{"id":3580,"date":"2016-10-05T14:08:23","date_gmt":"2016-10-05T14:08:23","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3580"},"modified":"2016-11-22T17:25:45","modified_gmt":"2016-11-22T17:25:45","slug":"despre-dreptul-de-a-privi-si-interpreta-arta-realist-socialista-dintr-o-perspectiva-feminista-locala-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/05\/despre-dreptul-de-a-privi-si-interpreta-arta-realist-socialista-dintr-o-perspectiva-feminista-locala-1\/","title":{"rendered":"Realism socialist \u0219i gen – Despre dreptul de a privi \u0219i interpreta arta trecutului recent dintr-o perspectiv\u0103 feminist\u0103 local\u0103"},"content":{"rendered":"

de Laura Sandu<\/strong><\/em><\/p>\n

\"ufdr\"<\/span><\/span><\/p>\n

Titina C\u0103lug\u0103ru – \u021a\u0103ranc\u0103 ufederist\u0103 (surs\u0103: Revista Arta)<\/strong><\/p>\n

Din perspectiv\u0103 feminist\u0103, situat\u0103, studiul modurilor \u00een care recept\u0103m reprezent\u0103rile genizate \u00een pictura realist socialist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, se poate dovedi relevant pe mai multe planuri. <\/span><\/span><\/p>\n

Ar fi interesant, de exemplu, s\u0103 vedem dac\u0103, privind tablouri cu femei din perioada realist socialist\u0103, din postura noastr\u0103 local\u0103 \u0219i contemporan\u0103 de subiec\u021bi geniza\u021bi, <\/span><\/span>putem identifica \u0219i dac\u0103 apoi ne putem conecta la valen\u021bele proiective emancipatoare <\/b><\/span><\/span>declarate ale acestor reprezent\u0103ri. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen ce fel ne este influen\u021bat\u0103 receptarea de faptul c\u0103 aceste reprezent\u0103ri sunt <\/span><\/span>\u00eenc\u0103rcate de interpret\u0103rile noastre asupra istoriei recente<\/b><\/span><\/span>, de memoria \u0219i aspira\u021biile noastre? Putem oare, ca femei de v\u00e2rste diferite (care au tr\u0103it sau nu \u00een comunism), cu istorii personale diferite \u0219i cu afilieri ideologice diverse, <\/span><\/span>s\u0103 negociem un teritoriu comun<\/b><\/span><\/span> pentru receptarea acestor imagini? Cum putem \u00eencepe discu\u021bia despre <\/span><\/span>crearea unor proiec\u021bii colective<\/b><\/span><\/span> despre cine credem c\u0103 am fost, suntem \u0219i vom fi, pornind de la aceste reprezent\u0103ri? \u0218i, dintr-o perspectiv\u0103 asumat feminist\u0103 \u0219i local\u0103, ce discu\u021bii despre poten\u021bialul<\/span><\/span> reprezent\u0103rilor artistice \u00een crearea de resorturi de emancipare \u0219i <\/b><\/span><\/span>de <\/b><\/span><\/span>solidarizare<\/b><\/span><\/span> poate deschide (re)interpretarea acestor imagini cu femei din pictura realist socialist\u0103?<\/span><\/span><\/p>\n

Sunt doar c\u00e2teva dintre \u00eentreb\u0103rile pe baza c\u0103rora putem vedea dac\u0103 tentativa de construire a unei astfel de pozi\u021bii de interpretare a artei realist socialiste este viabil\u0103 \u0219i util\u0103. Dar drumul p\u00e2n\u0103 la ele este unul anevoios.<\/span><\/span><\/p>\n

De c\u00e2nd am \u00eenceput cercetarea pe aceast\u0103 tem\u0103, am avut parte deseori din partea persoanelor cu care am stat de vorb\u0103 (de la speciali\u0219ti \u00een domenii conexe sau f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103, la oameni din afara zonei academice) de reac\u021bii emo\u021bionale negative sau de tentative de delegitimare, pe care le-am grupat \u00een trei categorii, \u00een func\u021bie de elementul care le-a declan\u0219at:<\/span><\/span><\/p>\n

1. Trecutul recent \u0219i dreptul de a dezvolta o nara\u021biune despre el – \u201dCe \u0219tii (\u00een\u021belegi) <\/span><\/span>tu <\/i><\/span><\/span>despre anii 50 <\/span><\/span>(respectiv comunism, pictura realist socialist\u0103 etc.)<\/span><\/span>?\u201d <\/span><\/span><\/p>\n

2. Arta \u0219i defini\u021biile ei – \u201dDar realismul socialist <\/span><\/span>nici nu e art\u0103<\/i><\/span><\/span>.\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

3. Feminismul \u0219i legitimitatea lui epistemologic\u0103 \u2013 \u201dDac\u0103 perspectiva ta e feminist\u0103, cercetarea ta e <\/span><\/span>politic\u0103<\/i><\/span><\/span>, deci nu e <\/span><\/span>obiectiv\u0103<\/i><\/span><\/span>.\u201d<\/span><\/span><\/p>\n

Dar de\u0219i le-am grupat astfel, cele trei elemente declan\u0219atoare de reac\u021bii afective merit\u0103 \u0219i poate chiar trebuie tratate \u00eempreun\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 a felului \u00een care lucreaz\u0103 ele, \u00een interiorul discursului dominant local, pentru a delegitima sau a redirec\u021biona tentativa unei interpret\u0103ri precum cea pe care am propus-o. <\/span><\/span><\/p>\n

Voi face \u00een continuare schi\u021ba unei astfel de analize, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 numesc c\u00e2teva dintre caracteristicile \u201dlocului\u201d din care se impune abordat\u0103, \u00een prezent, <\/span><\/span>at\u00e2t de pu\u021bin discutata<\/span><\/span> art\u0103 realist socialist\u0103. Voi urm\u0103ri apoi, \u00een partea a doua a acestui eseu, s\u0103 descriu pe scurt necesitatea \u0219i posibilitatea unei perspective feministe situate asupra acestei arte.<\/span><\/span><\/p>\n

\"catargi-zidarita\"<\/span><\/span><\/p>\n

H. Catargi (sursa:http:\/\/tinyurl.com\/h53vrjl)<\/strong><\/p>\n

Despre realismul socialist \u00een artele plastice rom\u00e2ne\u0219ti s-a scris pu\u021bin. Studiile cele mai vizibile privesc \u00een special mecanismele interne de produc\u021bie a artei, cadrul institu\u021bional \u0219i normativ, \u0219i rela\u021biile de putere dintre instan\u021bele artistice \u0219i cele politice. Receptarea acestui tip de imagine artistic\u0103, \u00eencadrarea comentariului asupra sa \u00een discursul post-comunist nu a avut parte p\u00e2n\u0103 acum de mare aten\u021bie din partea speciali\u0219tilor. Arta rom\u00e2neasc\u0103 realist socialist\u0103 este \u00een prezent <\/span><\/span>subsumat\u0103 ariei tematice a \u201dartei comuniste\u201d \u0219i rareori tratate separat \u00een<\/span><\/span> expozi\u021bii1<\/sup><\/a>, <\/span><\/span>cercetare sau <\/span><\/span>conferin\u021be dedicate exclusiv acestui subiect dificil.<\/span><\/span><\/p>\n

Este <\/span><\/span>un subiect greu de abordat <\/b><\/span><\/span>pe de o parte din lipsa unui volum suficient de studii de baz\u0103, tributare istoriei, teoriei \u0219i sociologiei artei. Pe de alt\u0103 parte, din motive institu\u021bionale: <\/span><\/span>pare c\u0103 lipse\u0219te interesul<\/span><\/span> institu\u021biilor de a face posibil\u0103 expunerea lucr\u0103rilor, de a facilita accesul <\/span><\/span>cercet\u0103toarelor \u0219i cercet\u0103torilor<\/span><\/span> la ele prin mai buna organizare \u0219i digitalizarea arhivei, de a crea condi\u021biile pentru datarea acestora de c\u0103tre istoricele de art\u0103. Chiar \u0219i accesul la resurse de gradul al doilea (reproduceri ale imaginilor \u00een presa cultural\u0103) este anevoios, arhivele din biblioteci fiind ele \u00eensele de multe ori incomplete. Nu exist\u0103 \u00eenc\u0103 un num\u0103r suficient \u0219i accesibil de lucr\u0103ri care s\u0103 descrie aceast\u0103 situa\u021bie \u0219i procesele care o caracterizeaz\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd este <\/span><\/span>un subiect sensibil<\/b><\/span><\/span>, privitor la trecutul nostru recent, iar abordarea sa implic\u0103 <\/span><\/span>o pozi\u021bionare fa\u021b\u0103 de regimul comunist \u0219i de \u201darta angajat\u0103\u201d<\/b><\/span><\/span>, precum \u0219i concluzii explicite sau implicite cu <\/span><\/span>valen\u021be morale<\/b><\/span><\/span>, referitoare la \u201dintegritatea\u201d oamenilor de cultur\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen plus, chiar \u0219i c\u00e2nd poart\u0103 costumul sobru al jargonului \u0219i practicilor discursive academice, discu\u021bia despre realismul socialist \u00een artele plastice r\u0103m\u00e2ne de cele mai multe ori \u00eenc\u0103rcat\u0103 afectiv. Spre exemplu, \u00een studiul de referin\u021b\u0103 <\/span><\/span>Artele <\/i><\/span><\/span>plastice \u00een Rom\u00e2nia \u2013 1945-1989<\/i><\/span><\/span>, Magda C\u00e2rneci folose\u0219te recurent \u00een analiza sa la arta primei perioade a regimului comunist, o serie de termeni precum <\/span><\/span>\u201d<\/span><\/span>distrugere, destructurare, interzis, control, supus, servil<\/span><\/span>\u201d<\/span><\/span>, ilustr\u00e2nd foarte elocvent, inclusiv semantic, raportarea sa afectiv\u0103 la imaginea r\u0103ului indiscutabil intrinsec acestei perioade. <\/span><\/span><\/p>\n

Un alt exemplu: \u00een lucrarea <\/span><\/span>O sociopsihanaliz\u0103 a realismului socialist<\/i><\/span><\/span>, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2009 \u0219i prefa\u021bat\u0103 de Nicolae Manolescu \u0219i prezentat\u0103 ca fiind \u201ddedicat\u0103 traumei totalitare\u201d, cercet\u0103toarea Alice Popescu folose\u0219te de asemenea o serie de termeni puternic \u00eenc\u0103rca\u021bi afectiv. <\/span><\/span>\u00cen discu\u021bia despre reprezent<\/span><\/span>\u0103rile<\/span><\/span> subiec\u021bilor geniza\u021bi \u00een realismul socialist, semnificat\u0103 ca \u201ddistorsiune\u201d, apar recurent termeni precum <\/span><\/span>\u201d<\/span><\/span>elimin\u0103, confisc\u0103, impune, exorcizeaz\u0103, ocultare, anxietate, spectru, neagr\u0103 presim\u021bire<\/span><\/span>\u201d<\/span><\/span> etc. \u0218i exemplele pot continua.<\/span><\/span><\/p>\n

\"varga\"<\/span><\/span><\/p>\n

\u0218tefan Szonyi – Ecaterina Varga (sursa: Revista Arta)<\/strong><\/p>\n

Cine are \u0219i cine nu are dreptul \u0219i legitimitatea s\u0103 interpreteze trecutul? Cum se acord\u0103, ob\u021bine \u0219i men\u021bine acest drept, mai ales c\u00e2nd este vorba despre un subiect at\u00e2t de specific care implic\u0103 discu\u021bii despre rela\u021bia dintre subiect, adev\u0103r, politic\u0103 \u0219i libertate? Care sunt criteriile dup\u0103 care se recunoa\u0219te validitatea afirma\u021biilor despre trecutul recent? Ce criterii au prioritate: calitatea \u0219i cantitatea referin\u021belor, pozi\u021bia ierarhic\u0103\/notorietatea\/recunoa\u0219terea de care se bucur\u0103 emi\u021b\u0103torul\/emi\u021b\u0103toarea, gradul de omogenitate a enun\u021burilor cu specificul nara\u021biunilor mainstream?<\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen dou\u0103 <\/span><\/span>articole<\/span><\/span> care analizeaz\u0103 caracteristicile discursului elitelor culturale <\/span><\/span>locale<\/span><\/span> dup\u0103 1989, <\/span><\/span> primul concentr\u00e2ndu-se pe retincen\u021ba acestui discurs fa\u021b\u0103 de valorile de st\u00e2nga, iar al doilea pe identificarea efectelor sociale ale discursului elitelor,<\/span><\/span> cercet\u0103toarele <\/span><\/span>Isabela<\/span><\/span> Preoteasa2<\/sup><\/a> \u0219i <\/span><\/span>Cosmina<\/span><\/span> T\u0103n\u0103soiu3<\/sup><\/a> insist\u0103 pe c\u00e2teva elemente recurente. <\/span><\/span><\/p>\n

Isabela <\/span><\/span>Preoteasa sus\u021bine c\u0103 \u00een perioada post-comunist\u0103, discursul intelectualilor a fost de la \u00eenceput marcat de <\/span><\/span>o direc\u021bie profund \u0219i explicit anticomunist\u0103,<\/b><\/span><\/span> \u0219i <\/span><\/span>c\u0103 <\/span><\/span>a avut un <\/span><\/span>caracter strict moralizator,<\/b><\/span><\/span> bazat pe postularea <\/span><\/span>unor<\/span><\/span> idei care permiteau deta\u0219area clar\u0103 de ideologia comunist\u0103 \u0219i de g\u00e2ndirea de st\u00e2nga, \u00een general. <\/span><\/span><\/p>\n

Este un discurs care aplic\u0103 o logic\u0103 dihotomic\u0103 \u00een\u021belegerii politicului \u0219i socialului, marcat, <\/span><\/span>a\u0219a cum <\/span><\/span>arat\u0103 <\/span><\/span>Cosmina <\/span><\/span>T\u0103n\u0103soiu, de un <\/span><\/span>reduc\u021bionism etic. <\/b><\/span><\/span>Acest discurs amenin\u021ba<\/span><\/span> dogmatic c\u0103 negocierea \u0219i compromisul sunt acte <\/span><\/span>care implic\u0103 o moralitate discutabil\u0103 \u0219i<\/span><\/span> a avut asupra societ\u0103\u021bii efectul de blocare a capacit\u0103\u021bii acesteia de a se ghida politic \u00een lipsa vizei ideologice date de autoritate<\/span><\/span>a<\/span><\/span> moral\u0103 a \u201dprofesioni\u0219tilor\u201d societ\u0103\u021bii civile.<\/span><\/span><\/p>\n

Profesionalizarea acestei autorit\u0103\u021bi morale<\/b><\/span><\/span>, precum \u0219i proclamarea irefutabil\u0103 a adev\u0103rului anti-comunist, s-au realizat \u0219i odat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea \u0219i func\u021bionarea unor institu\u021bii precum Institutul Na\u021bional pentru Studiul Totalitarismului <\/span><\/span>(aprilie 1993), Institutul Na\u021bional pentru Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (iunie, 2003) <\/span><\/span>\u0219i<\/span><\/span> Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Rom\u00e2nia <\/span><\/span>(decembrie 2005)4<\/sup><\/a><\/span><\/span>,<\/span><\/span> sau cu redactarea, cu <\/span><\/span>contribu\u021bia<\/span><\/span> mai multor intelectuali publici, a Raportului Tism\u0103neanu, \u00een 2006, care a condamnat regimul comunist, calific\u00e2ndu-l drept \u201dilegitim \u0219i criminal\u201d. <\/span><\/span><\/p>\n

Odat\u0103 cu <\/span><\/span>profesionalizarea \u0219i institu\u021bionalizarea viziunii morale asupra comunismului<\/b><\/span><\/span>, ca ideologie \u0219i practic\u0103, devine extrem de incomod\u0103 o pozi\u021bie de cercetare \u0219i interpretare care s\u0103 plece de la premize diferite, fie ele \u0219i unele care vor s\u0103 transceand\u0103 dihotomia pro- \u0219i anti-comunism, sau pe cea a lui \u201da fost doar bine\/a fost doar r\u0103u\u201d. Merg\u00e2nd \u0219i mai departe, putem specula c\u0103 pozi\u021biile care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 dihotomia respectiv\u0103 ar putea fi percepute de autorit\u0103\u021bile intelectuale anticomuniste drept amenin\u021b\u0103toare din moment ce o legitimare a lor ar duce complet \u00een derizoriu r\u0103zboiul pe care aceste<\/span><\/span>a<\/span><\/span> \u00eel poart\u0103 cu fantasma represiunii, din strania postur\u0103 de voci disidente anticomuniste, care lupt\u0103 \u00eempotriva unui regim care nu mai exist\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

Cosmina <\/span><\/span>T\u0103n\u0103soiu mai arat\u0103 \u0219i c\u0103 discursul post-comunist s-a format ca r\u0103spuns la nevoia elitelor intelectuale de a se legitima prin opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de retorica establishmentului neocomunist \u0219i prin raportarea la neoliberalism \u0219i conservatorism ca elemente pe care le identificau drept cel mai \u201dpur\u201d europene. Ace<\/span><\/span>ast\u0103 retoric\u0103<\/span><\/span> se caracterizeaz\u0103 nu doar prin componenta sa anti-comunist\u0103, ci \u0219i prin <\/span><\/span>respingerea (teoretic\u0103) a politicului<\/b><\/span><\/span>, \u00een toate manifest\u0103rile sale. <\/span><\/span><\/p>\n

Discursul dihotomic, esen\u021bialist, normativ, autoritar \u0219i moralist al intelectualilor post-1989 fundamenteaz\u0103 <\/span><\/span>\u201dconsensul\u201d c\u0103 nu se poate vorbi despre trecutul recent dec\u00e2t dintr-o perspectiv\u0103 \u00een acela\u0219i timp apolitic\u0103 \u0219i anticomunist\u0103, girat\u0103 de profesioni\u0219ti ai <\/b><\/span><\/span>obiectivit\u0103\u021bii<\/b><\/span><\/span> \u0219i anticomunismului, care \u00eei garanteaz\u0103 astfel \u0219i moralitatea.<\/b><\/span><\/span> Dreptul de a privi \u0219i de a interpreta arta trecutului recent nu poate fi acordat \u00een lipsa asum\u0103rii unei pozi\u021bii similare.\"titina-calugaru-interogatoriul-exp-an-1953\"<\/span><\/span><\/p>\n

Titina C\u0103lug\u0103ru – Interogatoriul (sursa:http:\/\/tinyurl.com\/jglkhty)<\/strong><\/p>\n

\u00cen seria \u201dUn martor al realismului socialist\u201d, ap\u0103rut\u0103 de-a lungul anului 1995 \u00een Dilema Veche, Radu Bogdan, critic de art\u0103 proeminent al anilor 50, public\u0103 un demers de \u201dexplicare\u201d a mecanismelor care au f\u0103cut posibil\u0103 arta realist-socialist\u0103. Demersul detaliat \u0219i pres\u0103rat cu anecdote inedite din lumea artistic\u0103 a timpului, are aura un<\/span><\/span>ei demne \u0219i ra\u021bionale justific\u0103ri<\/span><\/span> (o explicare a felului \u00een care statul \u0219i-a apropiat arti\u0219tii, prin sus\u021binerea revendic\u0103rilor lor sindicale, o revelare a strategiilor p<\/span><\/span>ersonale<\/span><\/span> ale tuturor actorilor scenei de a-\u0219i \u00eemp\u0103ca propria con\u0219tiin\u021b\u0103 etc.), <\/span><\/span>care <\/span><\/span>\u021bin\u00e2nd locul unui act de c\u0103in\u021b\u0103 propriu-zis\u0103, este<\/b><\/span><\/span> coerent<\/b><\/span><\/span>\u0103<\/b><\/span><\/span> cu dogmatismul discursului anticomunist \u0219i cu rigurozitatea sa moral\u0103.<\/b><\/span><\/span> <\/b>Faptul c\u0103 <\/span><\/span>criticul <\/span><\/span>a \u201dtr\u0103it\u201d <\/span><\/span>\u0219i a fost activ \u00een<\/span><\/span> vremurile respective nu se \u00eentrege\u0219te ca factor legitimator dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 cu aceast\u0103 postur\u0103 justificativ\u0103 \u0219i cu afirmarea ap\u0103sat\u0103 a unor elemente cheie ale discursului mainstream despre subiect<\/span><\/span> (<\/span><\/span>de exemplu c\u0103 realismul socialist nu <\/span><\/span>este art\u0103 \u0219i c\u0103 \u201dnumai evad\u00e2nd din perimetrul realismului socialist, numai printr-o sustragere, printr-o eludare – fie ele \u0219i incon\u0219tiente, operate instinctiv \u00een virtutea deprinderilor \u00eenr\u0103d\u0103cinate de vechea \u0219i s\u0103n\u0103toasa noastr\u0103 tradi\u021bie modern\u0103 – se putea atinge nivelul artei\u201d<\/span><\/span>)<\/span><\/span>, <\/span><\/span>\u0219i sus\u021binerea lor cu observa\u021bii directe, amintiri \u0219i anecdote (<\/span><\/span>\u201d<\/span><\/span>Spune\u021bi-mi, v\u0103 rog \u2013 l-am \u00eentrebat \u2013 ce este realismul socialist? Cu un z\u00e2mbet abia perceptibil, Ilya Ehrenburg mi-a r\u0103spuns: Dac\u0103 o garoaf\u0103 cre\u0219te pe p\u0103m\u00e2nt socialist, ea este o garoaf\u0103 realist socialist\u0103! O eschivare plin\u0103 de ironie, desigur, dar \u0219i plin\u0103 de t\u00e2lc, a\u0219a cum aveam s\u0103 \u00een\u021beleg mai t\u00e2rziu.\u201d)<\/span><\/span>. Doar astfel se poate vorbi, din postura cuiva care \u201da tr\u0103it\u201d vremurile despre care vorbe\u0219te, despre trecutul recent. <\/span><\/span><\/p>\n

P<\/span><\/span>entru cineva care nu a tr\u0103it trecutul recent, mecanismele func\u021bionale de legitimare sunt altele. Nu voi insista \u00eens\u0103 aici dec\u00e2t <\/span><\/span>asupra<\/span><\/span> faptul<\/span><\/span>ui<\/span><\/span> c\u0103 este interesant rolul pe care \u00eel joac\u0103 situarea spa\u021bio-temporal\u0103 \u00een construirea credibilit\u0103\u021bii unei nara\u021biuni despre istoria recent\u0103. Dac\u0103 \u00een alte situa\u021bii (c\u00e2nd vorbim, spre exemplu, despre Modernitate), <\/span><\/span>perspectivele situate de tipul celor decoloniale sunt respinse sau ignorate, atunci c\u00e2nd vorbim despre istoria noastr\u0103 recent\u0103, situarea \u00een spa\u021biu \u0219i timp devine un element cheie. <\/span><\/span><\/p>\n

Apoi, \u00ee<\/span><\/span>n logica \u00een care politicul este strict separat de celelalte aspecte ale existen\u021bei, \u0219i are toate caracteristicile \u201dimpurit\u0103\u021bii\u201d, abordarea artei realist socialiste nu poate pleca, \u00een viziunea dominant\u0103, dec\u00e2t de la premiza c\u0103 <\/span><\/span>realismul socialist nu este art\u0103<\/b><\/span><\/span>, sau c\u0103 \u00een cel mai bun caz este o pseudo-art\u0103 cu cel mult valoare documentar-istoric\u0103, din moment ce, oric\u00e2t de apreciabile ar fi abilit\u0103\u021bile unora dintre reprezentan\u021bi, produsele lor artistice sunt \u201dcontaminate\u201d \u00eenc\u0103 din faza elabor\u0103rii. Nu doar teoria care \u00eel fundamenteaz\u0103, ci \u0219i practica, arta f\u0103cut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu partidul, procesul de cenzur\u0103 \u0219i aprobare, procedurile prin care regimul a c\u0103utat s\u0103 le \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 via\u021ba arti\u0219tilor, arat\u0103 c\u00e2t de inseparabile sunt cele dou\u0103, arta \u0219i politica, \u00een realismul socialist, politicul contamin\u00e2nd astfel procesul artistic \u0219i anul\u00e2ndu-i valoarea. <\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen fine, pentru c\u0103 exist\u0103 consens asupra unicului \u201dloc\u201d din care se poate privi \u0219i dob\u00e2ndi cunoa\u0219tere adev\u0103rat\u0103 despre arta realist socialist\u0103 \u2013 anume un \u201dloc\u201d al apoliticului \u0219i al respingerii viscerale a oric\u0103rui element care ar putea fi asociat \u201dmilitantismului\u201d, o perspectiv\u0103 feminist\u0103 \u2013 \u00een special una local\u0103, cu valen\u021be intersec\u021bionale, care deriv\u0103 deci dintr-un feminism de st\u00e2nga – devine automat neviabil\u0103. <\/span><\/span><\/p>\n

Cred \u00eens\u0103 c\u0103 ea este neviabil\u0103 doar at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu demont\u0103m structurile osificate ale nara\u021biunilor dominante. \u0218i c\u0103 odat\u0103 f\u0103cut acest lucru, se deschide \u00een fa\u021ba noastr\u0103 <\/span><\/span>posibilitatea de a construi aceast\u0103 perspectiv\u0103<\/b><\/span><\/span>, \u00eent\u00e2i teoretic, apoi practic, pornind de la modul \u00een care, ca locuitoare ale unui spa\u021biu cu istorie comun\u0103, ce ne apar\u021bine \u0219i nou\u0103, recept\u0103m reprezent\u0103rile genizate din arta realist socialist\u0103.<\/span><\/span><\/p>\n

(va urma)<\/em><\/p>\n

\n

\"sudorita\"<\/a><\/p>\n

Tiberiu Kraus – Sudori\u021ba (surs\u0103: www.muzeulartabv.r<\/cite>o)<\/strong><\/p>\n

1<\/a>\u0002Au existat c\u00e2teva expozi\u021bii \u00een ultimii, dar pu\u021bine au privit strict realismul socialist: \u00een 2006, 1945-1964 \u2013 Realism socialist, la Galeria Pogany \u2013 Teatru I L Caragiale din Bucure\u0219ti, curator: Pavel \u0218u\u0219ar\u0103, a reunit 123 de lucr\u0103ri dar exclusiv din colec\u021bii particulare. Expozi\u021biile la care au participat institu\u021biile, cu lucr\u0103ri din colec\u021bile proprii, au fost dedicate mai degrab\u0103 \u00eentregii perioade comuniste. De exemplu, cea din 2011, de la Bra\u0219ov \u201eArta sub comunism. Arta oficial\u0103 a regimului comunist \u00een colec\u0163ia Muzeului de Art\u0103 Bra\u015fov (1945-1989)\u201d curatori Radu Popica, Anca Maria Zamfir, care a adunat pu\u021bin sub 20 de lucr\u0103ri care pot fi \u00eencadrate \u00een perioada realist socialist\u0103. Sau cea din 2012, la Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei, Artistul \u0219i puterea \u2013 pictura rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentre 1950-1990, care a reunit 600 de lucr\u0103ri, printre care \u0219i cele ale unor \u201darti\u0219ti postbelici care s-au manifestat v\u0103dit \u00eempotriva URSS\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

2<\/a>Preoteasa, I. (2002) \u201dIntellectuals and the public sphere in post-communist Romania: a discourse analytical perspective\u201d in Discourse Society<\/i> 13<\/i>(2), 269-292<\/p>\n<\/div>\n

\n

3<\/a>T\u0103n\u0103soiu, C. (2008) \u201dIntellectuals and Post-Communist Politics in Romania: An Analysis of Public Discourse, 19902000\u201d, in East European Politics and Societies <\/i>, 22(1), 80-113<\/i><\/p>\n<\/div>\n

\n

4<\/a>\u00cen 2009, prin Hot\u0103r\u00e2re de Guvern, INMER \u0219i IICCR au fuzionat devenind IICCMER.<\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Laura Sandu Titina C\u0103lug\u0103ru – \u021a\u0103ranc\u0103 ufederist\u0103 (surs\u0103: Revista Arta) Din perspectiv\u0103 feminist\u0103, situat\u0103, studiul modurilor \u00een care recept\u0103m reprezent\u0103rile genizate \u00een pictura realist socialist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, se poate dovedi relevant pe mai multe planuri. Ar fi interesant, de exemplu, s\u0103 vedem dac\u0103, privind tablouri cu femei din perioada realist socialist\u0103, din postura noastr\u0103 local\u0103 \u0219i contemporan\u0103 de subiec\u021bi geniza\u021bi, putem identifica \u0219i dac\u0103 apoi ne putem conecta la valen\u021bele proiective emancipatoare declarate ale acestor reprezent\u0103ri. \u00cen ce fel ne este influen\u021bat\u0103 receptarea de faptul c\u0103 aceste reprezent\u0103ri sunt \u00eenc\u0103rcate de interpret\u0103rile noastre asupra istoriei recente, de memoria \u0219i aspira\u021biile…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[173,174,108,175,172],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3580"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3580"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3580\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3871,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3580\/revisions\/3871"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3580"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3580"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3580"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}