bii, Gorzo \u0219i Laz\u0103r \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 rezolv\u0103rile g\u0103site de Ade, \u00eentr-un film care normalizeaz\u0103, prin edulcorare \u0219i banalizare, s\u0103r\u0103cia \u0219i bog\u0103\u021bia, \u0219i sus\u021bine destul de explicit c\u0103 singurele schimb\u0103ri pe care le pot face agen\u021bii exploatatori sunt la nivelul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii rela\u021biilor de familie, ei bine, c\u0103 aceste rezolv\u0103ri sunt cele \u201ejuste\u201d artistic \u0219i politic. \u00cen schimb, rezolv\u0103rile artistice care poten\u021beaz\u0103 mesajul explicit revolu\u021bionar, construit dialectic \u0219i metodic, \u00eentr-un film care descrie, ce-i drept retroactiv, procesul de schimbare revolu\u021bionar\u0103, acestea sunt problematice \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, nu \u201econdamn\u0103 luxul\u201d destul de explicit. Din punctul meu de vedere, o astfel de perspectiv\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 perfect, de\u0219i poate involuntar, \u00eentr-o serie de tentative de minimalizare a poten\u021bialului politic al unor demersuri de art\u0103 angajat\u0103 \u0219i de investire cu false veleit\u0103\u021bi politice emancipatoare a unor demersuri \u00een cel mai bun caz confuze.<\/strong> Suntem \u00een plin post-modernism, filmele revolu\u021bionare sunt de fapt contra-revolu\u021bionare, filmele conservatoare sunt de fapt emancipatoare, arta asumat politic\u0103 nu este politic\u0103, estetica este cea mai valabil\u0103 form\u0103 de politic \u0219i a\u0219a mai departe.<\/p>\n

\"soy-cuba04\"<\/em><\/p>\n

Despre mizele politice ale umaniz\u0103rii exploatatorilor<\/em><\/p>\n

Mai departe, Gorzo \u0219i Laz\u0103r compar\u0103 via\u021ba exploatatorilor din Soy Cuba<\/strong> cu via\u021ba exploatatorilor din Toni Erdmann<\/strong>, \u0219i concluzioneaz\u0103, \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 corect, c\u0103 exploatatorii din Rom\u00e2nia sunt \u201emunci\u021bi, exploata\u021bi ei \u00een\u0219i\u0219i de multina\u021bionalele pentru care lucreaz\u0103\u201d, via\u021ba lor fiind prezentat\u0103 cu mult mai pu\u021bin dezirabil\u0103 dec\u00e2t cea a exploatatorilor din Cuba pre-revolu\u021bionar\u0103. \u201eAici nu este vorba de hedoni\u0219ti (…), ci de oameni munci\u021bi, exploata\u021bi ei \u00een\u0219i\u0219i de multina\u021bionalele la care lucreaz\u0103\u201d. De fapt, lucrurile sunt ceva mai complexe, hedonismul \u0219i munca \u00een exces nefiind deloc incompatibile, ci, dimpotriv\u0103, prezente la foarte multe dintre persoanele cu resurse financiare mari, indiferent c\u0103 sunt angaja\u021bi exploata\u021bi, sau patroni care muncesc foarte mult. Tocmai aici intervine perspectiva politic\u0103 diferit\u0103 a celor dou\u0103 filme. \u00cen Soy Cuba<\/strong>, autorii aleg s\u0103 prezinte aproape exclusiv latura hedonist\u0103 a exploatatorilor, ceea ce \u00eei distan\u021beaz\u0103 \u0219i antagonizeaz\u0103 \u00een ochii spectatorului, f\u0103c\u00e2nd evident\u0103 implicarea lor direct\u0103 \u00een mecanismele de exploatare. \u00cen Toni Erdmann<\/strong>, exploatatorii ne sunt prezenta\u021bi, \u00een bun\u0103 parte, \u00een umanitatea lor, \u00een vulnerabilit\u0103\u021bile lor, \u00een micile lor drame \u0219i probleme existen\u021biale. Pe cale de consecin\u021b\u0103, publicul este invitat s\u0103 empatizeze cu ei, s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103 condi\u021bia de, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu-i a\u0219a?, muncitori exploata\u021bi, simple \u201eroti\u021be \u00een sistem\u201d, care, dup\u0103 cum vedem p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, nici m\u0103car dup\u0103 ce sufer\u0103 \u201etreziri\u201d de con\u0219tiin\u021b\u0103, nu pot face nimic pentru a schimba situa\u021bia.<\/strong> Tocmai aceast\u0103 umanizare a exploatatorilor f\u0103r\u0103 scrupule este at\u00e2t de periculoas\u0103 politic \u00een Toni Erdmann<\/strong>. Nu ni se explic\u0103 ce \u00eei face pe exploatatori s\u0103 mearg\u0103 la v\u00e2n\u0103toare de lucr\u0103toare sexuale locale, (\u00een afara… hedonismului), nu ni se explic\u0103 cine \u00eei oblig\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i umileasc\u0103 subalternii locali, sau ce \u00eei face s\u0103 concedieze f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 mii de muncitori locali. Mai grav, suntem l\u0103sa\u021bi s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 de vin\u0103 este \u201esistemul\u201d, c\u0103 orice ie\u0219ire din acest sistem este imposibil\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t ajungem s\u0103 ne raport\u0103m cu mil\u0103 \u0219i \u00een\u021belegere la bietele roti\u021be germane nefericite \u0219i deprimate, care dau afar\u0103 oamenii c\u00e2t ai clipi \u0219i \u00ee\u0219i dezbrac\u0103 angaja\u021bii c\u00e2nd au chef. Gorzo \u0219i Laz\u0103r semnaleaz\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 \u00eentre descrierea diferit\u0103 a exploatatorilor, dar nu ne explic\u0103 deloc de ce ar fi mai revolu\u021bionar, sau m\u0103car mai interesant politic, un film cu opresori care con\u021bin \u00een ei opresiunea \u0219i sufer\u0103 mult mai r\u0103u dec\u00e2t oprima\u021bii, dec\u00e2t un film \u00een care raporturile de clas\u0103 \u0219i raporturile coloniale se configureaz\u0103 clar \u0219i conflictul de clas\u0103 \u0219i imperial este prezentat vizibil \u0219i neechivoc.<\/p>\n

Despre schematizarea selectiv\u0103 a personajelor \u0219i valen\u021bele exotizante<\/em><\/p>\n

O mare problem\u0103 \u00een Toni Erdmann<\/strong> este legat\u0103 de felul \u00een care sunt construi\u021bi opresorii, \u00een contrast cu personajele locale. \u00cen timp ce \u00een Soy Cuba<\/strong>, ca de altfel \u0219i \u00een filmele lui Chaplin, termen de compara\u021bie lansat \u00een textul-replic\u0103, toate<\/em> personajele sunt caracterizate de un soi de schematism \u0219i unilateralitate, \u00een Toni Erdmann<\/strong> singurele<\/em> personaje umanizate, complexe, cu tr\u0103iri ambivalente \u0219i drame interioare, sunt cele ale expa\u021bilor. Gorzo \u0219i Laz\u0103r argumenteaz\u0103 c\u0103 ar fi foarte greu de evitat capcana exotiz\u0103rii prin schematizare, \u00een special a personajelor secundare, care fac parte din clase, categorii, popula\u021bii care sunt departe de spectator. Argumentul nu se prea sus\u021bine, pentru c\u0103 exist\u0103 o multitudine de filme \u00een care personaje secundare, sau chiar episodice sunt construite cu empatie, cu aten\u021bie la biografie sau la complexit\u0103\u021bi emo\u021bionale, nu simple tipologii cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Toni Erdmann<\/strong>.<\/p>\n

Mai mult, organizarea reprezent\u0103rii \u00eentr-o schem\u0103 \u00een care personajele protagoniste coincid cu exploatatorii, cu cei afla\u021bi \u00een pozi\u021bii de putere, iar personajele secundare, schematice, sunt \u00een bun\u0103 parte cele aflate \u00een pozi\u021bii subalterne, duce practic la o clonare, necritic\u0103, a rela\u021biilor de putere existente. Schematiz\u00e2nd personajele, se folosesc, inevitabil, mecanismele de exotizare \u0219i obiectificare obi\u0219nuite, chiar dac\u0103 analiza raporturilor de putere este corect\u0103.<\/p>\n

Argumentul lui Gorzo \u0219i Laz\u0103r e cu at\u00e2t mai bizar, cu c\u00e2t cei doi aduc \u00een discu\u021bie presupusele ambi\u021bii etnografice ale filmului. Or, etnografia ca demers nu este \u00een niciun caz inocent\u0103 sau neutr\u0103 politic, ci con\u021bine o \u00eentreag\u0103 istorie colonial\u0103. Ca atare, \u00eentr-un demers etnografic con\u0219tient politic, grija fa\u021b\u0103 de complexitatea obiectului etnografierii \u0219i fa\u021b\u0103 de capcana exotiz\u0103rii ar trebui s\u0103 fie primordial\u0103. Orice tentativ\u0103 de etnografiere, cu ambi\u021bii politice, a unor grupuri sau zone subalterne ar trebui s\u0103 se preocupe \u00een primul r\u00e2nd de cum poate transforma \u00een subiect obiectul demersului s\u0103u. Din punctul meu de vedere, lipsa de profunzime \u0219i exotizarea nu provin din cine \u0219tie ce dificult\u0103\u021bi de ordin cinematografic, sau din dorin\u021ba de etnografiere, c\u00e2t mai degrab\u0103 din preg\u0103tirea politic\u0103 rudimentar\u0103 \u0219i lipsa de interes pentru dimensiunea colonial\u0103 intrinsec\u0103 unui demers precum Toni Erdmann<\/strong>. Dovada cea mai puternic\u0103 este \u00eens\u0103\u0219i scena cu \u00eencondeiatul ou\u0103lor, tratat\u0103 de Gorzo \u0219i Laz\u0103r drept \u201eanecdotic\u0103\u201d, dar, de fapt, chintesen\u021b\u0103 a privirii exotizante, la v\u00e2n\u0103toare de \u201etradi\u021bii locale\u201d. Cu nimic mai prejos nu este \u00eens\u0103, de exemplu, \u201emasca bulg\u0103reasc\u0103\u201d, un alt artefact, presupus tipic local, care s\u0103 pigmenteze farsele \u201eclovnului\u201d german. \u00cen rezumat, s\u0103 spunem c\u0103 \u00een Soy Cuba<\/strong>\u00a0 avem un grad de schematizare a tuturor personajelor, inclusiv a celor locale (care poate ridica obiec\u021bii serioase legate de re-prezentarea unei imagini cli\u0219eu despre localnici, \u00eens\u0103 are \u00een contra-pondere o imagine cu nimic mai pu\u021bin reduc\u021bionist\u0103 despre exploatatorii str\u0103ini). \u00cen schimb, \u00een <\/strong>Toni Ermann avem de-a face cu o schematizare selectiv\u0103, a personajelor autohtone, care, lipsite de tr\u0103iri complexe, contradictorii sau ad\u00e2nci, nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i performeze rudimentar \u0219i superficial na\u021bionalitatea \u0219i clasa social\u0103.<\/strong> Aceast\u0103 schematizare a personajelor locale, care ar fi fost cu siguran\u021b\u0103 evitat\u0103 \u00eentr-un film cu ambi\u021bii etnografice atent la consecin\u021bele politice ale unui astfel de demers, \u00een combina\u021bie cu micile \u201eanecdote\u201d exotizante \u0219i cu \u201eerorile\u201d de geografie nu fac dec\u00e2t s\u0103 contribuie la senza\u021bia de reducere la \u201ezgomot de fundal\u201d a experien\u021belor, perspectivelor \u0219i istoriei locale.<\/p>\n

O alt\u0103 discu\u021bie foarte important\u0103 este legat\u0103 de accentul rom\u00e2nesc exagerat al unuia dintre personaje. Gorzo \u0219i Laz\u0103r sus\u021bin c\u0103 \u201ee greu de ghicit pe ce se bazeaz\u0103\u201d afirma\u021bia mea, c\u0103 am fi \u00eendemna\u021bi s\u0103 r\u00e2dem de personajul respectiv, sau c\u0103 accentul ar avea o conota\u021bie ridicol\u0103 \u0219i inferiorizant\u0103. Fiind at\u00e2t de greu de ghicit, m\u0103 apuc s\u0103 explic. \u00cen primul r\u00e2nd, se bazeaz\u0103 pe experien\u021ba proprie \u0219i colectiv\u0103, a numeroase situa\u021bii \u0219i discu\u021bii avute \u00een toate grupurile interna\u021bionale de non-vestici, \u00een special cu aceia care tr\u0103iesc \u00een Europa de Vest, legate de ridiculizarea \u0219i inferiorizarea acestora pe baz\u0103 de accent, sau de v\u00e2n\u0103toarea gre\u0219elilor gramaticale, \u00een cele mai diverse medii din Europa de Vest, de la baruri la universitate \u0219i la cercetarea academic\u0103[3]<\/a>. \u00cen al doilea r\u00e2nd, pe o cunoa\u0219tere destul de \u00eendeaproape \u0219i pe durat\u0103 lung\u0103 a felului \u00een care se constituie ierarhiile \u00een aceste lumi presupus \u201etrans-na\u021bionale\u201d ale capitalismului financiar. Piramida ierarhic\u0103 \u00een aceste lumi nu e nicidecum \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci este structurat\u0103 puternic de apartenen\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i de capacitatea de \u201epassing<\/em>\u201d \u2013 de a \u00eentrupa o imita\u021bie c\u00e2t mai veridic\u0103 a civiliza\u021biei occidentale. Discu\u021biile, schimburile de priviri \u0219i r\u00e2setele \u00eenfundate la adresa persoanelor care nu st\u0103p\u00e2nesc suficient de bine \u0219i de \u201eoccidental\u201d limba englez\u0103 sunt la ordinea zilei. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor sau nu, \u00een film, personajul care are accentul cel mai strident (\u00eentr-adev\u0103r, cel interpretat de Alexandru Papadopol) are \u0219i pozi\u021bia cea mai critic\u0103 fa\u021b\u0103 de activit\u0103\u021bile companiei multina\u021bionale. Faptul c\u0103 discursul critic este pus tocmai \u00een gura celui care vorbe\u0219te engleza cea mai \u201ecomic\u0103\u201d nu face, at\u00e2t pentru privirea occidental\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru privirea auto-colonizat\u0103 local\u0103, dec\u00e2t s\u0103 atenueze legitimitatea acestui discurs. Faptul c\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r nu sunt con\u0219tien\u021bi, sau nu vor s\u0103 ia \u00een serios, nici for\u021ba de exotizare \u0219i inferiorizare a accentului \u00een limba englez\u0103, nici ierarhiile bazate pe na\u021bionalit\u0103\u021bi, regiuni de provenien\u021b\u0103 \u0219i apartenen\u021b\u0103 la consensul \u201ecivilizat\u201d, nu \u021bine \u00een niciun caz de presupusa \u201eprezum\u021biozitate\u201d a afirma\u021biilor mele. Pentru ei, filmul \u201enu p\u0103c\u0103tuie\u0219te printr-o exotizare fundamental\u0103\u201d. Merit\u0103, cred, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care o fi limita dincolo de care exotizarea devine fundamental\u0103?<\/p>\n

\"soycuba3\"<\/em><\/p>\n

Despre importan\u021ba geografiei locale<\/em><\/p>\n

Un alt argument bizar adus de Gorzo \u0219i Laz\u0103r este acela c\u0103 dac\u0103 filmul nu are o estetic\u0103 de \u201edocumentar observa\u021bional\u201d, gen Moartea domnului L\u0103z\u0103rescu<\/strong>, atunci nu ar fi nevoie de respectarea geografiei reale a locului. Ni se spune c\u0103 filmul ar practica \u201eun alt fel de realism\u201d \u0219i c\u0103 \u201eun bucure\u0219tean observ\u0103 falsele proximit\u0103\u021bi geografice create prin montaj, dar dac\u0103 un londonez sau un s\u0103tm\u0103rean nu le observ\u0103, cu at\u00eet mai bine\u201d. Acest pasaj este problematic pe mai multe planuri. \u00cen primul r\u00e2nd, nu define\u0219te ce fel de realism ar practica Toni Ermann<\/strong>, ca s\u0103 \u00een\u021belegem de ce \u00een acest fel specific de realism nu e o problem\u0103 ne-respectarea geografiei. S\u0103 zicem c\u0103 e o sc\u0103pare din vitez\u0103. \u00cens\u0103 problema principal\u0103 este alta \u2013 faptul c\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r dau credit unui soi de autonomie a esteticului, \u00een care practicarea \u201eunui anumit fel de realism\u201d face perfect \u00een regul\u0103 ignorarea geografiei locale.<\/strong> Departe de a fi doar \u201eo pedanterie\u201d, \u0219i indiferent de estetica aleas\u0103, acest tip de ignoran\u021b\u0103, vizibil pentru orice localnic, se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o lips\u0103 de respect tipic colonial\u0103 pentru configurarea material\u0103 a unui spa\u021biu subaltern. Ignoran\u021ba aceasta \u00een privin\u021ba aspectelor reale, materiale, se completeaz\u0103 perfect cu apeten\u021ba exagerat\u0103 pentru fic\u021biuni exotizante precum m\u0103\u0219tile bulg\u0103re\u0219ti \u0219i ou\u0103le \u00eencondeiate rom\u00e2ne\u0219ti. Simpla aderen\u021b\u0103 la un gen cinematografic dep\u0103rtat de realismul documentarist \/ observa\u021bional, nu justific\u0103, din punct de vedere politic, acest tip de ignoran\u021b\u0103. Gorzo \u0219i Laz\u0103r se \u00eentreab\u0103, probabil ironic, dac\u0103 \u201eDavid Schwartz e \u00eentru totul sigur c\u0103 Eu s\u00eent Cuba<\/strong> e perfect respectuos cu geografia de acolo\u201d. Dac\u0103 este perfect respectuos este probabil imposibil de spus, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Soy Cuba<\/strong> e f\u0103cut acum peste 50 de ani, \u0219i c\u0103 a fost, la momentul realiz\u0103rii, un film istoric, deci care prezenta cel pu\u021bin unele locuri despre care este de presupus c\u0103 nu mai existau \u00een prezentul post-revolu\u021bionar. Ce pot confirma \u00eens\u0103 este c\u0103 reperele majore \u0219i recognoscibile ale Havanei sunt prezentate cu aten\u021bie \u0219i conforme cu realitatea. Hotelul Capri este \u00eentr-adev\u0103r \u00een locul exact al fostului hotel Capri, toate secven\u021bele de la universitate sunt filmate \u00een cl\u0103direa \u0219i curtea universit\u0103\u021bii, protestul din fa\u021ba universit\u0103\u021bii este filmat exact \u00een locul \u00een care a avut loc \u0219i pe str\u0103zile adiacente. Nu se intr\u0103 \u00eentr-un hotel din Vedado \u0219i se iese pe poarta cealalt\u0103 \u00een Habana Vieja, ca \u00een teleport\u0103rile Intercontinental-Centru Civic din Toni Erdmann<\/strong>. De\u0219i Soy Cuba<\/strong> e departe de a fi un film realist-observa\u021bional, aceast\u0103 aten\u021bie, cel pu\u021bin la aspectele cele mai recognoscibile ale configura\u021biei Havanei, d\u0103 greutate \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te senza\u021bia de respect pentru istoria \u0219i geografia local\u0103 a echipei cubano-sovietice. Este o \u00eentrebare important\u0103 dac\u0103, \u00een ipoteza c\u0103 Maren Ade ar fi ales s\u0103 filmeze \u00een Berlin, \u0219i-ar fi pus personajele s\u0103 intre \u00een cas\u0103 din Alexanderplatz \u0219i ias\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 la Checkpoint Charlie. Pu\u021bin probabil. Nerespectarea geografiei locale se \u00eent\u00e2mpl\u0103 rareori \u00een filme cu preten\u021bii de etnografiere a unor medii din ora\u0219e \u201eimportante\u201d, din \u201elumea \u00eent\u00e2i\u201d. \u00cens\u0103 este perfect la \u00eendem\u00e2n\u0103, c\u00e2nd vorbim de ora\u0219e oricum \u201enecunoscute\u201d, pe care le prezent\u0103m \u201eetnografic\u201d spectatorului vestic.<\/p>\n

\"\"<\/em><\/p>\n

Despre clase sociale \u0219i diviziune imperial\u0103<\/em><\/p>\n

Gorzo \u0219i Laz\u0103r afirm\u0103, \u0219i eu m\u0103 gr\u0103besc s\u0103 aprob, c\u0103 \u201echestiunile politice, sociologice \u0219i chiar etnografice care privesc clasa de mijloc (…) r\u0103m\u00een de interes pentru cei care vor s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mecanismele domina\u021biei \u0219i modurile ei de manifestare\u201d. Mai departe, explic\u0103, previzibil, c\u0103 salaria\u021bii multi-na\u021bionalelor sunt o categorie aparte, de \u201eexploata\u021bi care exploateaz\u0103\u201d, care nu trebuie confundat\u0103 cu marii de\u021bin\u0103tori de capital. Desigur, toate acestea sunt importante pentru orice tentativ\u0103 de \u00een\u021belegere a mecanismelor de func\u021bionare a sistemului economico-politic, dar ele trebuie s\u0103 vin\u0103 obligatoriu la pachet cu o \u00een\u021belegere intersec\u021bional\u0103, care s\u0103 \u021bin\u0103 cont de diversele grade de recunoa\u0219tere care \u00eenlesnesc sau blocheaz\u0103 accesul la o astfel de pozi\u021bie. De asemenea, aspectul financiar este fundamental. Altfel, risc\u0103m, reduc\u00e2nd la absurd, s\u0103 alerg\u0103m dup\u0103 patronii de tarabe \u0219i s\u0103 ne solidariz\u0103m cu CEO<\/em>-ul de la Goldman&Sachs. Dintr-o perspectiv\u0103 reduc\u021bionist\u0103, de clas\u0103 \u00een sens ortodox, Ines Conradi este o angajat\u0103 exploatat\u0103, de\u0219i pl\u0103tit\u0103 foarte bine chiar pentru standardele occidentale. Din aceea\u0219i perspectiv\u0103 reduc\u021bionist\u0103, tat\u0103l lui Ines, profesorul Conradi este un proletar intelectual, care nu are bani s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe proteza. Dac\u0103 nuan\u021b\u0103m \u00eens\u0103 lucrurile \u0219i analiz\u0103m rolurile personajelor \u00eentr-o diviziune interna\u021bional\u0103 a muncii \u0219i \u00een schema interna\u021bional\u0103 a \u00eemp\u0103r\u021birii profiturilor globale, lucrurile se complic\u0103. Ines, de\u0219i exploatat\u0103 \u0219i inferiorizat\u0103 de superiorul ierarhic, are o pozi\u021bie ultra-privilegiat\u0103 \u00een sistemul capitalist global, profit\u0103 de recunoa\u0219tere \u00een toate mediile, de la familie \u0219i cuno\u0219tin\u021be din ora\u0219ul din care a plecat, p\u00e2n\u0103 la mediul corporate<\/em> \u00een care se \u00eenv\u00e2rte, poate decide oric\u00e2nd s\u0103 schimbe \u021bara sau continentul, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie afectat\u0103 financiar \u00een mod semnificativ. Mai mult, dispune de via\u021ba \u0219i cariera a mii de persoane. Desigur, asta se face cu sacrificii, cu munc\u0103 enorm\u0103, cu compromisuri. \u0218i, nimeni nu neag\u0103, poate fi alienant. \u00cens\u0103 pozi\u021bia ei \u00een sistemul capitalist global este una profund privilegiat\u0103 \u0219i opresoare, de soldat supus \u0219i profitor maxim al sistemului. Simpla descriere a acestor rela\u021bii de dominare, din perspectiva nefericirii \u0219i alien\u0103rii acestei reprezentante a clasei exploatatoare, nu are, din punctul meu de vedere, nicio valoare politic\u0103. Cei care cunosc deja aceste lucruri nu vor \u00eenv\u0103\u021ba nimic nou, iar cei care nu le cunosc vor tinde oricum s\u0103 empatizeze cu exploatatoarea \u0219i problemele ei existen\u021biale. Care ar fi avantajele politice ale unui efort de \u00een\u021belegere a nefericirii \u0219i alien\u0103rii acestei clase exploatatoare? Un umanism de tipul \u201esunt \u0219i ei ca noi\u201d, sau \u201e\u0219i boga\u021bii pl\u00e2ng\u201d? Dac\u0103 filmul ar fi fost despre demantelarea \u0219i explicarea unui \u00eentreg e\u0219afodaj de ierarhii \u0219i pozi\u021bii de putere, atunci, da, ar fi avut, mai mult ca sigur, valoare de educa\u021bie sau m\u0103car de invitare la reflec\u021bie politic\u0103. Dar c\u00e2t\u0103 vreme accentul filmului este pus evident pe suferin\u021bele emo\u021bionale ale exploatatorilor, rela\u021biile de dominare r\u0103m\u00e2n\u00e2nd schematice \u0219i prezentate ca un dat, nu ca un proces istoric, care ar fi valen\u021bele emancipatoare ale unui astfel de demers? Pare c\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r s-au bucurat foarte mult s\u0103-i vad\u0103 pe ace\u0219ti exploatatori (dez)umaniza\u021bi, aliena\u021bi \u0219i suferinzi. Este \u0219i acesta un fel de pansament, dar tot nu r\u0103spunde la \u00eentrebarea de baz\u0103 \u2013 de ce era nevoie de Rom\u00e2nia pentru asta? Poate ca s\u0103 ne l\u0103s\u0103m convin\u0219i c\u0103 \u0219i cei care exploateaz\u0103 sufer\u0103 \u201ela fel\u201d ca exploata\u021bii.<\/p>\n

Situa\u021bia este cel pu\u021bin la fel de delicat\u0103 \u00een cazul profesorului Conradi. Acesta este v\u0103zut de Gorzo \u0219i Laz\u0103r ca \u201eumanist bl\u00e2nd\u201d, proletar generos, care \u00ee\u0219i \u201edevalizeaz\u0103 pensia\u201d \u00een numele refacerii rela\u021biei cu fiica. \u00cens\u0103, dac\u0103 dep\u0103\u0219im fascina\u021bia pentru clovneriile lui Conradi \u0219i obsesia pentru apartenen\u021ba sa la un proletariat intelectual generic, lucrurile se prezint\u0103 diferit. Conradi este un profesor de \u0219coal\u0103 general\u0103 din Germania care, \u00eentr-o \u021bar\u0103 cu (deocamdat\u0103) unul dintre cele mai bune sisteme de protec\u021bie social\u0103 din lume, \u00een care pre\u021burile la produsele \u0219i utilit\u0103\u021bile de baz\u0103 sunt comparabile cu cele din Rom\u00e2nia, c\u00e2\u0219tig\u0103 mai mult ca sigur de nou\u0103-zece ori mai mult dec\u00e2t un profesor din Rom\u00e2nia[4]<\/a>. Desigur, cum observ\u0103 corect Gorzo \u0219i Laz\u0103r, Conradi nu este un agent al produc\u021biei. \u00cens\u0103 \u00eel face asta mai pu\u021bin parte din sistemul opresiv? Statul social occidental nu este construit numai pe principii umaniste sau valori precum echitatea social\u0103. Fundamentul s\u0103u material este reprezentat de bog\u0103\u021biile acumulate at\u00e2t prin jaful istoric asupra \u021b\u0103rilor din restul lumii (la care Germania a contribuit at\u00e2t direct prin coloniile africane, c\u00e2t \u0219i indirect prin transferul enorm de capital dinspre Statele Unite \u0219i alte state occidentale), c\u00e2t \u0219i pe pozi\u021bia economic\u0103 \u0219i politic\u0103 dominant\u0103 pe care o de\u021bine Germania \u00een prezent \u00een UE \u0219i \u00een sistemul economic global. Conradi este beneficiarul direct al acestui sistem de exploatare, aflat \u00eentr-o pozi\u021bie nu doar de for\u021b\u0103, ci \u0219i de antagonism de interese materiale, fa\u021b\u0103 de localnicii rom\u00e2ni. La asta m\u0103 refeream c\u00e2nd spuneam c\u0103 \u201einterna\u021bionalismul proletar\u201d trebuie serios revizuit. Interesele diferite \u0219i raporturile de putere \u00eentre proletarii din centrul euro-atlantic \u0219i cei din restul lumii au fost teoretizate \u0219i dezb\u0103tute \u00eenc\u0103 dinainte de apari\u021bia \u201einterna\u021bionalei a treia\u201d, iar diviziunea imperial\u0103 joac\u0103 aici un rol cel pu\u021bin la fel de important ca apartenen\u021ba de clas\u0103. \u201eUmanismul\u201d arogant \u0219i egoist al lui Conradi care e dezinteresat, sau chiar incon\u0219tient, de consecin\u021bele pentru localnici ale clovneriilor sale, reprezint\u0103, r\u0103m\u00e2n la p\u0103rerea ini\u021bial\u0103, doar dispunerea de puterea pe care o confer\u0103 pozi\u021bia dominant\u0103.<\/strong> Toate clovneriile lui Conradi sunt \u00eenlesnite de fapt de aceast\u0103 pozi\u021bie dominant\u0103, \u201eoccidentalitatea\u201d sa. Un localnic \u00eembr\u0103cat precum Conradi ar fi fost, cel mai probabil, b\u0103tut m\u0103r de bodyguard<\/em> \u00eenainte s\u0103 apuce s\u0103 deschid\u0103 gura \u00een cluburile selecte bucure\u0219tene. Gorzo \u0219i Laz\u0103r afirm\u0103 c\u0103 a\u0219 fi fost insensibil la precaritatea lui Conradi, pentru care limuzina \u0219i homarul reprezint\u0103 \u201eni\u0219te cheltuieli extravagante\u201d, nicidecum ceva ce \u00ee\u0219i permite. A\u0219 contra-argumenta \u00eens\u0103 c\u0103, pentru un profesor-pensionar rom\u00e2n de \u0219coal\u0103 general\u0103, cum ar fi bunica mea, o cheltuial\u0103 extravagant\u0103 este o excursie la Bu\u0219teni, nicidecum o vacan\u021b\u0103 cu limuzin\u0103 \u0219i homar peste m\u0103ri \u0219i \u021b\u0103ri. \u0218i mai departe, c\u0103 un profesor rom\u00e2n, cu protez\u0103 deta\u0219abil\u0103 \u0219i peruc\u0103 ridicol\u0103, beat \u0219i agresiv, ar fi fost aruncat \u00een strad\u0103 din toate locurile elegante \u00een care Conradi se plimb\u0103 ca \u00een propria curte. Iar Conradi nu pare s\u0103 aib\u0103 niciun moment de reflec\u021bie asupra acestor dinamici \u0219i situa\u021bii. Aceste diferen\u021be, care \u021bin at\u00e2t de condi\u021biile materiale, c\u00e2t \u0219i de recunoa\u0219tere, ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 mai sceptici la lec\u021biile de umanism ale \u201ebl\u00e2ndului clovn\u201d.<\/p>\n

Gorzo \u0219i Laz\u0103r par c\u0103 se dedic\u0103 trup \u0219i suflet ap\u0103r\u0103rii tradi\u021biei \u201eumaniste\u201d occidentale, \u00een schimb, sunt mult mai severi cu t\u00e2n\u0103ra asistent\u0103 rom\u00e2nc\u0103 a lui Ines Conradi. Aceasta n-ar avea \u201ede ce s\u0103 fie scutit\u0103 de satir\u0103, ci, \u00een bun\u0103 tradi\u021bie a artei \u0219i discursului anti-imperialist, \u00ee\u0219i are asigurat locul \u00een panoplia de figuri-tip: ea poate fi asimilat\u0103 categoriei lacheul capitalist\u201d. Nu \u0219tim nimic despre biografia sau apartenen\u021ba de clas\u0103 a asistentei, dar at\u00e2t frica ei permanent\u0103, c\u00e2t \u0219i aspectul ei fizic, par s\u0103 sugereze c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie vulnerabil\u0103 \u0219i c\u0103 criteriul de angajare este foarte posibil s\u0103 fi fost \u00een bun\u0103 parte estetic, nu apartenen\u021ba la vreun grup privilegiat. Cu toate acestea, Gorzo \u0219i Laz\u0103r o trimit direct la gunoiul reprezentat de lacheii sistemului. Cu alte cuvinte, profesorul Conradi, beneficiarul cu v\u00e2rf \u0219i \u00eendesat al domina\u021biei istorice \u0219i prezente a Europei de Vest, care profit\u0103 pe tot parcursul filmului de \u201eoccidentalitatea\u201d sa, \u00een scopuri exclusiv egoiste (reglarea rela\u021biei cu fiica), este bufonul bl\u00e2nd care ne spune adev\u0103rul despre alienarea \u0219i dezumanizarea lumii. \u00cen schimb, de asistenta local\u0103, exploatat\u0103 \u0219i umilit\u0103 pe tot parcursul filmului, merit\u0103 s\u0103 r\u00e2dem cu gura p\u00e2n\u0103 la urechi. <\/strong><\/p>\n

Ar fi facil \u0219i superficial s\u0103 spunem c\u0103 Gorzo \u0219i Laz\u0103r se las\u0103 vr\u0103ji\u021bi de Conradi din cauza unor prejudec\u0103\u021bi vest-eurocentrice, sau a unei aten\u021bii insuficiente la raporturile de gen – \u00een ciuda faptului c\u0103 filmul este f\u0103cut de o femeie, singurul agent presupus progresist din film, cel cu valori umaniste, cu care suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 ne identific\u0103m, este b\u0103rbatul Conradi. A\u0219 spune c\u0103 lucrurile sunt mai complicate de at\u00e2t \u0219i c\u0103 for\u021ba de seduc\u021bie a lui Conradi vine tocmai din construc\u021bia dramaturgic\u0103. Conradi are \u0219i biografie \u0219i auto-reflec\u021bie, se chinuie s\u0103 \u00ee\u0219i refac\u0103 rela\u021bia cu familia, iube\u0219te \u0219i \u00eengroap\u0103 un c\u00e2ine, vorbe\u0219te despre \u201esensul vie\u021bii\u201d. Despre asistenta rom\u00e2nc\u0103 \u00een schimb, nu \u0219tim aproape nimic, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 face orice s\u0103 \u00ee\u0219i mul\u021bumeasc\u0103 \u0219efa. Ea \u00ee\u0219i performeaz\u0103 pozi\u021bia social\u0103 \u0219i genul, inclusiv prin conformarea, ca date fizice, tipologiei \u201esecretarei\u201d. Ne\u0219tiind nimic despre via\u021ba, problemele, situa\u021bia de familie, clasa social\u0103 din care provine asistenta, e foarte u\u0219or s\u0103 o includem rapid \u00een categoria \u201elachei\u201d \u0219i s\u0103 r\u00e2dem de ea. Exact din acest motiv este at\u00e2t de periculoas\u0103 aceast\u0103 diviziune scenaristic\u0103, prin care Conradi \u0219i fiica sa sunt investi\u021bi cu biografii complexe \u0219i tr\u0103iri emo\u021bionale contradictorii, \u00een timp ce personajele locale sunt schematice \u0219i tratate superficial. Ne poate face s\u0103 uit\u0103m cu totul complexitatea raporturilor de putere, bazate pe clas\u0103 social\u0103, pozi\u021bie imperial\u0103, gen etc., \u0219i s\u0103 rat\u0103m exact \u00een\u021belegerea atent\u0103 a \u201emecanismelor domina\u021biei \u0219i modurilor lor de manifestare\u201d. S\u0103 ne reamintim a\u0219adar, c\u0103 \u00een buna tradi\u021bie a artei \u0219i discursului anti-imperialist, primii satiriza\u021bi sunt chiar agen\u021bii imperialismului! Or, \u00een Toni Erdmann, stereotipizarea anti-imperialist\u0103 se manifest\u0103 aproape exclusiv \u00eempotriva localnicilor complici, agen\u021bii occidentali fiind investi\u021bi cu tr\u0103iri complexe, eventual certa\u021bi cu tandre\u021be, \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 exonera\u021bi de r\u0103spundere<\/strong>.<\/p>\n

\"maren-ade-in-cannes\"<\/em><\/p>\n

Despre regizoarea Maren Ade \u2013 ce spune \u0219i ce presupunem noi c\u0103 spune<\/em><\/p>\n

Una dintre acuzele directe formulate de Gorzo \u0219i Laz\u0103r la adresa textului meu este c\u0103 ar face prezum\u021bii false \u0219i r\u0103u-voitoare despre Maren Ade. S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd:<\/p>\n

\u00cen primul r\u00e2nd, afirm\u0103 c\u0103 eu a\u0219 fi f\u0103cut un \u201eproces de inten\u021bie\u201d regizoarei, cum c\u0103 \u201ea ales s\u0103 creeze aceast\u0103 poveste cu personaje \u0219i cu spa\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i din cauz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia era un loc ieftin de filmare\u201d. Pentru c\u0103 cel pu\u021bin Gorzo a criticat \u0219i pe Facebook<\/em> afirma\u021bii pe care eu de fapt nu le-am f\u0103cut, hai s\u0103 lu\u0103m citatul exact din textul meu ini\u021bial: \u201eceea ce nu men\u021bioneaz\u0103 regizoarea, dar este cu siguran\u021b\u0103 un factor de decizie, este dimensiunea economic\u0103: Rom\u00e2nia este \u00een momentul de fa\u021b\u0103 una dintre \u021b\u0103rile cele mai convenabile pentru produc\u021bia de film occdental\u0103\u201d. Nu am spus nic\u0103ieri c\u0103 filmul ar fi fost f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia doar<\/em> pentru c\u0103, sau \u00een primul r\u00e2nd<\/em> pentru c\u0103 produc\u021bia \u00een Rom\u00e2nia ar fi mai convenabil\u0103. Ci doar c\u0103 sunt convins c\u0103 \u0219i acesta a fost un factor de decizie. Nu este un proces de inten\u021bie, ci o judecat\u0103 bazat\u0103 pe argumente. S\u0103 vedem ce spune regizoarea despre felul \u00een care s-a cristalizat proiectul Toni Erdmann<\/strong>\u00a0 \u2013 ea poveste\u0219te c\u0103 totul a pornit de la ideea de a face un film despre rela\u021bia tat\u0103-fiic\u0103, completat\u0103 apoi cu imaginea unui comedian \u00een stil Andy Kaufmann, bun\u0103 parte din documentare fiind f\u0103cut\u0103 pentru a \u00een\u021belege \/ \u00eensu\u0219i diverse tehnici \u0219i mecanisme comice. Dup\u0103 ce a stabilit deja c\u0103 va face o comedie despre un tat\u0103-farsor \u0219i o fiic\u0103 antagonizat\u0103, regizoarea s-a hot\u0103r\u00e2t la meseria femeii \u0219i a ales, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 fie consultant de management. Toate aceste decizii, centrale pentru mizele \u0219i temele importante ale filmului, par s\u0103 fi venit \u00eenainte s\u0103 fie vorba despre Rom\u00e2nia, sau oricum independent de alegerea \u021b\u0103rii \u00een care se filmeaz\u0103. Ca atare, ideea c\u0103 filmarea \u00een Rom\u00e2nia, facilitat\u0103 \u0219i de prietenia cu produc\u0103toarea, ar fi avut \u0219i substrat economic nu pare deloc deplasat\u0103.<\/p>\n

Gorzo \u0219i Laz\u0103r sus\u021bin c\u0103 \u201epartea rom\u00e2neasc\u0103 a pove\u0219tii e totu\u0219i at\u00eet de complex\u0103 \u00eenc\u00eet n-ar fi meritat efortul cre\u0103rii ei doar pentru a o filma \u00eentr-o \u021bar\u0103 ieftin\u0103\u201d. Faptul c\u0103 Ade a depus efort \u0219i \u0219i-a luat timp pentru cercetare, dovede\u0219te doar c\u0103 aceasta este o regizoare inteligent\u0103 \u0219i serioas\u0103, care \u0219tie c\u0103 \u201edocumentarea\u201d e important\u0103 pentru un film \u0219i c\u0103 diversele locuri deosebite, detalii contradictorii \u0219i inedite, mai ales dac\u0103 sunt dublate de un subiect de interes social, pot fi surse foarte bune de inspira\u021bie \u0219i aduc \u201evaloare ad\u0103ugat\u0103\u201d pove\u0219tii, \u00een special \u00een contextul filmului european de festival. Acest argument nu neag\u0103 absolut deloc probabilitatea importan\u021bei factorului economic. Mai mult, la ni\u0219te persoane cu discurs progresist \u0219i voca\u021bie polemic\u0103, precum Gorzo \u0219i Laz\u0103r, este de mirare c\u0103 ignor\u0103 importan\u021ba situa\u021biei de subalternitate \u0219i exploatare, care e cronic\u0103 \u00een produc\u021bia de film \u0219i reclame rom\u00e2neasc\u0103 – cu actorii locali pl\u0103ti\u021bi mult mai prost dec\u00e2t cei str\u0103ini, cu contracte cu clauze \u0219i preciz\u0103ri defavorabile arti\u0219tilor, pe care ace\u0219tia nu le cunosc sau nu le \u00een\u021beleg, cu pl\u0103\u021bi \u00eent\u00e2rziate pe termen nelimitat, \u0219i uneori neonorate, \u0219i exemplele ar putea continua la nesf\u00e2r\u0219it[5]<\/a>. Men\u021bionarea, m\u0103car \u00een treac\u0103t, a acestei situa\u021bii precare, care permite costurile de produc\u021bie mai mici \u0219i \u00eenlesne\u0219te coproduc\u021biile interna\u021bionale, ar avea poten\u021bialul, venind din partea unor persoane cu autoritate \u00een critica \u0219i teoria de film, s\u0103 atrag\u0103 m\u0103car aten\u021bia asupra problemelor. De altfel, Maren Ade \u00eens\u0103\u0219i pare con\u0219tient\u0103 m\u0103car de o parte dintre aceste probleme \u0219i dinamici, de\u0219i resemnat\u0103, ca toat\u0103 lumea, c\u0103 \u201ea\u0219a stau lucrurile\u201d: \u201e<Sometimes there’s a gap between the topic of the film and how you’re filming the actual movie>, she said. <For example, this film deals with how Germans behave in Romania, and then you can do the same with your film team. You try to avoid it, but still it’s there>.[6]<\/a>\u201d<\/p>\n

Mai departe, Gorzo \u0219i Laz\u0103r afirm\u0103 c\u0103, pentru c\u0103 am criticat finalul, spun\u00e2nd c\u0103 propune o rezolvare individual\u0103, inutil\u0103 politic, a\u0219 considera c\u0103 \u201eregizoarea filmului nu \u0219i-a pus problemele pe care el, Schwartz, le vede imediat; e o colonialist\u0103 \u2013 nu e capabil\u0103 s\u0103 \u0219i le pun\u0103\u201d. S\u0103 spunem \u00eent\u00e2i c\u0103 \u00een textul meu ini\u021bial nu apare nic\u0103ieri vreo remarc\u0103 referitoare la problemele pe care \u0219i le-ar fi pus sau nu regizoarea pentru acest final, ci doar o critic\u0103, din punct de vedere politic, nu estetic, a op\u021biunii pentru rezolvarea individual\u0103 a schimb\u0103rii slujbei cu alta la fel de problematic\u0103. Prezum\u021biozitatea nu este la mine, ci la cei care \u00eemi atribuie inten\u021bii pe care nu le-am avut \u0219i lucruri pe care nu le-am spus. \u00cens\u0103, a\u0219a cum se vede din citatul urm\u0103tor, regizoarea nu pare s\u0103 considere, precum Gorzo \u0219i Laz\u0103r, c\u0103 finalul ar fi despre neputin\u021ba de a \u00eenvinge sistemul sau c\u0103 ar pune la \u00eendoial\u0103 \u201etransformarea\u201d suferit\u0103 de Ines.<\/p>\n

\u201eSometimes I was a bit afraid that I was trying to say that she should be more open, but in the end I think she chose the right job. It\u2019s just that she should maybe try to integrate some other things in her life.\u201d[7]<\/a><\/p>\n

Deci, regizoarea este perfect mul\u021bumit\u0103 \u0219i \u00een acord moral cu op\u021biunea lui Ines, care ar fi ales slujba cea mai potrivit\u0103, \u0219i mai trebuie doar s\u0103 schimbe ceva, pe ici pe colo, la nivelul integr\u0103rii oamenilor apropia\u021bi, sau a lucrurilor importante \u00een via\u021ba ei.<\/p>\n

De\u0219i, cel pu\u021bin \u00een interviurile pe care le-am g\u0103sit eu, Maren Ade vorbe\u0219te \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare despre problemele umane ale rela\u021biei tat\u0103-fiic\u0103 \u0219i despre resorturile comediei, Gorzo \u0219i Laz\u0103r insist\u0103 c\u0103 regizoarea ar fi foarte interesat\u0103 de rela\u021biile de clas\u0103, sau de \u201eraportul unilateral de spoliere \u0219i remodelare care leag\u0103 estul de vest\u201d. Desigur, nu \u00eenseamn\u0103 deloc c\u0103 dac\u0103 Ade nu vorbe\u0219te dec\u00e2t pasager despre asta (de obicei \u00een cli\u0219ee despre Bucure\u0219tiul care se vinde corpora\u021biilor str\u0103ine \u0219i despre asem\u0103n\u0103rile \u00eentre Bucure\u0219ti \u0219i, a\u021bi ghicit, Berlin), ar fi mai pu\u021bin preocupat\u0103 de o astfel de analiz\u0103. A\u0219 zice c\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te personajele germane, analiza este destul de interesant\u0103, \u0219i trimite, cum descriu exact Gorzo \u0219i Laz\u0103r, la complexitatea diferen\u021belor genera\u021bionale \u0219i de statut, \u00een interiorul \u201eclasei de mijloc\u201d. Nu acela\u0219i lucru se poate spune \u00eens\u0103 despre o eventual\u0103 analiz\u0103 a pozi\u021biilor de clas\u0103 din societatea \u201eindigen\u0103\u201d rom\u00e2neasc\u0103, acestea rezum\u00e2ndu-se practic la dou\u0103 categorii clare, desenate \u00een tu\u0219e groase: elitele compradore aflate \u00een diferite grade de complicitate cu capitalul interna\u021bional, respectiv localnicii umili \u0219i s\u0103raci reprezenta\u021bi de muncitori \u0219i \u021b\u0103rani.<\/strong> Cum am repetat deja de prea multe ori, dar reiau pentru c\u0103 este argumentul principal pentru faptul c\u0103 localnicii nu sunt reprezenta\u021bi cu demnitate \u00een film, toate aceste personaje sufer\u0103 de schematism. Mai mult, \u00een momentul \u00een care alege s\u0103 ias\u0103 din acest binom elite corupte-s\u0103raci cinsti\u021bi, Ade se g\u0103se\u0219te \u00een real\u0103 dificultate. Este cazul familiei peste care intr\u0103 Conradi \u0219i fiica, la masa de Pa\u0219te. Astfel, este greu de zis cu ce se ocup\u0103 \u0219i m\u0103car vag \u00een ce categorie social\u0103 s-ar integra familia respectiv\u0103. Pe de-o parte, Erdmann\/Conradi a cunoscut-o pe st\u0103p\u00e2na casei \u00een mediul claselor bogate, \u00een mare parte de expa\u021bi, frecventat de fiica sa. Pe de alt\u0103 parte, decorul casei, situate totu\u0219i \u00een centru, este mai degrab\u0103 b\u0103tr\u00e2nicios, f\u0103r\u0103 excese luxoase \u0219i f\u0103r\u0103 tu\u0219e moderne. \u0218i tot \u00een aceast\u0103 cas\u0103 apare detaliul halucinant al ou\u0103lor \u00eencondeiate. Familia respectiv\u0103 r\u0103m\u00e2ne cea mai ambigu\u0103\/contradictorie din film, pare c\u0103 se afl\u0103 acolo special ca s\u0103 ofere cadrul pentru reconcilierea, cu ajutorul melodiei din copil\u0103rie, a familiei Conradi. \u00cen concluzie, dac\u0103 \u00een analiza raporturilor de clas\u0103, a contradic\u021biilor \u0219i pozi\u021biilor complexe ale societ\u0103\u021bii germane, filmul denot\u0103 relativ\u0103 subtilitate, partea local\u0103 se rezum\u0103 la cli\u0219ee \u0219i ambiguit\u0103\u021bi.<\/p>\n

(Continuarea materialului, aici:\u00a0http:\/\/artapolitica.ro\/2016\/11\/15\/arta-politica-oua-incondeiate-si-forta-de-seductie-a-clovnului-vestic-din-nou-despre-toni-erdmann-ii<\/a>\/<\/em>)<\/em><\/p>\n

[1]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Primul articol despre Toni Erdmann<\/strong>, aici: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/02\/toni-erdmann-perspectiva-salbaticului\/<\/a><\/p>\n

Replica lui Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r, aici: https:\/\/revistavatra.org\/2016\/11\/12\/andrei-gorzo-si-veronica-lazar-toni-erdmann-luind-clasa-de-mijloc-in-serios\/<\/a><\/p>\n

[2]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Exemple interesante de filme anti-imperialiste din America Latin\u0103: Yawar Mallku<\/strong> (S\u00e2ngele condorului<\/strong>) de Jorge Sanjin\u00e9s; La hora de los hornos<\/strong> (Vremea furnalelor<\/strong>) de Fernando Solanas \u0219i Octavio Getino; De cierta manera <\/strong>(\u00centr-un anume fel<\/strong>) de Sara G\u00f3mez; La \u00faltima cena<\/strong> (Ultima cin<\/strong>\u0103<\/strong>) de Tom\u00e1s Guti\u00e9rrez Alea; Ya es tiempo de violencia <\/strong>(Deja e vremea pentru violen<\/strong>\u021b\u0103<\/strong>) de Enrique Ju\u00e1rez. Evident, nici acestea complet in-vulnerabile la critici decoloniale, sau politice de alt tip.<\/p>\n

[3]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pentru detalii despre aceste mecanisme \u0219i dimensiunea lor colonial\u0103, vezi, de exemplu, Gloria Anzaldua,\u00a0 \u201eHow to tame a wild lenguage\u201d (\u201eCum s\u0103 domestice\u0219ti o limb\u0103 s\u0103lbatic\u0103\u201d), capitolul din La Frontera \/ Borderlands. The New Mestiza<\/strong> (Aunt Lute Books, 2012)<\/p>\n

[4]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Un clasament al salariilor profesorilor \u00een mai multe \u021b\u0103ri, aici: https:\/\/www.theguardian.com\/teacher-network\/teacher-blog\/2014\/sep\/05\/how-the-job-of-a-teacher-compares-around-the-world<\/a><\/p>\n

[5]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 O introducere m\u0103car sumar\u0103 \u00een situa\u021bia de exploatare de la casele de produc\u021bie locale, aici: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/05\/15\/au-fost-zile-in-care-am-lucrat-de-la-sase-dimineata-pana-la-ora-doua-noaptea\/<\/a><\/p>\n

\u0218i aici: https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/05\/05\/munceam-pe-degeaba-adica-sclavie-direct-interviu-cu-cristi-badea\/<\/a><\/p>\n

[6]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 http:\/\/nofilmschool.com\/2016\/05\/maren-ade-interview-toni-erdmann-cannes-2016<\/a><\/p>\n

[7]<\/a>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 http:\/\/cinema-scope.com\/festivals\/battle-humour-maren-ade-toni-erdmann\/<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de David Schwartz Andrei Gorzo \u0219i Veronica Laz\u0103r au scris recent o replic\u0103 la textul meu despre Toni Ermann, Perspectiva s\u0103lbaticului. Inten\u021biile textului-replic\u0103 sunt explicit polemice, anun\u021bate, probabil pentru a m\u0103ri suspansul, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, pe Facebook. De\u0219i tonul este ceva mai bl\u00e2nd dec\u00e2t comentariile de Facebook, care denun\u021bau \u201emistific\u0103ri aproape fraz\u0103 cu fraz\u0103\u201d \u0219i o situa\u021bie \u201edestul de grav\u0103\u201d, con\u021binutul textului-replic\u0103 face o serie de critici destul de aspre. Din punctul meu de vedere, acestea sunt \u00een parte tenden\u021bioase sau bazate pe erori de argumenta\u021bie, \u00een parte incitante, pentru c\u0103 exprim\u0103 diferen\u021be de \u00een\u021belegere ale politicii…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[226,231,230,193,229,228,192,227],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3769"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3769"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3769\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3963,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3769\/revisions\/3963"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}