{"id":3715,"date":"2016-11-10T20:22:18","date_gmt":"2016-11-10T20:22:18","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3715"},"modified":"2016-11-10T20:27:31","modified_gmt":"2016-11-10T20:27:31","slug":"privind-prin-piele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/11\/10\/privind-prin-piele\/","title":{"rendered":"Privind prin piele"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de Ioana Florea<\/strong><\/em><\/p>\n

Am v\u0103zut spectacolul <\/i>Privind prin piele<\/b><\/i> la <\/i>Centrul de Teatru Educa\u0163ional Replika, varianta \u00een care joac\u0103 Mihaela Dr\u0103gan \u015fi Alexandru Fifea. Spectacolul este \u00een dubl\u0103 distribu\u021bie, cu o variant\u0103 \u00een care joac\u0103 Alina \u0218erban \u015fi Alexandru Fifea. Echipa este format\u0103 din Alexandru Berceanu – regia, Maria Cre\u021bu – scenografie, Golem Studio – visuals, Andreea Du\u021b\u0103 – coregrafie, Leonard Stoica – muzic\u0103, Vlad Ioachimescu – sound design, Fatih Genckal – artist asociat, <\/i>Ay\u015f\u0131l Ak\u015fehirli \u0219i Alexandru Berceanu – text<\/i>. Realizarea piesei a fost parte dintr-un proiect mai amplu, numit <\/i>Istanbul \u2013 Bucharest by Play<\/b><\/i>, ini\u0163iat de Asocia\u0163ia <\/i>dramAcum (RO)<\/i> \u015fi colectivul de art\u0103 comunitar\u0103 <\/i>K\u00f6\u015fe<\/i> (TK); \u00een proiect, artiste \u015fi arti\u015fti, activiste \u015fi activi\u015fti din Turcia \u015fi Rom\u00e2nia au lucrat \u00eempreun\u0103, au c\u0103l\u0103torit \u00eempreun\u0103, au f\u0103cut interviuri cu diverse grupuri \u015fi familii de romi musulmani, au avut \u00eent\u00e2lniri foarte personale, au povestit istorii de familie, au construit \u00eempreun\u0103 dou\u0103 piese \u2013 <\/i>Ten Rengi<\/b><\/i> fiind produs\u0103 \u00een paralel la <\/i>teatrul Ikincikat din Istanbul, \u00een regia Andreei V\u0103lean, cu actori \u015fi muzicieni din Istanbul<\/i>.<\/i><\/p>\n

Privind prin piele<\/b> spune povestea unei familii, a patru genera\u0163ii, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre dezv\u0103luirea unui secret din trecut \u015fi din prezent. Leyla, fiica, se confrunt\u0103 cu secretele \u015fi ierarhiile familiei, cu violen\u0163a societ\u0103\u0163ii rasiste, cu presiunea construirii propriei identit\u0103\u0163i adulte; Hussein, tat\u0103l, a fost for\u0163at s\u0103 plece de acas\u0103 de mic, s\u0103 \u00ee\u015fi ascund\u0103 identitatea rom\u0103, s\u0103 fac\u0103 cele mai grele munci \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, pentru a ie\u0219i din s\u0103r\u0103cie; bunicii, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Turcia, locuiesc \u00een cartiere segregate, pentru c\u0103 sunt s\u0103raci, musulmani \u015fi de etnie rom\u0103; str\u0103bunicii au fost obliga\u021bi s\u0103 migreze din Rom\u00e2nia \u00een Turcia \u015fi s\u0103 se despart\u0103 pentru totdeauna, pentru c\u0103 sunt s\u0103raci, musulmani \u015fi de etnie rom\u0103.<\/p>\n

Povestea celor patru genera\u0163ii este o poveste comun\u0103 \u00een istoria personal\u0103 a celor mai multor familii de pe lumea asta: migra\u0163ie \u015fi vapoare care nu ajung la destina\u0163ie, desp\u0103r\u0163iri for\u0163ate, exploatare \u015fi represiune, supravie\u0163uirea ca form\u0103 de rezisten\u0163\u0103, lupta de zi cu zi pentru emancipare. Dar, \u00een acela\u015fi timp, este o poveste str\u00e2ns legat\u0103 de un context local foarte specific: istoriile familiilor rome, ale familiilor care au migrat recent, ale familiilor s\u0103race, care au fost \u015fi sunt marginalizate. Pove\u015fti \u015fi traume care au afectat \u015fi afecteaz\u0103 \u00een mod inegal anumite grupuri sociale, pe care pu\u0163ine persoane \u015fi grupuri au resursele s\u0103 le fac\u0103 vizibile \u00een spa\u0163iul public. Sunt pove\u015fti \u015fi traume \u015fi lupte pentru emancipare excluse din discursul dominant asupra trecutului \u015fi prezentului \u2013 sau, atunci c\u00e2nd sunt incluse, sunt exotizate, criminalizate, igienizate, caricaturizate.<\/p>\n

Piesa Privind prin piele<\/b> vorbe\u015fte despre ele, despre oamenii care le-au tr\u0103it \u015fi le tr\u0103iesc, \u0219i despre oamenii care se lupt\u0103 s\u0103 spun\u0103 aceste pove\u015fti.<\/p>\n

<\/p>\n

Dup\u0103 o desp\u0103r\u0163ire extrem de dur\u0103 de propria familie \u015fi dup\u0103 ani de munc\u0103 extrem de grea, ajuns \u00eentr-o pozi\u0163ie politic\u0103 important\u0103 \u015fi cu o avere considerabil\u0103, Hussein \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte resursele s\u0103-\u015fi spun\u0103 povestea \u015fi s\u0103-\u015fi fac\u0103 public\u0103 identitatea rom\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci \u0163inut\u0103 sub t\u0103cere. O face \u00eentr-un moment \u00een care se simte preg\u0103tit s\u0103 se dedice mi\u015fc\u0103rii de emancipare a romilor din Turcia, \u00een care \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte puterea s\u0103-\u015fi recunoasc\u0103 gre\u015felile \u015fi chiar s\u0103 demisioneze din func\u0163ie. De asemenea, decide s\u0103-\u015fi fac\u0103 public\u0103 identitatea rom\u0103 consider\u00e2nd c\u0103 fiica sa este protejat\u0103 (fiind aproape de absolvirea unui liceu privat de elit\u0103 \u015fi av\u00e2nd acces la averea familiei) \u015fi puternic\u0103 (fiind deja major\u0103). Hussein este concentrat pe propria lui poveste, pe propria lui revendicare a identit\u0103\u0163ii, pe pozi\u0163ia lui social\u0103 \u015fi de p\u0103rinte, \u015fi \u00eei este greu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea Leylei (ca fata adolescent\u0103), lupta ei \u015fi faptul c\u0103 nu-\u015fi dore\u015fte protec\u0163ia oferit\u0103 de diploma de liceu privat \u015fi de bani.<\/p>\n

Leyla \u00ee\u015fi construie\u015fte propria poveste \u015fi identitate: cu mult curaj, pleac\u0103 singur\u0103 \u00eenspre locuri necunoscute, \u00een c\u0103utarea rudelor \u015fi a trecutului. E interesat\u0103 de probleme sociale globale, sus\u0163ine lupta de emancipare a kurzilor din Turcia \u015fi apoi mi\u015fcarea anarhist\u0103 \u015fi anti-r\u0103zboi din Anglia. Dar \u00eei este greu s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 povestea \u015fi alegerile tat\u0103lui ei. Conflictul dintre ei, de\u015fi este un proces dureros, \u00eei ghideaz\u0103 pe am\u00e2ndoi s\u0103-\u015fi \u00een\u0163eleag\u0103 trecutul \u015fi viitorul: Leyla s\u0103-\u015fi descopere \u015fi revendice trecutul \u015fi identitatea rom\u0103; Hussein s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 locul \u00een mi\u015fcarea emancipatoare a romilor \u2013 o mi\u015fcare t\u00e2n\u0103r\u0103 intersec\u0163ional\u0103, care \u0163ine cont de inegalit\u0103\u0163ile de gen, clas\u0103, v\u00e2rst\u0103, na\u0163ionalitate etc.; am\u00e2ndoi, din pozi\u0163ii complementare, s\u0103 se dedice muncii pentru solidaritate social\u0103.<\/p>\n

Conflictul dintre ei ghideaz\u0103 \u015fi publicul c\u0103tre \u00een\u0163elegerea trecutului \u015fi viitorului, c\u0103tre dezv\u0103luirea total\u0103 a secretului: momentul de sf\u00e2r\u015fit al pove\u015ftii este \u015fi momentul de \u00eenceput, \u00eentr-un port de \u00eembarcare a migran\u0163ilor, care este foarte similar cu porturile de \u00eembarcare a migran\u0163ilor \u015fi refugia\u0163ilor de acum.<\/p>\n

To\u021bi \u0219i toate ne-am putea reg\u0103si \u00een aceast\u0103 poveste dac\u0103 am c\u0103uta ad\u00e2nc \u00een istoriile familiilor noastre. Dar poate c\u0103 ne e fric\u0103 s\u0103 c\u0103ut\u0103m, ne e fric\u0103 s\u0103 (ne) \u00eentreb\u0103m, pentru c\u0103 vrem s\u0103 fim \u201eca to\u0163i ceilal\u0163i\u201d \u015fi \u201ede aici\u201d \u2013 aceste construc\u0163ii artificiale \u00een spatele c\u0103rora ne ascundem identitatea. Pentru c\u0103, atunci c\u00e2nd nu e\u015fti \u201eca to\u0163i ceilal\u0163i\u201d \u015fi atunci c\u00e2nd nu e\u015fti \u201ede aici\u201d, acceptarea \u015fi tr\u0103irea \u015fi revendicarea identit\u0103\u0163ii tale devin o adev\u0103rat\u0103 lupt\u0103 pentru emancipare. O lupt\u0103 cu societatea dominant\u0103 rasist\u0103, clasist\u0103, xenofob\u0103, sexist\u0103, homofob\u0103, na\u0163ionalist\u0103, eurocentric\u0103 \u2013 \u00een care conceptele \u201eca to\u0163i ceilal\u0163i\u201d \u015fi \u201ede aici\u201d sunt construire ca instrumente de segregare, violen\u0163\u0103, alocare inegal\u0103 a resurselor \u015fi exploatare.<\/p>\n

Aceast\u0103 societate este cadrul \u00een toate scenele din Privind prin piele<\/b> \u015fi apas\u0103 asupra personajelor: este \u00een telefonul Leylei, este \u00een jocul de fotbal al copiilor, este la \u015fcoal\u0103, este \u00een mai multe \u015fcoli, este \u00een scrisoarea adresat\u0103 bunicului, este la biroul lui Hussein, unde nu-\u015fi poate primi mama \u00een siguran\u0163\u0103, este \u00een clubul unde danseaz\u0103 Leyla, este la spital \u015fi la maternitate, este \u00een cartierul bunicilor, segreg\u00e2ndu-i de restul ora\u015fului, este pe str\u0103zi \u015fi la prim\u0103rie \u00een ora\u015ful \u00een care locuie\u015fte unchiul lui Hussein, este \u00een porturi \u015fi-\u015fi p\u0103ze\u015fte navele. Este chiar \u015fi \u00een noi, publicul, atunci c\u00e2nd credem ca educa\u0163ia rezolv\u0103 toate problemele sociale \u015fi c\u00e2nd repet\u0103m sloganuri de \u201esolu\u0163ii magice\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim la realit\u0103\u0163ile sociale complexe din spatele lor: c\u0103tre final, personajul Mihaelei Dr\u0103gan pune oglinda \u00een fa\u0163a publicului \u015fi ne face s\u0103 reevalu\u0103m aceste \u201esolu\u0163ii magice\u201d, s\u0103 ne g\u00e2ndim ce este dincolo de sloganuri.<\/p>\n

Dincolo de sloganuri, ne a\u015fteapt\u0103 acea lupta permanent\u0103 cu societatea dominant\u0103 rasist\u0103, clasist\u0103, xenofob\u0103, sexist\u0103, homofob\u0103, na\u0163ionalist\u0103, eurocentric\u0103. Lupt\u0103 pe care o poart\u0103 aproape toate personajele piesei, uneori separat, \u00een moduri diferite, alteori \u00eempreun\u0103. Lupt\u0103 care \u2013 atunci c\u00e2nd societatea dominant\u0103 \u00ee\u0163i spune c\u0103 nu e\u015fti \u201eca to\u0163i ceilal\u0163i\u201d \u015fi nu e\u015fti \u201ede aici\u201d \u2013 se leag\u0103 de acceptarea, tr\u0103irea, construirea \u015fi revendicarea propriei identit\u0103\u0163i. Lupt\u0103 care are loc \u00een corp, \u00een afara corpului, care este despre corp, care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la grani\u0163a dintre corp \u015fi exterior \u2013 prin piele.<\/p>\n

Fiecare scen\u0103 a piesei este un c\u00e2mp de b\u0103t\u0103lie din aceast\u0103 lupt\u0103. Fiecare hain\u0103 \u00eembr\u0103cat\u0103\/ dezbr\u0103cat\u0103 de actor \u015fi actri\u0163e marcheaz\u0103 o alt\u0103 etap\u0103 din acest\u0103 lupt\u0103, o alt\u0103 situa\u0163ie \u00een care societatea \u00eencol\u0163e\u015fte corpurile personajelor, iar personajele \u00ee\u015fi caut\u0103 resursele, puterea \u015fi strategia de lupt\u0103. \u00cempreun\u0103, marcheaz\u0103 aproape un secol de lupt\u0103, acoper\u0103 distan\u0163a de la Istanbul la Manchester, pove\u015ftile celor patru genera\u0163ii care \u00ee\u015fi revendic\u0103 trecutul \u015fi prezentul.<\/p>\n

Astfel, Privind prin piele<\/b> vorbe\u015fte despre pove\u015ftile, c\u0103l\u0103toriile, traumele, luptele universale pentru emancipare. Dar vorbe\u015fte \u00een primul r\u00e2nd despre o situa\u0163ie istoric\u0103 foarte concret\u0103: ultimii 100 de ani de rasism structural exercitat prin toate institu\u0163iile sociale (de la spitale \u015fi \u015fcoli, la familii \u015fi discoteci), \u00een combina\u0163ie cu sexism \u015fi discriminare-exploatare economic\u0103, asupra persoanelor de etnie rom\u0103, pe teritoriul Turciei \u015fi Rom\u00e2niei. Rasism structural exercitat asupra persoanelor de etnie rom\u0103 \u2013 acum 100 de ani \u015fi \u00een continuare, \u00een pies\u0103 \u015fi \u00een realitate \u2013 prin segregare \u00een spitale, evacu\u0103ri, demol\u0103ri, segregare urban\u0103, separarea familiilor, tratament violent \u00een \u015fcoli \u015fi nu numai, blocarea posibilit\u0103\u0163ilor economice, blocarea posibilit\u0103\u0163ior de avansare politic\u0103 \u015fi auto-reprezentare. Istoric, persoanele de etnie rom\u0103 au fost vizate \u00een mod special de rasism pe aceste teritorii. Pove\u015ftile, c\u0103l\u0103toriile, luptele pentru emancipare ale persoanelor de etnie rom\u0103 \u015fi ale familiilor mixte continu\u0103 rezisten\u0163a \u00een fa\u0163a represiunii \u015fi invizibiliz\u0103rii \u2013 \u00een pies\u0103 \u015fi \u00een realitate. Transmiterea acestor pove\u015fti \u2013 \u00een teatru \u015fi \u00een afara scenei \u2013 are o semnifica\u0163ie puternic\u0103, \u00een contextul \u00een care societatea rasist\u0103 nu vrea ca ele s\u0103 fie auzite \u015fi face tot posibilul pentru a le bloca. Cei \u015fi cele care le spun, se lupt\u0103 s\u0103 le spun\u0103. Iar cei \u015fi cele care le aud, trebuie s\u0103 se al\u0103ture \u00een lupt\u0103.<\/p>\n

Cei \u015fi cele care spun povestea Privind prin piele<\/b>, cele mai multe persoane din echipa proiectului, sunt persoane implicate de mul\u0163i ani \u00een aceast\u0103 lupt\u0103; sunt artiste, arti\u015fti, activiste, activi\u015fti care continu\u0103 de mul\u0163i ani s\u0103 fac\u0103 vizibile \u015fi s\u0103 transmit\u0103 istoriile marginalizate, prin teatru1<\/sup><\/a><\/sup>, dezbateri online \u015fi offline, \u00eent\u00e2lniri \u00een \u015fcoli \u015fi facult\u0103\u0163i, muzic\u0103, interviuri, articole. Deci cu at\u00e2t mai tare2<\/sup><\/a><\/sup>!<\/p>\n

R\u0103m\u00e2ne s\u0103 ne g\u00e2ndim, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 spectacol (\u015fi mereu): Ce manifest\u0103ri \u015fi instrumente institu\u0163ionale au c\u0103p\u0103tat rasismul, sexismul, clasismul, \u00een societatea turc\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, pe parcursul ultimilor 100 de ani, \u00een context global? Ce resurse \u015fi strategii reu\u015fesc s\u0103 mobilizeze persoanele diverse de pe scen\u0103 \u015fi din public, \u00een lupta cu societatea rasist\u0103? Cum facem vizibile istoriile de migra\u0163ie, istoriile \u201esecrete\u201d, istoriile care \u201enu-s de aici\u201d din familiile noastre? \u015ei cum le red\u0103m puterea emancipatoare? Cum transform\u0103m cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi discu\u0163iile teoretice despre sclavie, emancipare, exploatare, egalitate, drepturi etc. \u00een instrumente practice ale identit\u0103\u0163ii noastre, \u00eentr-o pozi\u0163ie asumat\u0103 \u00een lupta cu injusti\u0163ia social\u0103, \u00een ac\u0163iuni solidare?<\/p>\n

Cum trecem dincolo de sloganuri?<\/p>\n

\n

\n

\n

1<\/a> De v\u0103zut <\/span>Privind prin piele<\/b><\/span> \u00een paralel cu piesele Teatrului Giuvlipen \u015fi cu piesele <\/span>Voi n-a\u0163i v\u0103zut nimic<\/b><\/span>, <\/span>Nu ne-am n\u0103scut la locul potrivit<\/b><\/span>, <\/span>Declar pe propria r\u0103spundere<\/b><\/span>, <\/span>La Harneal\u0103<\/b><\/span>.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n

2<\/a> \u201eNu pot s\u0103 v\u0103 spun c\u00e2t de mult iubesc rolul \u0103sta \u0219i c\u00e2t de ner\u0103bd\u0103toare sunt s\u0103-l joc dar pot s\u0103 v\u0103 ar\u0103t dac\u0103 veni\u021bi joi \u0219i vineri la premier\u0103!\u201d (Mihaela Dr\u0103gan, postare pe facebook 18 septembrie 2016)<\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Ioana Florea Am v\u0103zut spectacolul Privind prin piele la Centrul de Teatru Educa\u0163ional Replika, varianta \u00een care joac\u0103 Mihaela Dr\u0103gan \u015fi Alexandru Fifea. Spectacolul este \u00een dubl\u0103 distribu\u021bie, cu o variant\u0103 \u00een care joac\u0103 Alina \u0218erban \u015fi Alexandru Fifea. Echipa este format\u0103 din Alexandru Berceanu – regia, Maria Cre\u021bu – scenografie, Golem Studio – visuals, Andreea Du\u021b\u0103 – coregrafie, Leonard Stoica – muzic\u0103, Vlad Ioachimescu – sound design, Fatih Genckal – artist asociat, Ay\u015f\u0131l Ak\u015fehirli \u0219i Alexandru Berceanu – text. Realizarea piesei a fost parte dintr-un proiect mai amplu, numit Istanbul \u2013 Bucharest by Play, ini\u0163iat de Asocia\u0163ia dramAcum…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[93],"tags":[179,178,106,214,176],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3715"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3715"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3715\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3718,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3715\/revisions\/3718"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}