{"id":3738,"date":"2016-11-13T19:12:17","date_gmt":"2016-11-13T19:12:17","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3738"},"modified":"2016-11-13T23:31:01","modified_gmt":"2016-11-13T23:31:01","slug":"cluj-capitala-culturala-sau-justitie-culturala-ca-solutie-la-injustitii-sociale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/13\/cluj-capitala-culturala-sau-justitie-culturala-ca-solutie-la-injustitii-sociale\/","title":{"rendered":"Cluj Capital\u0103 Cultural\u0103 sau justi\u021bie cultural\u0103 ca solu\u021bie la injusti\u021bii sociale?"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de George Zamfir<\/span>
\n<\/span><\/p>\n

\u201e<<Mul\u021bumesc comunit\u0103\u021bii clujene pentru implicarea \u0219i sus\u021binerea proiectului nostru cultural. Doresc s\u0103-i asigur c\u0103 munca lor nu va fi abandonat\u0103 \u0219i proiectul Asocia\u0163iei va merge mai departe, chiar dac\u0103 titlul a plecat azi \u00een alt\u0103 parte>> a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj. <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

<<Proiectul continu\u0103. Cluj \u00ee\u0219i va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatur\u0103 a\u0219a cum \u00eentreaga comunitate \u00ee\u0219i dore\u0219te>>\u201d (Postare pe Facebook, Asocia\u021bia Cluj-Napoca 2021, 16.09.2016). <\/i><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Proiectul CEaC \u015fi problemele arz\u0103toare ale Clujului<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen plin\u0103 er\u0103 a proiectelor \u0219i aplica\u021biilor, am putea presupune c\u0103 preg\u0103tirea candidaturii pentru titlul de capital\u0103 cultural\u0103 a \u00eenceput cu un prim pas: cum sun\u0103 apelul finan\u021batorului? Criteriile, sugestiile \u0219i direc\u021bia ar fi astfel urm\u0103rite c\u00e2t mai fidel pentru asigurarea succesului. Dar dac\u0103, precum e cazul Clujului, aplica\u021bia nu a fost c\u00e2\u0219tig\u0103toare, cum putem interpreta persisten\u021ba? Mirarea a fost mai degrab\u0103<\/span><\/span> c\u0103 nu a c\u00e2\u0219tigat Cluj, dec\u00e2t c\u0103 a c\u00e2\u0219tigat Timi\u0219oara, chiar dac\u0103 unele voci au conchis c\u0103, de fapt, clujenii sunt noroco\u0219i c\u0103 nu au c\u00e2\u0219tigat, deoarece i-ar fi a\u0219teptat doar valuri de scumpiri. Candidatura pentru titlul de CEaC implic\u0103 orientarea planurilor de dezvoltare ale ora\u0219elor aplicante c\u0103tre domeniul cultural. Mesajul lui Boc exprim\u0103 asumarea planului ca o solu\u021bie cu o via\u021b\u0103 independent\u0103 de ideea de CEaC. Dar atunci de ce ar r\u0103m\u00e2ne cultura principiul ordonator al planurilor de dezvoltare \u0219i de ce ar fi bugetat\u0103 at\u00e2t de generos?<\/span><\/span><\/p>\n

Ajung\u00e2nd la 35 de milioane de euro, bugetul propus de asocia\u021bia din Cluj pentru implementarea planurilor culturale \u00een 2021 este semnificativ mai redus dec\u00e2t cel al Timi\u0219oarei, de 48,5 milioane de euro, \u0219i dec\u00e2t cel al Bucure\u0219tiului, de 75 de milioane de euro. Extins\u0103, propunerea bugetului opera\u021bional total pe perioada 2017-2022 este aceasta:<\/span><\/span><\/p>\n

\n
\n\n\n\n<\/colgroup>\n\n\n\n\n\n\n\n\n
\n

Buget din partea Consiliului Jude\u021bean Cluj<\/p>\n<\/td>\n

\n

6 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

Buget Guvern<\/p>\n<\/td>\n

\n

10 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

Buget Consiliu Local Cluj<\/p>\n<\/td>\n

\n

15 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

Sponsori<\/p>\n<\/td>\n

\n

2.5 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

UE atra\u0219i<\/p>\n<\/td>\n

\n

1.5 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

UE premiu<\/p>\n<\/td>\n

\n

0<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n

\n

TOTAL<\/p>\n<\/td>\n

\n

35 mil Euro<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<\/dd>\n<\/dl>\n

Conform paginii web a Asocia\u021biei Cluj 2021, \u00eentregul plan de implementare a proiectelor va fi reg\u00e2ndit dup\u0103 aflarea ve\u0219tii c\u0103 ora\u0219ul nu va primi titlul. Chestiunea de fond este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne aceea a distribu\u021biei bugetului de acum \u00eencolo, chiar \u0219i \u00eentr-o variant\u0103 mai redus\u0103 a sa.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen acest context, prezentul articol pune \u00een discu\u021bie programul ora\u0219ului Cluj-Napoca pentru titlul de CEaC cu unele dintre problemele arz\u0103toare ale ora\u0219ului privind marginalizarea locativ\u0103. Cluj este una dintre pu\u021binele re\u0219edin\u021be de jude\u021b – cealalt\u0103 fiind Timi\u0219oara – care a avut o cre\u0219tere oficial\u0103 a popula\u021biei \u00eentre 2002 \u0219i 2011, chiar dac\u0103 nesemnificativ\u0103. \u00cen fapt, popula\u021bia zonei metropolitane ar fi de 450.000 de locuitori, conform aplica\u021biei pentru CEaC. Jude\u021bul Cluj este \u00een plin av\u00e2nt al dezvolt\u0103rii economice, la un nivel dep\u0103\u0219it doar de Bucure\u0219ti \u0219i cot la cot cu Constan\u021ba \u0219i Timi\u0219oara. <\/span><\/span><\/p>\n

De\u0219i \u00een prima parte a lui 2016 num\u0103rul de locuin\u021be de \u00eenchiriat a crescut cu 41,3% fa\u0163\u0103 de acela\u0219i interval din 2015<\/span><\/span>, conform agen\u0163iei Edil Imobiliare (Ziua de Cluj 2016), oferta de locuin\u0163e este redus\u0103 pentru un ora\u0219 cu o popula\u021bie studen\u021beasc\u0103 total\u0103<\/span><\/span> de aproximativ 80 de mii \u0219i doar 13 500 de locuri de c\u0103min. Mai mult, pre\u0163ul chiriilor este similar cu cel din Bucure\u0219ti. La 1,5 la sut\u0103 din totalul fondului locativ, fondul locativ public este infim – un total de 1554 de unit\u0103\u021bi, din care 1368 locuin\u021be sociale, 174 ANL \u015fi 12 locuin\u0163e de necesitate. Num\u0103rul solicitan\u021bilor de locuin\u021be sociale a fost de 1571 \u00een anii 2007-2008, iar doi ani mai t\u00e2rziu a ajuns la 3822. Dar \u00een acela\u0219i an 2010 s-au introdus pentru prima dat\u0103 criteriile de eligibilitate\/ neeligibilitate, astfel c\u0103 3324 de solicitan\u0163i au ajuns \u00een aceast\u0103 nou\u0103 categorie neeligibil\u0103 (de exemplu, persoane care nu pot face dovada unui venit permanent \u00een ultimele 12 luni, persoane care nu pot face dovada domiciliului \u00een Cluj cu buletin\/ carte de identitate, persoane care au ocupat abuziv o locuin\u0163\u0103 din fondul locativ de stat sau au fost evacuate \u00een urma rezilierii unui contract de \u00eenchiriere). Ulterior, at\u00e2t num\u0103rul aplican\u021bilor, c\u00e2t \u0219i cel al locuin\u021belor <\/span><\/span>atribuite au<\/span><\/span> sc\u0103zut vertiginos. \u00cens\u0103 nevoia de locuire nu s-a evaporat, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een anul 2010 au fost evacuate 350 de persoane de pe strada Coastei \u0219i mutate \u00een Pata R\u00e2t. Chiar dac\u0103 num\u0103rul de aplica\u021bii pentru locuin\u0163e sociale ar fi r\u0103mas ridicat, criteriile de atribuire \u2013 absolut restrictive pentru persoanele dezavantajate (e.g: doar 5 puncte acordate persoanelor cu \u0219coal\u0103 primar\u0103, dar p\u00e2n\u0103 la 45 puncte pentru doctorat) \u2013 ar tria oricum persoanele nedorite \u00een centru. Astfel, Clujului i se concretizeaz\u0103 o geografie simetric\u0103 a \u201emoralit\u0103\u021bii\u201d, fiind flancat la vest de Flore\u0219ti, comuna-ora\u0219-suburbie unde explozia construc\u021biilor a adus clasa de mijloc, iar la est de Pata-R\u00e2t, unde romii din centrul ora\u0219ului au fost treptat evacua\u021bi l\u00e2ng\u0103 rampa de gunoi, \u00een condi\u021bii inumane de locuit. Presiunile gentrificatoare persist\u0103, \u00een principal asupra familiilor de romi din varii zone ale ora\u0219ului care se afl\u0103 sub amenin\u021barea evacu\u0103rii. <\/span><\/span><\/p>\n

Principiile aplica\u021biei Cluj-Napoca 2021<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 un oarecare consens la nivel european, acesta e c\u0103 o criz\u0103 (european\u0103) este \u00een derulare, chiar dac\u0103 diversitatea explica\u021biilor \u0219i a solu\u021biilor propuse pentru aceasta abund\u0103, ocup\u00e2nd sau chiar extinz\u00e2nd \u00eentregul spectru politic. Programul de capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103 a \u00eenceput \u00een 1985, dar cele mai multe dintre marile capitale europene au de\u021binut deja titlul p\u00e2n\u0103 \u00een jurul anului 2000. Ulterior, ora\u0219e \u201ede rang doi\u201d au \u00eenceput s\u0103 domine competi\u0163ia pentru titlul de CEaC, alt\u0103 schimbare fiind cre\u015fterea num\u0103rului de ora\u015fe de\u021bin\u0103toare ale titlului. Astfel c\u0103 tensiunile, c\u00e2t \u0219i investi\u021bia politic\u0103 \u00een acest proiect sunt de \u00een\u021beles \u00een contextul \u00een care importan\u021ba titlului se dizolv\u0103, concomitent cu \u0219ansele persisten\u021bei \u00eentregii construc\u021bii politice europene. Ast\u0103zi, CEaC poate p\u0103rea una dintre ultimele \u0219anse de legitimare a unui set de viziuni urbane n\u0103scute \u0219i filtrate \u00een cel pu\u021bin ultimii 26 de ani. Cluj a beneficiat \u00een 2015 de un titlu care ar putea p\u0103rea similar, dar e mult mai pu\u021bin vizibil \u2013 Capital\u0103 European\u0103 a Tineretului, \u00een cadrul c\u0103ruia a fost creat festivalul UNTOLD.<\/span><\/span><\/p>\n

Abordarea Cluj 2021 mizeaz\u0103 pe hiper-alteriz\u0103ri, iar ceea ce predomin\u0103 este o promovare prin practici culturale a identit\u0103\u021bilor, fie c\u0103 ele sunt etnice, religioase, de v\u00e2rst\u0103, geografice sau de orice alt\u0103 natur\u0103, f\u0103r\u0103 a sublinia modul de produc\u021bie al inegalit\u0103\u021bilor. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd sunt exprimate problemele de natur\u0103 economic\u0103 ale romilor, combina\u021bia dintre clas\u0103 \u0219i etnie este invizibilizat\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de pe prima pagin\u0103<\/span><\/span>, l<\/span><\/span>a fel ca \u00een cazul Timi\u0219oarei, aplica\u021bia Clujului face apel la tumultosul context european socio-politic din perioada recent\u0103. Timi\u0219oara discut\u0103 despre o criz\u0103 a particip\u0103rii \u0219i a valorilor, iar Cluj despre solu\u021bia re-semnific\u0103rii Europei prin activit\u0103\u021bi culturale. Fundamentul celor dou\u0103 aplica\u021bii este deosebit de asem\u0103n\u0103tor. <\/span><\/span>Aplica\u021bia Clujului se bazeaz\u0103 pe trei scopuri declarate: angrenarea comunit\u0103\u021bilor ora\u0219ului (Culture Connects); transformarea \u00een ora\u0219 de prim rang european \u00een art\u0103 \u0219i cultur\u0103 (Culture Inspires); punerea culturii la treab\u0103 pentru dezvoltarea ora\u0219ului (Culture Works). Contribu\u021bia este \u201e<\/span><\/span>nimic mai pu\u021bin dec\u00e2t resemnificarea Europei<\/i><\/span><\/span>\u201d. De men\u021bionat este motiva\u021bia pentru Culture Connects: pentru c\u0103, \u00een perioada recent\u0103, Clujul s-a transformat \u00eentr-o \u201efedera\u021bie de comunit\u0103\u021bi\u201d, organizatorii candidaturii CEaC \u021bintesc spre crearea unei \u201euniuni de comunit\u0103\u021bi\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Profilul cultural al ora\u0219ului este reprezentat de tradi\u021bia universitar\u0103 \u0219i fundalul multi-etnic. Aici sunt prezentate elemente de cultur\u0103 etnic\u0103 \u0219i regional\u0103; peisajul institu\u021bional de produc\u021bie \u0219i distribu\u021bie cultural\u0103 artistic\u0103; prezen\u021ba \u0219i impactul economic al industriilor creative; num\u0103rul ridicat de evenimente recente, implicit \u0219i festivaluri; \u0219i gradul ridicat de participare public\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Caracteristicile conceptului candidaturii, \u201eEast of West\u201d, sunt foarte concentrate (doar pagina 7 a dosarului), dar orienteaz\u0103<\/span><\/span>, sugestiv,<\/span><\/span> direc\u021bia planurilor. Printre altele, prezint\u0103 nuan\u021be puternice de romanticizare \u2013 \u201e<\/span><\/span>\u00eenc\u0103 \u0219tim cum s\u0103 repar\u0103m o ma\u0219in\u0103 mai bine dec\u00e2t un mecanic, \u00eenc\u0103 savur\u0103m s\u0103 urm\u0103rim lumea trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 noi pe o banc\u0103 de lemn dup\u0103-amiaza \u00een fa\u021ba blocurilor<\/i><\/span><\/span>” (p. 7). Oricum, \u201e<\/span><\/span>[n]umindu-ne <<La Est de Vest>>, nu <<La Vest de Est>>, cum s-ar a\u0219tepta toat\u0103 lumea, confrunt\u0103m cli\u0219eele despre noi cu autoironie<\/i><\/span><\/span>” (ib.), chiar dac\u0103 aceasta se manifest\u0103 prin \u201e<\/span><\/span>utilizarea modurilor de via\u021b\u0103 <<Estice>> specifice nou\u0103<\/i><\/span><\/span>” (ib.) Acest concept pare a avea o form\u0103 latent\u0103, deoarece candidatura propune sloganul \u201eServus!\u201d, care \u201e<\/span><\/span>activeaz\u0103 conceptul nostru cod\u00e2nd rela\u021bia de-la-egal-la-egal \u00een \u00eent\u00e2lnirea Unuia cu Cel\u0103lalt<\/i><\/span><\/span>\u201d. Obiectivul este crearea spa\u021biilor de dialog astfel \u00eenc\u00e2t \u201e<\/span><\/span>rom\u00e2ni \u0219i unguri, romi \u0219i non-romi, ortodoc\u0219i \u0219i catolici, centrul \u0219i periferia, privilegia\u021bii \u0219i neprivilegia\u021bii pot porni dialogul spun\u00e2nd <<Servus<\/i><\/span><\/span>>> <\/span><\/span>[\u2026] Deoarece culturile nu se opun una alteia, ci se completeaz\u0103 una pe alta<\/i><\/span><\/span>\u201d. Prin aceast\u0103 abordare, \u201e<\/span><\/span>avem \u0219ansa de a dep\u0103\u0219i \u00eenvechitele dihotomii false \u0219i ordonate de putere<\/i><\/span><\/span>\u201d, pentru c\u0103 \u201e<\/span><\/span>capacitarea cultural\u0103 catalizeaz\u0103 capacitarea social\u0103<\/i><\/span><\/span>\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Autorii subliniaz\u0103 eforturile ample (a 300 de persoane) care au stat la baza Strategiei de Dezvoltare 2014-2020 a ora\u0219ului, construit\u0103 pe trei piloni – Inova\u021bie, Universitate, Participare – cultura av\u00e2nd un rol transversal. Strategia de dezvoltare cultural\u0103 cuprinde nou\u0103 priorit\u0103\u021bi strategice. Strategia pentru industrii creative, unde Clujul e numit \u201esmarter city\u201d, e propus\u0103 ca parte a solu\u021biei pentru bun\u0103starea (<\/span><\/span>welfare<\/i><\/span><\/span>) ora\u0219ului.<\/span><\/span><\/p>\n

Precum \u0219i indica\u021biile pentru preg\u0103tirea candidaturii sugereaz\u0103, c\u0103 \u201e<\/span><\/span>[f]iecare ora\u0219 se poate provoca pe sine \u00eensu\u0219i. CEaC este o oportunitate de a explora partea \u00eentunecat\u0103 a istoriei ora\u0219ului<\/i><\/span><\/span>\u201d, aplica\u021bia reprezint\u0103 o \u201e<\/span><\/span>oportunitate pentru a testa solu\u021bii tactice pentru probleme la care ora\u0219ul nu a fost p\u00e2n\u0103 acum capabil s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 strategic\u0103, cum e situa\u021bia romilor care locuiesc segrega\u021bi \u00een jurul rampei de gunoi<\/i><\/span><\/span>\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te impactul prev\u0103zut al titlului de CEaC, dosarul de candidatur\u0103 prezint\u0103 dou\u0103 direc\u0163ii de evaluare. Din perspectiv\u0103 cultural\u0103 se \u00eentrevede cre\u0219terea particip\u0103rii la acte de cultur\u0103, c\u00e2t \u0219i a educa\u021biei culturale; iar din punct de vedere social se vizeaz\u0103 <\/span><\/span>\u201e<\/i><\/span><\/span>capacitare social\u0103 prin capacitare cultural\u0103<\/i><\/span><\/span>\u201d<\/i><\/span><\/span>. <\/span><\/span><\/p>\n

Implicarea minorit\u0103\u021bilor etnice, \u00een special a celei rome, a fost prezentat\u0103 ca o prioritate de-a lungul \u00eentregii aplica\u021bii, deoarece \u201e<\/span><\/span>comunitatea rom\u0103, chiar dac\u0103 reprezint\u0103 doar 1 la sut\u0103 din popula\u021bia ora\u0219ului, problemele lor sunt o provocare major\u0103 pentru Cluj-Napoca \u0219i autorit\u0103\u021bile sale<\/i><\/span><\/span>\u201d (p. 75). Astfel, implicarea comunit\u0103\u021bii rome \u00een \u00eentreaga aplica\u021bie \u201e<\/span><\/span>este singura abordare legitim\u0103<\/i><\/span><\/span>\u201d. Proiectul specific orientat c\u0103tre romii din Pata R\u00e2t, <\/span><\/span>JIVIPEN<\/b><\/span><\/span>, sus\u021bine c\u0103 va declan\u0219a procese de incluziune ale romilor. <\/span><\/span>Cele patru categorii de proiecte de sub umbrela <\/span>JIVIPEN<\/b><\/span> sunt \u201e<\/span>Tineri \u0219i rela\u021bii de familie<\/i><\/span>\u201d \u2013 tab\u0103r\u0103 intercultural\u0103 de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een fiecare an, plus ateliere, teatru, sporturi, jocuri, muzica, \u00een principal \u00een <\/span>House of Youth<\/b><\/span>, un centru din zona g\u0103rii; \u201e<\/span>Ora\u0219\/Europa<\/i><\/span>\u201d \u2013 expozi\u021bie etnografic\u0103 pe tema patrimoniului cultural rom, plus evenimente de teatru\/ dans\/ muzic\u0103\/ literatur\u0103 organizate \u00een urma unei cercet\u0103ri de o lun\u0103 realizate de c\u0103tre \u201eActivatori\u201d, care \u00eei vor instrui pe \u201eMediatorii culturali\u201d, iar aceste dou\u0103 grupuri \u0219i comunitatea vor produce evenimente culturale; \u201e<\/span>Rela\u021bii institu\u021bionale<\/i><\/span>\u201d \u2013 un eveniment anual de trei zile de dezbateri \u00eentre ONG-uri, institu\u021bii publice, universit\u0103\u021bi, companii; \u201e<\/span>Context politic local, na\u021bional \u0219i european<\/i><\/span>\u201d \u2013 mar\u0219 anual \u00eempotriva rasismului structural.<\/span><\/p>\n

Vocile critice la adresa Clujului nu au lipsit nici \u00eenainte de, nici dup\u0103 anun\u0163area Timi\u015foarei ca ora\u015f c\u00e2\u015ftig\u0103tor al titlului. \u00cen 2011, apare o mi\u0219care anonim\u0103 care lipe\u0219te afi\u0219e cu o fotografie a primarului de atunci, Sorin <\/span><\/span>Apostu \u0219i<\/span><\/span> fostul primar Gheorghe Funar, membru al Partidului Rom\u00e2nia Mare, d\u00e2nd noroc, deasupra titlului \u201eKluj Kapital\u0103 Kultural\u0103\u201d \u2013 referire la Ku-Klux Klan, celebra organiza\u021bie american\u0103 de extrem\u0103 dreapt\u0103. <\/span><\/span>\u201eAfi\u015ful pune \u00een discu\u0163ie continuarea practicilor funariote (a l\u00e1 ku klux klan) de c\u0103tre Apostu, manifestate recent \u00een a) evacuarea for\u0163at\u0103 a romilor din Cluj la groapa de gunoi a ora\u015fului \u015fi b) umilirea comunit\u0103\u0163ii maghiare \u00een cazul t\u0103bli\u0163ei de pe statuia lui Matei Corvin\u201d<\/i><\/span><\/span>, apare pe pagina de Facebook a mi\u0219c\u0103rii. Dup\u0103 aflarea rezultatelor, activistul Adrian Dohotaru a criticat nerezolvarea problemei Pata R\u00e2t \u0219i neinstalarea pl\u0103cu\u021belor bilingve la intrare \u00een ora\u0219; iar Cornel V\u00e2lcu a ad\u0103ugat la critici \u015fi rela\u021bionarea superficial\u0103 cu societatea civil\u0103 din partea prim\u0103riei. \u00cen 2015, asocia\u0163iile Active Watch, Romani CRISS, Mili\u021bia Spiritual\u0103 \u0219i Pro Patrimonio au solicitat exluderea ora\u015fului Cluj-Napoca din preselec\u021bia pentru titlul de CEaC, pe motivul politicilor de segregare a romilor \u0219i de mut\u0103ri for\u0163ate \u00een Pata R\u00e2t. Grupul Musai-Musz\u00e1j a subliniat contradic\u021bia dintre planurile europene ale Clujului \u0219i opozi\u021bia la introducerea pl\u0103cu\u021belor bilingve. Campania C\u0103\u0219i Sociale ACUM, din care fac parte, sub coordonarea profesoarei activiste Enik\u0151 Vincze, critic\u0103 politica de marginalizare locativ\u0103 a prim\u0103riei, cer\u00e2nd schimb\u0103ri profunde ale politicii de locuire social\u01031<\/sup><\/a>. De altfel, r\u00e2ndul de critici pe tema Pata R\u00e2t la adresa visurilor europene ale Clujului a fost numeros \u0219i \u00een 2015, c\u00e2nd Cluj a fost Capital\u0103 European\u0103 a Tineretului.<\/span><\/span><\/p>\n

\"casi\"Pata R\u00e2t \u2013 Capital\u0103 European\u0103<\/b><\/span><\/span><\/p>\n

Pata-R\u00e2t este locul \u00een care tr\u0103iesc peste 1500 de oameni, aproape to\u021bi de etnie rom\u0103, \u00een zona din jurul rampei de gunoi de la marginea ora\u0219ului. Contrar impresiei <\/span><\/span>generale, conform<\/span><\/span> c\u0103reia romii din Pata R\u00e2t \u201es-au aciuat\u201d acolo din proprie ini\u021biativ\u0103, structura prezent\u0103 a zonei este rezultatul politicilor active \u0219i consecvente ale administra\u021biei publice locale. Detaliile sunt expuse pe larg \u00een volumul <\/span><\/span>Pata<\/b><\/span><\/span>, coordonat de Eniko Vincze, Adrian Dohotaru \u0219i Hajnalka Harbula, proasp\u0103t lansat la \u00eenceputul lunii octombrie \u0219i disponibil gratuit la adresa: <\/span><\/span>http:\/\/sparex-ro.eu\/wp-content\/uploads\/PATA-web-v11.pdf<\/span><\/a><\/p>\n

Pe scurt, formarea zonei a \u00eenceput acum c\u00e2teva zeci de ani, dar procesul a accelerat \u00een ultimii 16 ani. Subzona de locuitori \u201ede pe ramp\u0103\u201d \u0219i cea denumit\u0103 \u201eDallas\u201d sunt cele mai vechi. Locuitorii din Dallas beneficiaz\u0103 de o anumit\u0103 stabilitate \u0219i protec\u021bie \u00eempotriva evacu\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t terenul de sub majoritatea locuin\u021belor este achizi\u021bionat de un misionar olandez \u00eemplicat \u00een zon\u0103 de mai mul\u021bi ani. \u201eCoastei\u201d este zona din Pata R\u00e2t \u00een care au fost mutate for\u0163at, ilegal, cele 76 de familii de pe strada cu acela\u015fi nume din zona central\u0103 a Clujului, unde ulterior s-a ridicat un seminar ortodox. Familiile au fost mutate \u00een locuin\u021be modulare cu condi\u021bii substandard aflate \u00een proprietatea prim\u0103riei; prim\u0103ria a construit aceste locuin\u0163e \u00een 2010, \u00een apropierea rampei de gunoi, zon\u0103 \u00een care Planul Urbanistic General (PUG) nu permite de fapt construc\u021bia de locuin\u021be. Destina\u021bia ini\u021bial\u0103 a locuin\u021belor modulare era popula\u021bia str\u0103mutat\u0103 pe str. Cantonului, dar planurile administra\u021biei s-au adaptat la valul gigantic de evacu\u0103ri de pe str. Coastei. \u201eCantonului\u201d este a patra zon\u0103, situat\u0103 la c\u00e2teva sute de metri mai departe, chiar l\u00e2ng\u0103 o hal\u0103 dezafectat\u0103 a CFR \u0219i liniile ferate aferente. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2000, valuri de evacua\u021bi din centrul Clujului, marea majoritate romi, au fost str\u0103muta\u021bi de c\u0103tre prim\u0103rie pe fosta strad\u0103 Cantonului din Pata R\u00e2t (actuala Calea Dezmirului), ajung\u00e2nd \u00een prezent la peste 150 de gospod\u0103rii \u0219i, cel mai probabil, peste 700 de oameni \u00eentr-un spa\u021biu extrem de str\u00e2mt. Unele familii au fost mutate consecutiv \u00een peste cinci alte locuri din ora\u0219 \u00eenainte de a ajunge pe str. Cantonului. Dar teama de evacuare persist\u0103 \u015fi aici, deoarece CFR dore\u0219te accesul la linii \u0219i, implicit, evacuarea.<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen toate aceste patru zone, accesul la ap\u0103 curent\u0103, canalizare, toalete \u015fi electricitate, este foarte redus. Forma predominant\u0103 a actelor de identificare este h\u00e2rtia numit\u0103 \u201ecarte de identitate provizorie\u201d, care trebuie re\u00eennoit\u0103 anual \u015fi care nu permite ie\u0219irea din \u021bar\u0103. Administra\u021bia local\u0103 nu a efectuat pa\u0219i pentru eliberarea c\u0103r\u021bilor de identitate permanente, invoc\u00e2nd varii piedici juridice. Cu un astfel de handicap, majoritatea celor care sunt angaja\u021bi formal lucreaz\u0103 \u00een prelucrarea gunoiului. Informal, num\u0103rul celor care sunt implica\u021bi \u00een colectarea \u0219i selectarea gunoiului este mai mare. Pe l\u00e2ng\u0103 ei, persoanele care primesc venitul minim garantat lucreaz\u0103 \u00een contul prim\u0103riei \u00een parcuri \u0219i pe str\u0103zi, men\u021bin\u00e2nd cur\u0103\u021benia. Deci sunt integra\u021bi \u00een economia local\u0103, chiar dac\u0103 majoritar monospecializa\u021bi din lipsa accesului real la locuri de munc\u0103 variate. <\/span><\/span><\/p>\n

R\u0103spunsurile prim\u0103riei la revendic\u0103rile persoanelor din Pata R\u00e2t \u2013 acces la buletine, la toalete ecologice, la ridicarea gunoiului, electricitate, etc. au fost nu cu mult mai sus de zero. Nici la \u00eent\u00e2lniri \u0219i apeluri organizate de prefectur\u0103, prim\u0103ria nu devine mai activ\u0103. Solu\u021biile publice de rezolvare a situa\u021biei din Pata R\u00e2t deja \u00eencep s\u0103 devin\u0103 un tipar: fondurile \u0219i ini\u021biativele din exteriorul ora\u0219ului sunt a\u0219teptate s\u0103 combat\u0103 problemele produse prin aportul decisiv al prim\u0103riei. Proiectul <\/span><\/span>Pata Cluj<\/b><\/span><\/span> al Asocia\u021biei de Dezvoltare Intercomunitar\u0103 \u2013 Zona Metropolitan\u0103 Cluj, din care face parte \u0219i Prim\u0103ria Cluj-Napoca <\/span><\/span>http:\/\/patacluj.ro\/<\/span><\/a>,<\/span><\/span> \u00eenceput \u00een 2014, se deruleaz\u0103 pe baza unor granturi norvegiene de peste 3 milioane de euro, dintre care 1 080 000 de euro dedica\u0163i construc\u021biei de 16 locuin\u021be \u00een Apahida \u0219i achizi\u021bionarea a 16 locuin\u021be \u00een ora\u0219ul Cluj, restul finan\u021b\u0103rii merg\u00e2nd spre m\u0103suri soft de integrare social\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, ini\u021biativele ONG-urilor umanitare care au desf\u0103\u0219urat \u0219i \u00eenc\u0103 desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi \u00een Pata R\u00e2t sunt finan\u021bate din fonduri externe. Pata R\u00e2t nu pare s\u0103 ocupe un loc stabil \u00een exerci\u0163iile bugetare regulate\/ permanente ale administra\u0163iei locale, ceea ce semnific\u0103 tratarea politic\u0103 a zonei ca un spa\u0163iu extern corpului urban. Astfel, nu este deloc surprinz\u0103tor c\u0103 \u00een aplica\u021bia Clujului pentru CEaC, alocarea a un milion de euro pentru <\/span><\/span>JIVIPEN \u2013 Re-semnificarea rela\u021biei dintre romi \u0219i alte comunit\u0103\u021bi etnice<\/b><\/span><\/span>, programul de activit\u0103\u021bi av\u00e2ndu-i \u00een centru pe pata-r\u00e2teni, s-ar realiza din fondurile speciale, dedicate sus\u021binerii programului de capital\u0103 cultural\u0103. O cl\u0103dire de pe strada Locomotivei, care apare \u00een aplica\u021bie ca <\/span><\/span>House of Youth<\/b><\/span><\/span> \u0219i unde s-ar desf\u0103\u0219ura o parte din evenimente cu locuitorii Pata R\u00e2t, a fost parte dintr-un proiect de reabilitare a unui total de trei cl\u0103diri de c\u0103tre administra\u021bia public\u0103 \u00een scopul transform\u0103rii lor \u00een imobile cu 15 locuin\u021be sociale pentru Pata R\u00e2t. Acest rezultat nu a fost atins din cauza sub-buget\u0103rii de c\u0103tre aplican\u021bi \u00een 2012 \u0219i declararea implicit\u0103 a neeligibilit\u0103\u021bii pentru finan\u021bare. <\/span><\/span><\/p>\n

Nu critica \u00een sine a evenimentelor tip cultural-artistic-etnic este obiectul acestei discu\u021bii, ci spa\u021biul pe care aceste politici le ocup\u0103 \u00een detrimentul altor eforturi substan\u021biale de incluziune. Evenimentele culturale ar putea reprezenta cirea\u0219a de pe tort, dar tortul nu exist\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

At\u00e2t prin proiectul <\/span><\/span>Pata Cluj<\/b><\/span><\/span>, c\u00e2t \u0219i \u00een aplica\u021bia pentru CEaC, av\u00e2nd Funda\u021bia Altart drept membr\u0103 a ambelor ini\u021biative, transpare un set de principii chestionabile reie\u0219ite din portretizarea Pata-R\u00e2t \u0219i a solu\u021biilor pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea situa\u021biei. \u201eCre\u0219terea \u00eencrederii\u201d (p. 10), \u201eReconciliere restaurativ\u0103\u201d (p. 3), \u201eRe-semnificare\u201d (p. 45), \u201eCapacitare social\u0103 prin capacitare cultural\u0103\u201d (p. 10) \u2013 combina\u021bia dintre elemente de aceast\u0103 natur\u0103 obscureaz\u0103 istoricul de agresiune institu\u021bionalizat\u0103, prin inducerea unei st\u0103ri de dubiu asupra \u00eentregului proces de formarea a zonei Pata R\u00e2t; iar acolo unde sunt dubii, se va face apel la explica\u021biile clasice. De ce, de exemplu, exist\u0103 \u015fi, conform proiectului, trebuie remediat\u0103 o stare de n<\/span><\/span>e\u00eencredere fa\u021b\u0103 de administra\u021bia local\u0103? Ne\u00eencrederea a ap\u0103rut din cauza modului \u00een care oamenii au fost \u0219i sunt trata\u021bi – nu doar prin tipul de solu\u021bii politice oferite, ci efectiv prin interac\u021biunea cotidian\u0103 cu aparatul administrativ. \u00cen schimb, ne putem \u00eentreba de ce ar putea avea aparatul administrativ ne\u00eencredere fa\u021b\u0103 de pata-r\u00e2teni (l\u0103s\u00e2nd la o parte teoretizata\/ presupusa natur\u0103 intrinsec neutr\u0103, obiectiv\u0103 \u0219i anti-sentimentalist\u0103 a birocra\u021biei)? <\/span><\/span><\/p>\n

Iar\u0103\u0219i, de ce au nevoie pata-r\u00e2tenii de practici restaurative, o formul\u0103 constitutiv\u0103 a filozofiei <\/span><\/span>Pata Cluj<\/b><\/span><\/span> \u0219i preluat\u0103 \u00een aplica\u021bia pentru CEaC? Practicile restaurative sunt o extindere a conceptului de justi\u021bie restaurativ\u0103, care se utilizeaz\u0103 \u00een scopul ob\u021binerii justi\u021biei \u00eentr-un mod alternativ celui clasic punitiv. Perspectiv\u0103 \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een abord\u0103ri psihologizante \u0219i utilizat\u0103, de exemplu, \u00een medierea dintre victim\u0103 \u0219i infractor, reconcilierea restaurativ\u0103 nu pare c\u0103 ar putea produce schimb\u0103rile necesare pentru persoanele din Pata R\u00e2t. Ar putea p\u0103rea chiar bizar\u0103 aplicarea acestei idei \u00een Pata R\u00e2t, doar c\u0103 lucrurile se clarific\u0103 rapid. Ce s-a notat pe pagina <\/span><\/span>Pata Cluj<\/b><\/span><\/span> despre <\/span><\/span>training-ul<\/i><\/span><\/span> din luna martie 2016: <\/span><\/span><\/p>\n

\u201eTemele trainingului au \u00eencurajat exprimarea sentimentelor \u0219i tr\u0103irilor, <\/i><\/span><\/span>identificarea<\/i><\/span><\/span> punctelor comune, exprimarea dorin\u021belor \u0219i a op\u021biunilor de implicare, precum \u0219i cele de evitare a \u00eenvinuirii pentru faptele \u00eent\u00e2mplate \u0219i concentrarea pe posibilitatea de a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia comunit\u0103\u021bii. Aceste teme \u0219i abord\u0103ri au fost extrem de apreciate de participan\u021bii care au ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rolul practicilor restaurative nu numai \u00een cazul <\/i><\/span><\/span>conflictelor, ci<\/i><\/span><\/span> \u0219i s\u0103 le vad\u0103 ca modalit\u0103\u021bi de dezvoltare a unei culturi a comunic\u0103rii non-violente.\u201d<\/i><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 \u201e<\/span>faptele \u00eent\u00e2mplate<\/i><\/span>\u201d sunt cele asociate evacu\u0103rii, <\/span>training-ul<\/i><\/span> s-a efectuat pentru a ob\u0163ine o \u201e<\/span>evitare a \u00eenvinuirii pentru faptele \u00eent\u00e2mplate<\/i><\/span>\u201d, adic\u0103 a membrilor administra\u021biei publice care au coordonat \u0219i implementat \u00eentregul proces pe care evacua\u021bii \u00eel aseam\u0103n\u0103 cu deport\u0103rile evreilor din al doilea r\u0103zboi mondial. Oare astfel de psihoterapie se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i cu angaja\u021bii aparatului administrativ? Aceast\u0103 form\u0103 de pedagogie social\u0103 este instrumentat\u0103 pentru a produce consens, a pre\u00eent\u00e2mpina dezacordul \u0219i contestarea, pentru a completa o form\u0103 de gaslighting2<\/sup><\/a> institu\u021bional; de asemenea, este folosit\u0103 \u0219i pentru a contura un instrument de guvernare util pentru administra\u021bie \u2013 comunitatea, prezent\u0103 \u0219i \u00een cadrul aplica\u021biei CEaC – de la <\/span>\u201efedera\u021bie de comunit\u0103\u021bi\u201d la \u201euniune de comunit\u0103\u021bi\u201d. <\/span><\/span>Element marcant al politicilor de dezvoltare, sensul clasic al termenului nu are mult sens \u00een Pata R\u00e2t, dec\u00e2t, cel mult, \u00een cazul familiilor evacuate simultan de pe str. Coastei. Cum poate zona Cantonului, cu cele aproximativ 700 de persoane care locuiesc acolo, care este \u00een principal rezultatul unor evacu\u0103ri succesive din zone diferite ale ora\u0219ului, s\u0103 fie o comunitate altfel dec\u00e2t ca un rezultat al for\u021belor externe? Aspectul este, de altfel, formulat clar \u00een alt\u0103 sec\u021biune : <\/span>\u201e[p]entru construirea identit\u0103\u021bii sociale a comunit\u0103\u021bii din Pata R\u00e2t, membrii acesteia particip\u0103 \u00een diferite activit\u0103\u021bi culturale stabilite prin curatoriat participativ<\/i><\/span>\u201d (pagina web Pata Cluj).<\/span><\/p>\n

Deja exist\u0103 nuan\u021be ale ideii de cultur\u0103 a s\u0103r\u0103ciei prin prisma solu\u021biilor adoptate \u2013 lucr\u0103m cu EI pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea LOR pentru ca EI s\u0103 \u00ce\u0218I poat\u0103 dep\u0103\u0219i condi\u021bia \u00een care i-a dus v\u00e2rtejul vie\u021bii \u2013 accentul cade pe responsabilizarea celor care au ajuns \u00een situa\u021bia asta. Conceptul de \u201ecultur\u0103 a s\u0103r\u0103ciei\u201d, ap\u0103rut \u00een anii 1960 \u0219i amplu comb\u0103tut ulterior, \u00een principal pentru reduc\u021bionismul psihologic \u0219i explica\u021biile esen\u021bialiste (<\/span>http:\/\/bit.ly\/2dGVCXK<\/i><\/span>), este men\u021bionat efectiv chiar \u00een \u201eCluj Metropolitan \u2013 Strategia Integrat\u0103 2014-2020\u201d (p. 127), disponibil\u0103 la: <\/span>. Efectele sale se observ\u0103 \u0219i ast\u0103zi, prin accentul din politici anti-s\u0103r\u0103cie, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, pus pe schimbarea valorilor \u0219i sublinierea importan\u021bei educa\u021biei pentru evadarea din s\u0103r\u0103cie \u2013 simultan reneg\u00e2nd sau diminu\u00e2nd importan\u021ba factorilor externi.<\/span><\/p>\n

<\/a> Ceea ce transmite politica public\u0103 fa\u021b\u0103 de Pata R\u00e2t este o culturalizare a rela\u021biilor sociale, dar restructurarea argumentului incluziunii sociale prin aplica\u021bia pentru CEaC duce procesul la un nivel meta. \u00cen acest discurs, diversitatea culturilor \u0219i a comunit\u0103\u021bilor e un rezultat al planurilor \u0219i eforturilor fiec\u0103rei comunit\u0103\u021bi \u00een parte, iar s\u0103rb\u0103torirea diversit\u0103\u021bii nu este altceva dec\u00e2t o form\u0103 de respect a individualit\u0103\u021bii fiec\u0103reia. De ce este \u00eendoielnic\u0103 culturalizarea rela\u021biilor sociale? Deoarece induce un sentiment de relativism defetist fa\u021b\u0103 de condi\u021biile de via\u021b\u0103 ale grupurilor sociale dezavantajate, considerate responsabile pentru produc\u021bia cultural\u0103 proprie, care determin\u0103 condi\u021biile de via\u021b\u0103. Este o form\u0103 util\u0103 \u0219i convenabil\u0103 de izolare \u0219i invizibilizare a narativei despre produc\u021bia diferen\u021belor sociale. Dac\u0103 aceasta este planul de resemnificare pentru Pata R\u00e2t, Clujul pare c\u0103 a \u00een\u021beles bine mesajul de resemnificare a Europei \u00een ceea ce prive\u0219te politicile sociale europene \u0219i mesajul despre solu\u021biile crizei economice.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span>SERVUS!<\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/span><\/sup> Ini\u0163iativ\u0103 cet\u0103\u0163eneasc\u0103 pentru o politic\u0103 just\u0103 de locuire social\u0103<\/span><\/span><\/p>\n

www.petitieonline.com\/initiativa_cetneasca_pentru_o_politica_justa_de_locuire_sociala<\/span><\/em><\/a><\/p>\n<\/div>\n

2<\/a>\u0002<\/sup> Form\u0103 de abuz psihologic, \u00een care opresorul utilizeaz\u0103 informa\u0163ii false, pentru a face victima s\u0103-\u015fi pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 propriile percep\u0163ii, amintiri, s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de George Zamfir \u201e<<Mul\u021bumesc comunit\u0103\u021bii clujene pentru implicarea \u0219i sus\u021binerea proiectului nostru cultural. Doresc s\u0103-i asigur c\u0103 munca lor nu va fi abandonat\u0103 \u0219i proiectul Asocia\u0163iei va merge mai departe, chiar dac\u0103 titlul a plecat azi \u00een alt\u0103 parte>> a spus Emil Boc, primarul municipiului Cluj. <<Proiectul continu\u0103. Cluj \u00ee\u0219i va urma parcursul european prin implementarea dosarului de candidatur\u0103 a\u0219a cum \u00eentreaga comunitate \u00ee\u0219i dore\u0219te>>\u201d (Postare pe Facebook, Asocia\u021bia Cluj-Napoca 2021, 16.09.2016). \u00a0 Proiectul CEaC \u015fi problemele arz\u0103toare ale Clujului \u00cen plin\u0103 er\u0103 a proiectelor \u0219i aplica\u021biilor, am putea presupune c\u0103 preg\u0103tirea candidaturii pentru titlul de capital\u0103 cultural\u0103 a \u00eenceput…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[219,218,167],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3738"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3738"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3738\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3764,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3738\/revisions\/3764"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}