Toni Erdmann este un film despre problemele clasei de mijloc \u0219i clasei bogate occidentale, \u0219i despre felul \u00een care se configureaz\u0103 aceste probleme \u00een contextul capitalismului interna\u021bional. Subiectul este relativ simplu: Winifried Conradi, german \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste, profesor de \u0219coal\u0103 general\u0103, cu valori umaniste, amator \u0219i practicant de umor bizar, c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een Bucure\u0219ti pentru a-\u0219i vizita fiica, Ines Conradi, consultant de management la o companie multina\u021bional\u0103. Pentru a r\u0103spunde lipsei de comunicare \u0219i dezinteresului fiicei, Winifried \u00ee\u0219i construie\u0219te un alter-ego excentric, Toni Erdmann, cu peruc\u0103 ridicol\u0103 \u0219i protez\u0103 deta\u0219abil\u0103, care joac\u0103 fars\u0103 dup\u0103 fars\u0103 \u0219i pune \u00een pericol pozi\u021bia lui Ines \u00een lumea <\/span><\/span><\/span>high-class corporate<\/i><\/span><\/span><\/span> bucure\u0219tean\u0103. Filmul vorbe\u0219te despre lipsa de comunicare \u0219i degradarea rela\u021biei tat\u0103-fiic\u0103, despre diferen\u021ba de valori \u00eentre genera\u021bii, eviden\u021biat\u0103 prin conflictul \u00eentre umanismul \u0219i bucuria jovial\u0103 a tat\u0103lui \u0219i carierismul \u0219i conformismul fiicei, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 despre dezumanizarea \u0219i pierderea sensului (\u201esensul vie\u021bii\u201d este o preocupare recurent\u0103 a personajelor principale) pe care le aduce \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area valorilor capitaliste. Demers salutar p\u00e2n\u0103 aici. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n Conradi \u0219i fiica sa viziteaz\u0103 inopinat o familie de localnici, presupus\u0103 din clasa de mijloc, care s\u0103rb\u0103tore\u0219te Pa\u0219tele \u00een avans. Cei doi apar neanun\u021ba\u021bi, dup\u0103 ce primiser\u0103 o invita\u021bie de polite\u021be la o recep\u021bie. Mai mult, Conradi pretinde, \u00een ciuda aspectului s\u0103u pauper, c\u0103 ar fi nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t \u201eambasadorul Germaniei\u201d. Cu toate acestea, sunt primi\u021bi cu bra\u021bele deschise de st\u0103p\u00e2na casei, ospitalier\u0103 \u0219i \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de prezen\u021ba occidentalilor. \u00centr-o scen\u0103 complet neverosimil\u0103, familia (despre care se \u00een\u021belege c\u0103 este urban\u0103 \u0219i relativ \u00eenst\u0103rit\u0103) se chinuie s\u0103 le arate str\u0103inilor procesul de \u00eencondeiere a ou\u0103lor de Pa\u0219te. \u00cen acest episod tipic exotizant, publicul (occidental) neavizat este l\u0103sat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 acesta ar fi un obicei obi\u0219nuit \u00een r\u00e2ndul clasei \u00eenst\u0103rite bucure\u0219tene. Mai departe, Winifried \u0219i Ines se apuc\u0103 s\u0103 c\u00e2nte o pies\u0103 de Whitney Huston la un pian de juc\u0103rie, monopoliz\u00e2nd practic petrecerea. Momentul este unul de reg\u0103sire emo\u021bional\u0103 pentru tat\u0103 \u0219i fiic\u0103, pe care, din cauza configura\u021biei raportilor de putere, gazdele sunt obligate s\u0103 \u00eel integreze \u00een s\u0103rb\u0103toarea lor \u0219i s\u0103 \u00eel \u0219i aplaude. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n \u00cen preajma sondelor de petrol de la Buz\u0103u, Conradi, r\u0103t\u0103cit \u00een sat pentru a-\u0219i face nevoile, este poftit \u00een cas\u0103 de un \u021b\u0103ran, \u0219i el super-ospitalier, \u00eentruchipare perfect\u0103 a \u201ebunului s\u0103lbatic\u201d din imaginarul occidental. Casa este s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 \u0219i murdar\u0103, wc-ul este relativ sc\u00e2rbos, dar germanii descoper\u0103, \u0219i aici, valoarea ospitalit\u0103\u021bii \u0219i un localnic plin de sim\u021bul umorului \u0219i umanitate, pe care clasa \u00eenst\u0103rit\u0103 occidental\u0103 le-a pierdut. Conradi, paternalist, \u00eei spune \u021b\u0103ranului, care tr\u0103ie\u0219te \u00een s\u0103r\u0103cia lui cinstit\u0103, \u201es\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 umorul\u201d. Fiica sa \u00eel taxeaz\u0103, corect, pentru cinism. Momentul este puternic – ne face s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 cinismul tinerei manager, gata s\u0103 recomande f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 concediera a sute de persoane, \u0219i pseudo-umanismul tat\u0103lui, care, \u00een fa\u021ba s\u0103r\u0103ciei nude, se bucur\u0103 de reg\u0103sirea \u201evalorilor umane\u201d, sunt fa\u021bete complementare ale aceluia\u0219i proces de deposedare \u0219i inferiorizare. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n Pe tot parcursul filmului, Winifried Conradi, profesorul modest din Germania, face cheltuieli exorbitante, de la homar \u00een restaurante de lux, la \u00eenchirierea unei limuzine cu \u0219ofer \u2013 situa\u021bie emblematic\u0103 at\u00e2t pentru diferen\u021bele de clas\u0103 centru-periferie. Bazele interna\u021bionalismului proletar trebuie revizuite serios \u00eentr-o lume \u00een care profesorul de provincie din Germania \u00ee\u0219i permite cheltuieli de lux inaccesibile chiar pentru clasa de mijloc \u00eenst\u0103rit\u0103 est-european\u0103. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n Tematic, at\u00e2t distrac\u021biile expa\u021bilor din restaurantele de lux \u0219i barurile de striptease, c\u00e2t \u0219i confruntarea cu s\u0103r\u0103cia de la \u021bar\u0103, aduc aminte de scene din <\/span><\/span><\/span>Soy Cuba<\/b><\/span><\/span><\/span>, filmul lui Mikhail Kalatozov despre Cuba pre-revolu\u021bionar\u0103. Doar c\u0103, \u0219i aici intervine problema principal\u0103, spre deosebire de Kalatozov, \u00een <\/span><\/span><\/span>Toni Erdmann<\/b><\/span><\/span><\/span> toate aceste am\u0103nunte, care ar fi putut constitui premisele unei viziuni emancipatoare, sunt folosite strict ca decor, construit corect \u0219i detaliat, dar strict decor pentru transform\u0103rile existen\u021biale ale occidentalilor. Atunci c\u00e2nd nu au func\u021bie decorativ\u0103, reac\u021biile localnicilor devin \u0219i surse de umor, at\u00e2t pentru Conradi, care se distreaz\u0103 pe seama unui muncitor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama c\u0103 \u00eei pune \u00een pericol locul de munc\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru spectator, \u00eembiat s\u0103 r\u00e2d\u0103 de conformismul asistentei care se dezbrac\u0103 de dragul \u0219efei sau de accentul strident \u00een englez\u0103 al unui corporatist rom\u00e2n. Personajele locale r\u0103m\u00e2n simple scheme care s\u0103 justifice, amplifice, contrazic\u0103, poten\u021beze tr\u0103irile \u0219i sentimentele eroilor. Localnicii din film nu sufer\u0103 nici cea mai mic\u0103 transformare, ei au strict func\u021bie de declan\u0219ator pentru germani. Cei mai mul\u021bi dintre localnici nu par s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mare lucru din contextul profund subaltern \u00een care func\u021bioneaz\u0103, sau par s\u0103 fie \u00eemp\u0103ca\u021bi, dac\u0103 nu \u0219i mul\u021bumi\u021bi, cu pozi\u021bia lor \u00een cadrul acestui sistem de rela\u021bii. \u00cen schimb, cele dou\u0103 personaje centrale au trasee, au sentimente complexe \u0219i contradictorii, sufer\u0103, se modific\u0103 pe parcursul filmului, au consisten\u021ba \u0219i complexitatea unor oameni \u00een carne \u0219i oase. Rom\u00e2nii \u0219i Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n obiecte de decor pictat pentru aventurile de reg\u0103sire a propriei umanit\u0103\u021bi ale vest-europenilor. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n Sigur, se poate obiecta c\u0103 miza filmului nu sunt personajele locale, \u0219i c\u0103 este nejustificat\u0103 preten\u021bia de a fi subiect central \u00eentr-un film cu alt\u0103 tematic\u0103. \u00cens\u0103 aici intervine problema principal\u0103 \u2013 de ce a fost aleas\u0103 Rom\u00e2nia ca decor pentru dramele occidentale? Oare corporatismul trans-na\u021bional nu dezumanizeaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 peste tot? Expa\u021bii germani care lucreaz\u0103 \u00een centrul politico-economic al lumii, la Londra sau New York, nu sunt la fel de carieri\u0219ti \u0219i obseda\u021bi de succes? R\u0103spunsul vine din declara\u021biile regizoarei Maren Ade: <\/span><\/span><\/span><\/p>\n \u201eApoi, o \u0219tiam deja pe Ada Solomon de la HiFilm. M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 sunt at\u00e2t de mul\u021bi cinea\u0219ti talenta\u021bi aici, nu ave\u021bi nevoie s\u0103 vin eu s\u0103 fac filme la Bucure\u0219ti. Dar ea mi-a zis c\u0103 e mai bine ca cineva din afar\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre aceast\u0103 perspectiv\u0103 a expatria\u021bilor. A\u0219a am ajuns s\u0103 vin in vizit\u0103 de c\u00e2teva ori \u0219i mi-a pl\u0103cut foarte mult aici. Aproape toate scenele au fost scrise pentru un loc anume. Era necesar s\u0103 fie Rom\u00e2nia\u201d1<\/sup><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n A\u0219adar, propunerea a venit pe baza rela\u021biilor personale dintre regizoare \u0219i co-produc\u0103toarea din Rom\u00e2nia. Mai departe \u00eens\u0103, de\u0219i afirm\u0103 c\u0103 a scris majoritatea scenelor pentru contextul local \u0219i c\u0103 era \u201enecesar s\u0103 fie \u00een Rom\u00e2nia\u201d, regizoarea vorbe\u0219te pe tot parcursul interviului doar despre dinamicile rela\u021biei tat\u0103-fiic\u0103, \u0219i despre combina\u021bia de dram\u0103 \u0219i comedie din via\u021ba acestora. De altfel, dezinteresul pentru Bucure\u0219ti ca ora\u0219 se las\u0103 sim\u021bit \u00een lipsa de aten\u021bie pentru geografia local\u0103. Bucure\u0219tiul din film este unul generic, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu geografia real\u0103 a locului. Astfel, locuin\u021ba lui Ines este c\u00e2nd \u00een zona Bati\u0219tei, c\u00e2nd \u00een zona centrului civic, \u00een func\u021bie, probabil, de necesit\u0103\u021bile cinematografice sau de produc\u021bie. \u00cen schimb, ceea ce nu men\u021bioneaz\u0103 regizoarea, dar este cu siguran\u021b\u0103 un factor de decizie, este dimensiunea economic\u0103: Rom\u00e2nia este \u00een momentul de fa\u021b\u0103 una dintre \u021b\u0103rile cele mai convenabile pentru produc\u021bia de film occdental\u0103. Exist\u0103 companii de produc\u021bie profesioniste \u0219i actori excelen\u021bi, toate la pre\u021buri mult sub cele practicate \u00een Europa de Vest. A\u0219adar, \u00eenclusiv alegerea Rom\u00e2niei ca loca\u021bie de filmare \u0219i pies\u0103 de decor pentru film se supune raporturilor de for\u021be centru-periferie \u0219i diviziunii neo-coloniale descrise detaliat \u00een film.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n Din p\u0103cate, aleg\u00e2nd s\u0103 pun\u0103 \u00een prim-plan rela\u021biile inter-umane tat\u0103-fiic\u0103 \u0219i folosind descrierea pozi\u021biei periferice a Rom\u00e2niei doar ca fundal pentru configurarea acestor rela\u021bii, filmul rateaz\u0103 complet o critic\u0103 politic\u0103 direct\u0103. Viziunea din film, care doar reific\u0103 rela\u021biile de dominare centru-periferie, ar fi putut fi salvat\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, dac\u0103 personajul tinerei consultante ar fi avut vreo trezire de con\u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103 sau etic\u0103 la cap\u0103tul parcursului de re-umanizare generat de \u00eent\u00e2lnirea cu tat\u0103l s\u0103u. \u00cens\u0103 nici m\u0103car acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. La sf\u0103r\u0219itul filmului, Ines Conradi, \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 la nivel uman, arat\u0103 c\u0103 nu a suferit de fapt nicio transformare etic\u0103: alege solu\u021bia individualist\u0103 a unei \u201enoi provoc\u0103ri\u201d a carierei \u2013 se mut\u0103 pentru doi ani \u00een Singapore. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n![\"poze\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/poze.jpg\")
Doar c\u0103 decorul ales pentru a spune aceast\u0103 poveste este Rom\u00e2nia (Bucure\u0219tiul \u0219i zona rural\u0103 din apropierea Buz\u0103ului). Astfel, descoperim, \u00eempreun\u0103 cu Conradi, via\u021ba coloni\u0219tilor occidentali \u00een \u201eestul s\u0103lbatic\u201d, surprins\u0103 \u00een detalii, pe c\u00e2t de amuzante \u0219i inedite pentru ochiul occidental, pe at\u00e2t de dureros de recognoscibile pentru noi. Firma de consultan\u021b\u0103 este folosit\u0103 ca paravan de c\u0103tre un investitor occidental pentru concedierea masiv\u0103 a muncitorilor de la compania petrolier\u0103 local\u0103 pe care o cump\u0103r\u0103. Expa\u021bii se delecteaz\u0103 cu homar, \u0219ampanie, baruri de striptease \u0219i, dup\u0103 cum ni se sugereaz\u0103, lucr\u0103toare sexuale locale la alegere. T\u00e2n\u0103ra consultant\u0103 Ines nu are nici cea mai mic\u0103 remu\u0219care pentru faptul c\u0103 \u00eenlesne\u0219te concedierea c\u00e2torva mii de persoane. Managerii expa\u021bi vorbesc despre tinerii manageri locali ca despre oameni foarte \u201ebine-preg\u0103ti\u021bi, cu masteruri \u00een occident, o clas\u0103 interna\u021bional\u0103\u201d \u2013 defini\u021bia aproape ad-litteram a elitelor<\/span><\/span><\/span> compradore<\/i><\/span><\/span><\/span> din \u021b\u0103rile periferice, complicii de serviciu ai capitalului interna\u021bional. Asistenta rom\u00e2nc\u0103 a lui Ines face tot posibilul s\u0103 \u00ee\u0219i mul\u021bumeasc\u0103 \u0219efa, accept\u00e2nd situa\u021biile cele mai umilitoare (de la schimbarea, la un <\/span><\/span><\/span>meeting<\/i><\/span><\/span><\/span> important, a propriei c\u0103m\u0103\u0219i curate cu c\u0103ma\u0219a p\u0103tat\u0103 de s\u00e2nge a \u0219efei, la conformarea cerin\u021bei de a se dezbr\u0103ca pentru un \u201e<\/span><\/span><\/span>naked party<\/i><\/span><\/span><\/span>\u201d organizat ad-hoc de Ines, molipsit\u0103 de la tat\u0103l s\u0103u de bucuria non-conformismului). Din cl\u0103direa super-modern\u0103, cu obligatoriile geamuri de sticl\u0103, consultanta financiar\u0103 Conradi prive\u0219te spre curtea de al\u0103turi \u00een care se vede o familie foarte s\u0103rac\u0103, care tr\u0103ie\u0219te \u00een condi\u021bii insalubre. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n