Sieranevada (regia Cristi Puiu) este propunerea Rom\u00e2niei la Oscarul pentru cel mai bun film str\u0103in, c\u00e2\u0219tig\u0103torul a nenum\u0103rate premii \u0219i destinatarul unui val de critici pozitive \u00een presa autohton\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. Tot Sieranevada este \u0219i filmul care a deschis pe 17 octombrie festivalul de film documentar Astra de la Sibiu. Aceast\u0103 asociere dintre documentar \u0219i filmul lui Puiu, al\u0103turi de accentul pus de nenum\u0103rate ori pe caracterul s\u0103u de \u201doglind\u0103 a societ\u0103\u021bii\u201d \u0219i pe capacitatea sa de a da seama de o a\u0219a-zis\u0103 \u201dnatur\u0103 uman\u0103\u201d, sunt elemente cheie \u00een cadrul de receptare a filmului. Cinemaul realist cu aparente inten\u021bii documentare pe care \u00eel practic\u0103 Cristi Puiu se vrea un instrument epistemologic care faciliteaz\u0103 ob\u021binerea unei cunoa\u0219teri universal valabile despre lume \u0219i revelarea unor adev\u0103ruri altfel greu de identificat \u00een \u021besutul nediferen\u021biat, \u201dnefiltrat prin art\u0103\u201d, al cotidianului.<\/p>\n
![\"sieranevada-afis\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/Sieranevada-afis-1024x576.jpg\")
\u00cemi propun \u00een continuare s\u0103 vorbesc despre subiectivitatea manifest\u0103 \u00een Sieranevada, despre procesele de obiectificare pe care le practic\u0103 \u0219i despre modalit\u0103\u021bile specifice prin care, departe de a livra o imagine \u201dneutr\u0103\u201d \u0219i \u201dadev\u0103rat\u0103\u201d a societ\u0103\u021bii contemporane \u0219i a rela\u021biilor care o caracterizeaz\u0103, legitimeaz\u0103 o raportare subiectiv\u0103, conservatoare \u0219i dominant\u0103 \u00een discursul mainstream, la acestea.<\/p>\n
Filmul deruleaz\u0103 succesiunea de evenimente care au loc \u00een apartamentul \u00een care familia Miric\u0103 se reune\u0219te pentru parastasul tat\u0103lui personajului principal, Lary. Acesta e un b\u0103rbat de patruzeci \u0219i ceva de ani, b\u00e2ntuit \u0219i h\u0103r\u021buit, \u00een\u021belegem, de mai multe probleme: tensiuni \u00een rela\u021bia cu so\u021bia, stres implicat de cre\u0219terea copiilor (fete), incertitudini izvor\u00e2te din reorientarea profesional\u0103 (Lary este medic, dar s-a reorientat c\u0103tre v\u00e2nzarea de aparatur\u0103 medical\u0103). Peste toate acestea, sau pornind de la toate acestea, Lary este fr\u0103m\u00e2ntat de o criz\u0103 existen\u021bial\u0103.<\/p>\n
\u00cen jurul lui se desface arhitectura emo\u021bional\u0103 \u0219i pluristratificat\u0103 a rela\u021biilor familiale, \u00een care fiecare joac\u0103 un rol fix, puternic informat de gen. \u00cen Sieranevada, femeile ocup\u0103 pozi\u021bii de autoritate \u00eentr-un fel specific (mama lui Lary este amfitrioana \u0219i p\u0103str\u0103toarea tradi\u021biilor, dar manifest\u0103 un respect aproape \u00eenfrico\u0219at fa\u021b\u0103 de fiul ei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l calmeze c\u00e2nd acesta se \u00eenfurie) \u0219i sunt definite \u00een primul r\u00e2nd prin raportarea lor la familie, \u0219i deloc prin profesie (conteaz\u0103 dac\u0103 sunt mame, so\u021bii, surori \u2013 \u0219i nu ce meserie au, ca \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor care sunt prezenta\u021bi ca medic, militar, profesor de matematic\u0103). Cu ele nu vom privi aproape niciodat\u0103 \u00eempreun<\/i>\u0103<\/i>, cu ele nu ne vom afla \u00eentr-o rela\u021bie de complicitate, a\u0219a cum suntem invitate\/\u021bi s\u0103 privim, \u0219i implicit s\u0103 \u00een\u021belegem lucrurile, \u00eempreun\u0103 cu protagonistul Lary.<\/p>\n
\u00cen scena cu care debuteaz\u0103 Sieranevada camera urm\u0103re\u0219te personajele de la distan\u021b\u0103 ca un spion, indic\u00e2nd obiectul de interes al privirii pe care filmul o reprezint\u0103<\/i>. \u00cen scenele urm\u0103toare, distan\u021ba se mic\u0219oreaz\u0103 mult, aceast\u0103 varia\u021bie indic\u00e2nd, cred, faptul c\u0103 suntem invitate\/\u021bi s\u0103 ader\u0103m la modul de a privi al unui subiect <\/i>con\u0219tient de prezen\u021ba sa \u00een lume<\/i>: o prezen\u021b\u0103 pe care vrea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 o poate urm\u0103ri \u0219i cu deta\u0219are<\/i>, con\u0219tient de inserarea lui \u00een social, al\u0103turi de \u0219i \u00een rela\u021bie cu ceilal\u021bi actori, dar \u0219i cu compasiune<\/i>, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 creeze empatie cu sentimentele \u0219i tr\u0103irile sale, cu felul \u00een care vede, judec\u0103 \u0219i simte.<\/p>\n
Iluzia de \u201dreal\u201d se construie\u0219te printre altele prin experimentarea timpului \u2013 nu suntem scuti\u021bi de lunga a\u0219teptare \u00eempreun\u0103 cu personajele a momentului \u00een care se vor a\u0219eza la mas\u0103 \u0219i nici de urm\u0103rirea \u00een detaliu a diverselor evenimente care au loc \u00eentre timp. Pe de alt\u0103 parte, mi\u0219carea camerei \u00een apartament, de la un interior la altul, pe r\u00e2nd, construie\u0219te a\u0219teptarea (\u0219i dorin\u021ba!) ca \u00eencet, cu r\u0103bdare, s\u0103 cartografiem \u00eentreg spa\u021biul care con\u021bine evenimentele \u0219i s\u0103 percepem felul \u00een care el d\u0103 o form\u0103 specific\u0103 tensiunilor dintre personaje (apartamentul fiind el \u00eensu\u0219i un fel de personaj): la sf\u00e2r\u0219it putem spera astfel s\u0103 avem o perspectiv\u0103 \u201dcomplet\u0103\u201d asupra rela\u021biilor din familie. Aceste elemente contribuie la procesul de asigurare a spectatorilor c\u0103 li se ofer\u0103 libertatea de a trage propriile concluzii.\u00a0 Garan\u021bia const\u0103 \u00eens\u0103 mai ales de prezentarea aparent f\u0103r\u0103 parti-pris-uri a tensiunilor \u0219i conflictelor, \u0219i de construc\u021bia\u00a0 nuan\u021bat\u0103 a personajelor.<\/p>\n
De fapt modul \u00een care sunt construite majoritatea personajelor (obiectele privirii), \u0219i \u00een special reac\u021biile personajului central (subiectul privirii), joac\u0103 un rol de direc\u021bionare puternic, chiar dac\u0103 elementele enumerate mai sus, prin impresia de neutralitate \u0219i realism pe care o dau, camufleaz\u0103 de multe ori aceast\u0103 direc\u021bionare.<\/p>\n
![\"bucatarie\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/bucatarie.jpg\")
Felul \u00een care este construit\u0103 discu\u021bia din buc\u0103t\u0103rie despre comunism, departe de a fi unul neutru, legitimeaz\u0103 \u00een final o anumit\u0103 pozi\u021bionare fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 tem\u0103. Doamna Evelina \u00eei \u021bine o prelegere calm\u0103 \u0219i calculat\u0103, dar nelipsit\u0103 de intensitate afectiv\u0103, Sandrei, sora lui Lary. Mai t\u00e2n\u0103ra ei interlocutoare robote\u0219te prin buc\u0103t\u0103rie, pl\u00e2ng\u00e2nd \u0219i r\u0103bufnind din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/p>\n
La prima vedere, perspectiva asupra acestui dialog este echilibrat\u0103. Evelina sus\u021bine ap\u0103sat \u0219i hot\u0103r\u00e2t un punct de vedere opus celui dominant: comuni\u0219tii sunt autorii unor reforme benefice politice \u0219i sociale. Dar aceast\u0103 perspectiv\u0103 este delegitimat\u0103 prin construc\u021bia personajului care o reprezint\u0103: acea doamn\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103, cu c\u0103ciul\u0103 de blan\u0103, fost\u0103 activist\u0103 de partid, na\u021bionalist\u0103 (deci sigur anti-european\u0103), nelini\u0219titor de rece (interlocutoarea ei pl\u00e2nge, iar ea n-o consoleaz\u0103 cum ar face o \u201dfemeie normal\u0103\u201d, ba dimpotriv\u0103) \u0219i cu reac\u021bii nea\u0219teptate (face o scen\u0103 c\u00e2nd Ofelia \u00eei vars\u0103 ciorb\u0103 pe m\u00e2n\u0103). Oric\u00e2t de juste \u0219i sus\u021binute ar fi observa\u021biile Evelinei (\u0219i chiar sunt: reformele comuniste \u00een educa\u021bie \u0219i locuire sunt un fapt), for\u021ba lor persuasiv\u0103 este subminat\u0103 de construc\u021bia personajului.<\/p>\n
Cu toate resorturile afectului, Sandra sus\u021bine c\u0103 dimpotriv\u0103, comuni\u0219tii au fost ni\u0219te criminali, care au aruncat at\u00e2\u021bia preo\u021bi \u0219i intelectuali \u00een pu\u0219c\u0103rii. Iar toate reformele despre care vorbe\u0219te Evelina ar fi fost f\u0103cute \u0219i de rege, dac\u0103 ar fi avut timp. Dar cu toate c\u0103 sus\u021bine punctul de vedere comun al discursului dominant autohton, \u0219i Sandra este construit\u0103 \u00eentr-un fel care submineaz\u0103 for\u021ba persuasiv\u0103 a opiniei ei. Emotivitatea excesiv\u0103 (datorit\u0103 c\u0103reia, \u00een compara\u021bie cu doamna Evelina, Sandra pare mai uman\u0103 – pentru c\u0103 conform stereotipului, femeile \u00ee\u0219i \u00eemplinesc natura adev\u0103rat\u0103 doar c\u00e2nd sunt emo\u021bionale, empatice \u0219i miloase), emo\u021bia excesiv\u0103 a Sandrei, deci, al c\u0103rei motiv nu e neap\u0103rat clar, saboteaz\u0103 serios credibilitatea personajului. \u00cen buna tradi\u021bie a ra\u021bionalit\u0103\u021bii, cineva at\u00e2t de \u201dafectat\u201d nu poate g\u00e2ndi drept.<\/p>\n
La un moment dat, \u00een discu\u021bia dintre cele dou\u0103 femei excesive, intervine Lary. Calm \u0219i deta\u0219at, \u00eencheind rotund conversa\u021bia (nu mai prime\u0219te niciun r\u0103spuns care s\u0103 r\u0103stoarne situa\u021bia), Lary arat\u0103 care e pozi\u021bia just\u0103 din care trebuie judecat. Interven\u021bia lui sprijin\u0103 punctul de vedere al Sandrei, dar f\u0103r\u0103 exager\u0103ri emo\u021bionale \u0219i \u00eenclin\u0103 balan\u021ba: s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u00e2t\u0103 suferin\u021b\u0103 ne-a adus munca silnic\u0103 la canal. B\u0103rbatul ra\u021bional, calm, lucid, dar <\/i>deloc<\/i> insensibil, \u0219tie s\u0103 dea o dimensiune politic\u0103 \u0219i argumentativ\u0103 suferin\u021bei personale.<\/i><\/p>\n
Aceast\u0103 postur\u0103 a dreptei judec\u0103\u021bi inseparabile de caracteristicile tradi\u021bionale ale masculinit\u0103\u021bii civilizate \u0219i ra\u021bionale se manifest\u0103 \u0219i \u00een alte scene. Dup\u0103 ce are loc, \u00een sufragerie, discu\u021bia cu valen\u021be filozofice dintre b\u0103rba\u021bi, despre cum ar trebui s\u0103 ne fundament\u0103m cunoa\u0219terea \u2013 despre rolul fricii \u00een cunoa\u0219tere \u0219i despre credibilitatea pe care o acord\u0103m surselor oficiale, una dintre concluzii fiind c\u0103 ar trebui s\u0103 g\u00e2ndim cu capul nostru<\/i> – urmeaz\u0103 scena de la plecarea preotului. Acesta poveste\u0219te ce i s-a \u00eent\u00e2mplat de cur\u00e2nd \u2013 cum un \u0219ofer de taxi l-a \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva Isus o fi venit deja \u0219i noi nu l-am recunoscut. Preotul spune c\u0103 discu\u021bia l-a \u00eentristat \u0219i c\u0103 i-a dat mult de g\u00e2ndit, dar c\u0103 apoi \u0219i-a dat seama u\u0219urat c\u0103 totul fusese doar o ispit\u0103, \u0219i a revenit la credin\u021b\u0103. Citit\u0103 \u00een continuarea scenei din sufragerie, scena m\u0103rturisirii preotului arat\u0103 cu degetul diferen\u021ba dintre b\u0103rba\u021bii civiliza\u021bi \u0219i moderni care dezbat \u0219i discut\u0103 despre cum se accede la adev\u0103r, \u0219i b\u0103rba\u021bii barbari care (al\u0103turi de femeile care \u00eei sorb cuvintele f\u0103r\u0103 s\u0103-i \u00eentrerup\u0103), aleg calea credin\u021bei f\u0103r\u0103 cercetare. Credin\u021ba oarb\u0103 a barbarilor, la fel ca afectivitatea necontrolat\u0103, respectiv distorsionat\u0103, a femeilor, este taxat\u0103 ca modalitate neviabil\u0103 de a cunoa\u0219te, prin opozi\u021bie cu postura serioas\u0103 \u0219i credibil\u0103 a b\u0103rbatului de\u0219tept \u0219i civilizat.<\/p>\n
![\"preot\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/preot.png\")
\u0218i pentru c\u0103 Lary este reprezentantul acestei posturi dezirabile tradi\u021bional masculine, a echilibrului, lucidit\u0103\u021bii, discern\u0103m\u00e2ntului, dar \u0219i a sensibilit\u0103\u021bii cu m\u0103sur\u0103 \u0219i a umanit\u0103\u021bii, reac\u021biile sale cap\u0103t\u0103 un maxim de legitimitate \u0219i direc\u021bioneaz\u0103 raportarea noastr\u0103 la evenimente \u0219i la personaje.<\/p>\n
C\u00e2nd Feli \u00eel acuz\u0103, de fa\u021b\u0103 cu toat\u0103 lumea, pe Toni, so\u021bul ei, c\u0103 a \u00een\u0219elat-o, to\u021bi cei prezen\u021bi r\u0103m\u00e2n ini\u021bial sidera\u021bi. \u00cen loc s\u0103 insiste pe protagonista scenei aflat\u0103 \u00eentr-un moment de expunere \u0219i vulnerabilizare disperat\u0103, de exprimare penibil\u0103 a furiei, ca s\u0103 creeze spa\u021biul \u0219i r\u0103gazul pentru empatie, regizorul alege cadre care cuprind \u0219i celelalte personaje,\u00a0 eviden\u021biind elementul public al scenei. \u00cempreun\u0103 cu r\u00e2sul1<\/sup><\/a> \u0219i cu atitudinea lui Lary, acest element mut\u0103 accentul de pe drama lui Feli, pe grotescul situa\u021biei \u0219i pe ridicolul la care s-a expus vulnerabiliz\u00e2ndu-se \u00een acest fel. Din nou afectivitatea dezordonat\u0103 exhibat\u0103 necontrolat \u00een public (de o femeie) este taxat\u0103 prin reac\u021bia deta\u0219at\u0103 a protagonistului. Dar dac\u0103 \u00een scena din buc\u0103t\u0103rie, important\u0103 era incapacitatea femeilor de a canaliza \u00een mod just afectivitatea \u00eentr-o disput\u0103 cu argumente, aici accentul cade pe expresia afectivit\u0103\u021bii \u00een public<\/i>. Chiar dac\u0103 \u0219i Lary are r\u0103bufniri emo\u021bionale, ele nu au loc \u00een mod necivilizat, de fa\u021b\u0103 cu toat\u0103 lumea, ci \u00eentr-un cadru privat \u2013 cu mama (furie), cu so\u021bia (dezn\u0103dejde).<\/p>\n Prin clarificarea acestor \u201dadev\u0103ruri\u201d suntem conduse\/\u0219i de m\u00e2na abil\u0103 a regizorului. Privirea manifest\u0103 \u00een film \u00ee\u0219i formeaz\u0103 cu pricepere obiectele \u0219i-\u0219i afirm\u0103 f\u0103r\u0103 rest subiectul. Obiectele sunt toate personajele fie esen\u021bial exterioare masculinit\u0103\u021bii, fie deviante de la procesul de \u00eemplinire a masculinit\u0103\u021bii. Mai exact, \u00een Sieranevada, obiectele privirii sunt femeile lipsite de sensibilitate, femeile prea sensibile, femeile necontrolate, femeile incon\u0219tiente. Dar \u0219i b\u0103rba\u021bii rata\u021bi, de exemplu profesorul de matematic\u0103 \u2013 ratat din punctul de vedere al statutlui, conspira\u021bionistul \u2013 cu o masculinitate ne\u00eemplinit\u0103 poate pentru c\u0103 e \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r \u0219i n-are \u00eenc\u0103 familie, sau tr\u0103d\u0103torul \u2013 ratat ca b\u0103rbat nu pentru c\u0103 \u00ee\u0219i \u00een\u0219eal\u0103 nevasta (din film se \u00een\u021belege c\u0103 adulterul e o tr\u0103s\u0103tur\u0103 natural\u0103 a masculinit\u0103\u021bii), ci pentru c\u0103 nu \u0219tie s\u0103 fie decent \u0219i s\u0103 p\u0103streze aparen\u021bele \u00een public. Cu to\u021bii sunt supu\u0219i, sub imperiul privirii care \u00eei produce ca obiecte, pericolului de a aluneca \u00een derizoriu \u0219i \u00een ridicol.<\/p>\n Reprezentarea unui anumit tip de subiectivitate este caracteristic\u0103 oric\u0103rei manifest\u0103ri artistice, dar \u00een Sieranevada ea are preten\u021bia unei pozi\u021bion\u0103ri \u201dneutre\u201d. Privirea lui Lary este \u00eens\u0103 privirea lui Puiu \u0219i este privirea cuiva care are p\u0103reri clare despre lume, art\u0103, femei, b\u0103rba\u021bi, dragoste, politic\u0103; aceast\u0103 privire pretinde c\u0103 \u201ddocumenteaz\u0103\u201d, dar imaginea pe care o reprezint\u0103 nu este dec\u00e2t un vehicul pentru legitimarea prin mijloace artistice, foarte subtil\u0103 uneori, a unor opinii conservatoare; de exemplu cea c\u0103 binaritatea de gen e esen\u021bial\u0103 \u0219i ierarhic\u0103. Departe de a fi o oglind\u0103 a lumii, Sieranevada este o re-legitimare a ierarhiilor \u0219i a centralit\u0103\u021bii masculinit\u0103\u021bii care se autoreprezint\u0103 narcisic, obiectific\u00e2nd tot ce nu \u00een\u021belege \u0219i subordon\u00e2nd, evident, tot ce obiectific\u0103.<\/p>\n 1<\/a>Un text excelent despre valen\u021bele r\u00e2sului \u00een Sieranevada, aici<\/a>.<\/p>\n<\/div>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" de Laura Sandu Sieranevada (regia Cristi Puiu) este propunerea Rom\u00e2niei la Oscarul pentru cel mai bun film str\u0103in, c\u00e2\u0219tig\u0103torul a nenum\u0103rate premii \u0219i destinatarul unui val de critici pozitive \u00een presa autohton\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. Tot Sieranevada este \u0219i filmul care a deschis pe 17 octombrie festivalul de film documentar Astra de la Sibiu. Aceast\u0103 asociere dintre documentar \u0219i filmul lui Puiu, al\u0103turi de accentul pus de nenum\u0103rate ori pe caracterul s\u0103u de \u201doglind\u0103 a societ\u0103\u021bii\u201d \u0219i pe capacitatea sa de a da seama de o a\u0219a-zis\u0103 \u201dnatur\u0103 uman\u0103\u201d, sunt elemente cheie \u00een cadrul de receptare a filmului. Cinemaul realist cu…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[161],"tags":[195,197,196,194],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3686"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3686"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3686\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3698,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3686\/revisions\/3698"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"sufragerie\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/sufragerie-1-1024x576.jpg\")
\u0218i cu toate c\u0103 afi\u0219area emo\u021bionalit\u0103\u021bii poate p\u0103rea o interven\u021bie disruptiv\u0103 \u00een reprezentarea masculinit\u0103\u021bii protagonistului, dup\u0103 p\u0103rerea mea nu este deloc. Atunci c\u00e2nd Lari pl\u00e2nge \u00een ma\u0219in\u0103, amintindu-\u0219i de tat\u0103l s\u0103u, r\u00e2sul Laurei nu e un instrument care s\u0103 faciliteze aruncarea \u00een derizoriu a vulnerabiliz\u0103rii lui Lari, a\u0219a cum fusese atitudinea acestuia din urm\u0103 \u00een scena Ofelia-Toni. R\u00e2sul Laurei este unul care arat\u0103 implicarea ei afectiv\u0103 \u0219i care vine s\u0103 sus\u021bin\u0103 puternic procesul de empatizare cu personajul. Distan\u021ba fa\u021b\u0103 de personaje e mic\u0103 \u2013 st\u0103m pe bancheta din spate a ma\u0219inii: ni se ofer\u0103 timpul \u0219i contextul necesare pentru a-l \u00een\u021belege pe Lari, pentru a ne emo\u021biona \u0219i pentru a fi al\u0103turi de el. Reprezentarea b\u0103rbatului care se comport\u0103 decent \u00een public, se completeaz\u0103 aici prin dimensiunea privat\u0103, \u00een care vedem, iat\u0103, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 are discern\u0103m\u00e2nt, acesta are \u0219i sentimente profunde: cu alte cuvinte, c\u0103 este om<\/i>.<\/p>\n![\"masculinitate\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/masculinitate-1024x540.jpg\")
Ca subiect se afirm\u0103 doar masculinitatea actualizat\u0103 a lui Lary, \u0219i eventual a fratelui s\u0103u, cu toate fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u0219i temerile lor. Prin defini\u021bia ei social\u0103 \u0219i cultural\u0103, masculinitatea nu poate fi niciodat\u0103 complet<\/em> \u00eemplinit\u0103 \u0219i are \u00eentotdeauna bre\u0219e care o expun pericolului c\u0103derii: tocmai \u00een aceast\u0103 distan\u021b\u0103 irecuperabil\u0103 \u0219i \u00een aceste fisuri se g\u0103sesc dramele existen\u021biale ale purt\u0103torilor unei astfel de masculinit\u0103\u021bi. Ei sunt totu\u0219i, prin compara\u021bie cu cei incontestabil rata\u021bi, \u201db\u0103rba\u021bii adev\u0103ra\u021bi\u201d: locul lor \u00een societate e unul clar, de autoritate – au so\u021bii pe care le \u00een\u0219eal\u0103 civilizat, au copii, au meserii importante; pozi\u021bia lor de cunoa\u0219tere e central\u0103, con\u0219tient\u0103, liber\u0103 \u0219i ordonatoare; cea cu care suntem invitate\/\u021bi s\u0103 empatiz\u0103m \u0219i s\u0103 ne identific\u0103m. So\u021biile, mamele, surorile \u0219i fiicele cu greu ar putea invita la identificare, a\u0219a cum sunt construite \u00een Sieranevada. Pe ele nu le cunoa\u0219tem \u00een profunzime, ele sunt vehiculele unor diverse stereotipuri. Doar b\u0103rba\u021bii purt\u0103tori ai unei masculinit\u0103\u021bi \u00eemplinite sunt personajele complexe, nuan\u021bate, coerente \u0219i umane.<\/p>\n