\u00cen r\u00e2ndurile urm\u0103toare \u00eemi propun s\u0103 privesc dintr-o perspectiv\u0103 socio-politic\u0103 ultimul film al regizoarei Maren Ade, Toni Erdmann. <\/span><\/p>\n Domnul Conradi \u00eei face o vizit\u0103 fiicei sale Ines, o corporatist\u0103 de succes, cu o carier\u0103 fulminant\u0103, proasp\u0103t mutat\u0103 \u00een Bucure\u0219ti pentru un post important de consultant la o multina\u021bional\u0103. Astfel se declan\u0219eaz\u0103 intriga: \u00eentr-un prim plan memorabil, Toni Erdmann alias Winfried Conradi prive\u0219te uimit, copil\u0103ros, dar superior spre lumea fiicei sale la un banchet oferit de Ambasada American\u0103 la un hotel de lux. Diploma\u021bi, corporati\u0219<\/span>t<\/span>i \u0219i so\u021bii de oameni boga\u021bi asist\u0103 la limba de lemn a unui oficia<\/span>l<\/span>. Falsa polite\u021be, \u021binutele scrobite \u0219i discu\u021biile fade ale invita\u021bilor contrasteaz\u0103 cu barba ne\u00eengrijit\u0103, z\u00e2mbetul sardonic \u0219i proteza d<\/span>omnu<\/span>lui Conradi. Lumea business vs. omul normal. Ini\u021bierea i-o face Ines, care-\u0219i poart\u0103 tat\u0103l cu o zgard\u0103 imaginar\u0103 prin tot soiul de non-locuri: la <\/span>SPA<\/span>, la mall sau \u00een cluburi de fi\u021be. \u00cen mai fiecare loc, domnul Conradi este \u201delefantul din camer\u0103\u201d, personajul nepotrivit, cel care rupe punerea \u00een scen\u0103 a rutinei lumii marelui capital. <\/span><\/p>\n Filmul poate fi v\u0103zut \u0219i ca un joc al m\u0103\u0219tilor, al identit\u0103\u021bilor <\/span>performate<\/span>. Regizoarea nici nu se fere\u0219te s\u0103 puncteze <\/span>\u00een for\u021b\u0103<\/span> acest lucru. Winfried \u00eencepe povestea dedubl\u00e2ndu-se \u00een fa\u021b<\/span>a<\/span> unui curier <\/span>\u0219i<\/span> d\u00e2ndu-se drept fratele s\u0103u, Ton<\/span>i, care<\/span> traverseaz\u0103 <\/span>apoi,<\/span> cre\u00e2nd ultraj, mai multe scene cu o masc\u0103 de Halloween pe fa\u021b\u0103. <\/span>Filmul se \u00eencheie<\/span> tot cu o masc\u0103, una bulg\u0103reasc\u0103, care \u201dalung\u0103 spiritele rele\u201d. La r\u00e2ndul ei, Ines este \u00eentr-un soi de continu\u0103 \u201dschizofrenie social\u0103\u201d, juc\u00e2nd tare \u00eentre diploma\u021bie \u0219i \u201dm\u00e2n\u0103 forte\u201d interac\u021biunile cu lumea de corpora\u021bie. <\/span><\/p>\n Dincolo \u00eens\u0103 de aceast\u0103 prezentare destul de lipsit\u0103 de echivoc a m\u0103\u0219tii, ea este un substitut pentru o cheie de interpretare a filmului. M\u0103\u0219tile, sau identit\u0103\u021bile sociale pe care le juc\u0103m, a la Goffman, ne cenzureaz\u0103, ne lipsesc de umanitate, a\u0219a cum \u00eencearc\u0103 s-o creioneze Maren Ade pe protagonista sa. M\u0103\u0219tile au \u0219i un rol de inversiune. Tat\u0103l aflat pe la v\u00e2rsta a treia este cel care, paradoxal, joac\u0103 rolul copilului ter<\/span>i<\/span>bil, \u0219i tot el este persoanjul care provoac\u0103 \u0219i creeaz\u0103 intrig<\/span>i<\/span>le. Acesta le folose\u0219te con\u0219tient \u0219i ludic, \u0219i-i pune pe tav\u0103 fiicei sale un soi de \u201dperformance de ter<\/span>a<\/span>pie\u201d, printr-un proces de dedublare continu\u0103, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la a o confrunta indirect pe <\/span>Ines<\/span> ca s\u0103-\u0219i priveasc\u0103 \u00een sens jungian umbra <\/span>\u0219i<\/span> s\u0103 devin\u0103 auto-reflexiv\u0103 asupra vidului propriei existen\u021be. <\/span>Totul <\/span>culmin<\/span>eaz\u0103<\/span> cu<\/span> scena din clubul de noapte unde acesta asist\u0103 la dezm\u0103\u021bul lui Ines \u0219i a colegilor ei. <\/span><\/p>\n Toni nu se vrea a fi un terapeut, ci mai degrab\u0103 un p\u0103rinte care afectuos \u0219i grijuliu, obsesiv \u0219i absurd observ\u0103 c\u0103 fiic\u0103-sa este \u00eentr-o bucl\u0103, infantilizat\u0103 de mediul \u00een care munce\u0219te. Arsenalul acestuia nu se rezum\u0103 doar la dedublare \u0219i umor, ci o provoac\u0103 pe Ines spre temele mari, \u00eentreb\u00e2nd-o la un moment dat: \u201dTu e\u0219ti om?\u201d, la care ea \u00eei r\u0103spunde peste c\u00e2teva scene: \u201d\u0218tiu b\u0103rba\u021bi de v\u00e2rsta ta cu ambi\u021bii\u201d. Fiica este totu\u0219i construit\u0103 \u00een tu\u0219e suficient de groase, fiind de departe un soi de cli\u0219eu a ceea ce poate ur<\/span>\u00ee<\/span> spectatorul la cultura corporatist\u0103: este o carierist\u0103 obsedat\u0103 de parvenire ierarhic\u0103 \u0219i este lipsit\u0103 de afectivitate. Dac\u0103 n-ar fi existat personajul tat\u0103lui, povestea lui Ines ar fi putut fi oric\u00e2nd subiectul unui roman de Houellebecq. Un roman profund anti-pozitivist, ce prezint\u0103 vidul existen\u021bial al clasei de mijloc occidentale, unde feti\u0219izarea muncii \u0219i a carierei dezumanizeaz\u0103. <\/span><\/p>\n Lupta lui Toni \u00eemi aduce aminte de <\/span>Harold and Maude<\/i><\/span>, unde b\u0103tr\u00e2nica hippie \u00eel revitalizeaz\u0103 \u0219i-l reporne\u0219te uman pe Harold, un b\u0103iat plictisit, obsedat de moarte, dintr-o familie putred de bogat\u0103. S-ar putea s\u0103 nu fie vorba strict de un mit clasic, al b\u0103tr\u00e2nului \u00een\u021belept, ci mai degrab\u0103 o tem\u0103 politizat\u0103. Domnul Conradi este un produs cultural al welfare-ului european, posibil al genera\u021biei post mai 68, pe c\u00e2nd Ines adopt\u0103 alienarea carierismul unei \u201dmileniale\u201d. Subtil, \u00een\u021belegem \u0219i un soi de schimb\u0103ri \u0219i tensiuni ap\u0103rute \u00eentre trei genera\u021bii ale familiei. Bunica decedat\u0103, posibil fascist\u0103 (\u201dasculta un c\u00e2nt\u0103re\u021b american, chiar dac\u0103 era negru\u201d \u2013 a\u0219a cum men\u021bioneaz\u0103 unul dintre personaje) este urmat\u0103 de Toni, evident un revoltat al genera\u021biei p\u0103rin\u021bilor s\u0103i, urmat de Ines, fiica carierist\u0103 \u0219i workaholic\u0103. <\/span><\/p>\n Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, tot jocul de ini\u021biere a lui Ines poate fi \u0219i unul ideologic. M\u0103 g\u00e2ndesc \u00een primul r\u00e2nd la scena \u00een care fiica \u00eencorsetat\u0103 la propriu \u0219i la figurat \u00een cultura corporate, adic\u0103 de rochia de banchet pe care nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u0219i-o scoat\u0103 \u00een timp ce-i sun\u0103 mobilul \u0219i soneria de la u\u0219\u0103, decide o revolt\u0103 spontan\u0103, \u0219i r\u0103m\u00e2ne s\u0103-\u0219i primeasc\u0103 invita\u021bii goal\u0103, protest\u00e2nd ca \u00eentr-un tratat freudo-marxist \u00eempotriva supra-eului ultracenzurat al mediului corporatist din care face parte. Scena este memorabil\u0103, mai ales din perspectiva \u00een care reac\u021bioneaz\u0103 ceilal\u021bi invita\u021bi la banchet care se transform\u0103 dintr-o ga\u0219c\u0103 de corporati\u0219ti \u00eentr-una de pseodo-hipio\u021bi, de dragul teambuilding-ului \u0219i a<\/span>l<\/span> detension\u0103rii echipei. <\/span><\/p>\n De\u0219i adesea are elemente de vodevil, umor<\/span>ul<\/span> filmului nu este gratuit, ci construie\u0219te mai degrab\u0103 transgresiunea lui Toni \u00een a dejuca absurdul \u0219i plasticul lumii fiicei sale. \u00centr-o alt\u0103 scen\u0103 deosebit de emo\u021bionant\u0103 acesta intepreteaz\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 unei familii reunite la masa de dinainte de Pa\u0219te, o pies\u0103 la pianul de juc\u0103rie al unui copil – \u201d<\/span>Greatest Love of All\u201d, situa\u021bia \u00eemping\u00e2nd-o \u0219i pe Ines s\u0103-l acompanieze, a\u0219a cum probabil o f\u0103ceau pe vremuri. Versurile piesei vorbesc despre exact ce nu este, sau ce-ar trebui s\u0103 devin\u0103 Ines: \u201d<\/span>I decided long ago, never to walk in anyone’s shadows\/ If I fail, if I succeed\/ At least I’ll live as I believe\/ No matter what they take from me\/ They can’t take away my dignity<\/i><\/span><\/span>\u201d1<\/sup><\/a>. <\/span><\/p>\n Filmul este \u0219i politic. Ade fotografiaz\u0103 subtil \u0219i colonizarea \u0219i autocolonizarea multina\u021bional\u0103 la periferia Europei. Ultrara\u021bional\u0103 \u0219i dintr-o pozi\u021bie de putere, Ines nu are probleme \u00een a nu interveni pentru o poten\u021bial\u0103 demitere a unui muncitor prins f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u0219i, a\u0219a cum prive\u0219te impasibil\u0103 la via\u021ba unor bucure\u0219teni din ni\u0219te case der\u0103p\u0103nate aflate la poalele cl\u0103dirii de birouri \u00een care munce\u0219te. Toni se apropie de localnici, dar tot dintr-o perspectiv\u0103 de putere. Intr\u0103 \u00een curtea unor s\u0103teni, apoi \u00een apartamentul unor bucure\u0219teni middle class, c\u0103ut\u00e2nd pe fast-forward autenticul locului, at\u00e2t c\u00e2t s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 noi fire narative \u0219i pilde pentru fiica sa. <\/span><\/p>\n Din perspectiv\u0103 politic\u0103 filmul nu pare \u00eens\u0103 terminat. \u201dD\u0103 de pere\u021bi\u201d printr-o critic\u0103 de st\u00e2nga cu alienarea lumii corporatiste, dar trateaz\u0103 mai degrab\u0103 cu indiferen\u021b\u0103 \u0219i las\u0103 nerezolvate scenele privind \u201dcolonizarea\u201d expatului vest-european. Toni Erdmann d\u0103 impresia c\u0103 putea fi filmat oriunde, alegerea Bucure\u0219tiului p\u0103r\u00e2nd mai degrab\u0103 una aleatorie, tensiunile \u0219i problemele locale fiind mai degrab\u0103 expuse episodic, nefiind urm\u0103rite ori dezvoltate \u00een vreun fel. Ines este rece \u0219i impasibil\u0103 la societatea \u00een care munce\u0219te, men\u021bion\u00e2nd la un moment dat cu indiferen\u021b\u0103 c\u0103 nu-i prea pas\u0103 dac\u0103 se mut\u0103 la Bucure\u0219ti ori la Singapore. Glumind, scena de amor este o non-scen\u0103, ce are loc \u00eentr-un non-loc: o camer\u0103 de hotel al unui lan\u021b interna\u021bional de lux, \u00eentr-o periferie economic\u0103 a Europei, unde p\u00e2n\u0103 \u0219i amantul este nem\u021b. <\/span><\/p>\n Filmul este valoros \u0219i dincolo de rela\u021bia tat\u0103-fiic\u0103 \u0219i preten\u021bia de universalitate pe care Ade \u00eencearc\u0103 s\u0103 i-o confere, fiind poate cea mai reu\u0219it\u0103 produc\u021bie de mas\u0103 pe care am v<\/span>\u0103<\/span>zut-o \u00een ultima vreme care critic\u0103 alienarea \u0219i dezumanizarea produs\u0103 de cultura dominant\u0103 a corporatismului global. <\/span><\/p>\n![\"erd\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/erd.jpg\")
<\/span><\/p>\n