{"id":3365,"date":"2016-09-21T21:01:39","date_gmt":"2016-09-21T21:01:39","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3365"},"modified":"2018-02-05T23:47:05","modified_gmt":"2018-02-05T23:47:05","slug":"razboiul-candidaturilor-capital-emotional-si-urbanism-antreprenorial-competitia-din-spania-pentru-titlul-de-ceac-2016-fragmente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/09\/21\/razboiul-candidaturilor-capital-emotional-si-urbanism-antreprenorial-competitia-din-spania-pentru-titlul-de-ceac-2016-fragmente\/","title":{"rendered":"R\u0103zboiul candidaturilor: Capital emo\u0163ional \u015fi urbanism antreprenorial \u00een competi\u021bia din Spania pentru titlul de CEaC 2016 – fragmente*"},"content":{"rendered":"

de Alexandra Oanc\u0103<\/p>\n

Programul \u201eCapital\u0103 European\u0103 a Culturii\u201d [CEaC] este o afacere costisitoare, cu CEaC recente care (f\u0103r\u0103 a calcula infrastructura, renov\u0103rile, muzeele \u015fi alte construc\u0163ii) au costat de la 20 milioane de euro p\u00e2n\u0103 la mai mult de 80 milioane de euro<\/span><\/span> (Comisia European\u0103, 2014). \u00cen timp ce majoritatea ora\u015felor CEaC cheltuie \u00een medie 40-60 milioane de euro numai pe programul cultural <\/span><\/span> \u015fi <\/span><\/span>105 milioane de euro pe proiectele de infrastructur\u0103 aferente, Comisia European\u0103 ofer\u0103 doar 1.5 milioane de euro ora\u015fului c\u00e2\u015ftig\u0103tor, iar plata acestui premiu \u201eMelina Mercouri\u201d este condi\u0163ionat\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Uniunea European\u0103 contribuie cu mai pu\u0163in de 2% din finan\u0163area total\u0103 generat\u0103 pentru CEaC<\/span><\/span>1<\/sup><\/a><\/span><\/span><\/sup> (<\/span><\/span>Palmer, 2014<\/span><\/span>), actorii locali trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 alte surse de finan\u0163are, de la autorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale, regionale \u015fi municipale, din sectorul privat, \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 acceseze fonduri structurale \u015fi culturale UE.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

De asemenea, aplica\u0163ia pentru titlul de CEaC reprezint\u0103 \u00een sine o afacere tot mai costisitoare, 1.5 milioane de euro fiind considerat\u0103 suma minim\u0103 necesar\u0103 pentru a intra \u00een licita\u0163ie\/concurs \u00een anul 2011. \u00cen competi\u0163ia pentru titlul de CEaC, actorii locali consum\u0103 resurse uria\u015fe (bani, energie, munca angaja\u0163ilor etc.) pentru a c\u00e2\u015ftiga un titlu incert, care vine cu un premiu m\u0103runt oferit de Comisia European\u0103 \u015fi cu beneficii \u00eendoielnice. Dup\u0103 cum trag concluzia cercet\u0103torii <\/span><\/span>Horne \u015fi Manzenreiter<\/span><\/span>, \u201eprognoza beneficiilor (aduse de mega-evenimente) este aproape mereu gre\u015fit\u0103\u201d (2006:7). Iar mega-evenimentele \u015fi alte proiecte de amploare par a apar\u0163ine unei \u201elumi a fanteziei, cu costuri subestimate, beneficii supraestimate, impact de mediu subestimat \u015fi dezvoltare economic\u0103 la supra-pre\u0163\u201d (<\/span><\/span>Flyvbjerg 2005:1<\/span><\/span>). <\/span><\/span>\u00cen ciuda controverselor \u015fi dezacordurilor legate de beneficiile sociale \u015fi economice ale candidaturii la titluri \u015fi ale g\u0103zduirii de mega-evenimente, atrac\u0163ia pentru a candida \u015fi a g\u0103zdui mega-evenimente nu pare s\u0103 scad\u0103.<\/b><\/span><\/span> […]<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\"sansebastian\"<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

(San Sebastian, 2016<\/em>)<\/p>\n

\u00cen plus, candidaturile pentru astfel de titluri se fac adesea cu sume uria\u015fe din <\/span><\/span>bani publici cheltui\u0163i \u00een mod netransparent.<\/b><\/span><\/span> De\u015fi \u201esume mari din bani publici se cheltuie pentru a ob\u0163ine dreptul incert de a g\u0103zdui evenimente\u201d (<\/span><\/span>Pomfret et al., 2009: 3<\/span><\/span>) \u015fi de\u015fi procesul de aplica\u0163ie pentru titlu este marcat de lipsa responsabilit\u0103\u0163ii \u015fi transparen\u0163ei, mi\u015fc\u0103rile \u015fi grupurile de rezisten\u0163\u0103 sunt fie absente, fie mici \u015fi f\u0103r\u0103 succes. C\u00e2nd acestea totu\u015fi exist\u0103, contestarea, rezisten\u0163a \u015fi protestul par a fi inutile \u015fi incapabile de a opri candidatura sau de a \u00eei schimba direc\u0163ia \u00een mod semnificativ. <\/span><\/span>De ce rezisten\u0163a la \u015fi contestarea mega-evenimentelor nu au mai mult succes? <\/b><\/span><\/span>De ce critica la adresa candidaturilor \u015fi mega-evenimentelor nu d\u0103 mai multe rezultate? Sau, altfel spus, de ce candidatura pentru mega-evenimente este at\u00e2t de seduc\u0103toare? Cum \u015fi de ce au ajuns mega-evenimentele s\u0103 fie dominante?<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

[…]<\/span><\/span><\/p>\n

De\u015fi studiile urbane critice consider\u0103 \u015fi unele chiar dovedesc faptul c\u0103 mega-evenimentele servesc \u00een principal intereselor elitelor \u015fi grupurilor de putere, \u015fi c\u0103 principalele efecte se reflect\u0103 \u00een ascensiunea intereselor elitelor (de exemplu, prin industria turismului, prin industria construc\u0163iilor \u015fi imobiliarelor), <\/span><\/span>nu este complet explicat\u0103 sus\u0163inerea larg\u0103 \u015fi entuziast\u0103 de care se bucur\u0103 mega-evenimentele, nu doar \u00een r\u00e2ndul elitelor ci \u015fi dincolo de cercurile lor<\/b><\/span><\/span>, printre \u201ebirocra\u0163ii din linia \u00eent\u00e2i\u201d [asisten\u0163i sociali, personal didactic, poli\u0163i\u015fti etc. – n.tr.], func\u0163ionari publici\/ angaja\u0163i ai prim\u0103riilor \u015fi \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pentru a \u00een\u0163elege mai bine ra\u0163iunea competi\u0163iilor \u015fi candidaturilor pentru astfel de titluri, este important s\u0103 explor\u0103m dinamicile socio-culturale \u015fi emo\u0163ionale legate de candidaturi, \u201elumile sociale\u201d (<\/span><\/span>Shore, Wright and Pero 2011<\/span><\/span>) ale actorilor deciden\u0163i implica\u0163i \u00een competi\u0163ie, valorile \u015fi opiniile lor, <\/span><\/span>practicile \u015fi procesele lor de atribuire de semnifica\u0163ii<\/b><\/span><\/span>, modurile \u00een care \u00ee\u015fi conceptualizeaz\u0103 \u201elumile\u201d. At\u00e2t pentru elite, c\u00e2t \u015fi pentru intelectuali (\u015fi pentru al\u0163i oameni), <\/span><\/span>mega-evenimentele par a fi instrumente pentru construc\u0163ia simbolic\u0103 a comunit\u0103\u0163ii, valoarea \u015fi semnifica\u0163ia lor provenind din natura lor promi\u0163\u0103toare, din poten\u0163ialul lor, \u015fi nu din utilitatea lor propriu-zis\u0103.<\/b><\/span><\/span> Ca \u201esimboluri\u201d, mega-evenimentele permit cet\u0103\u0163enilor ora\u015fului, \u201ebirocra\u0163ilor din linia \u00eent\u00e2i\u201d \u015fi anumitor intelectuali (arti\u015fti locali \u015fi operatori culturali) s\u0103 ia parte, \u00eentr-un mod extrem de limitat, la o comunitate dezirabil\u0103 \u015fi s\u0103 consimt\u0103 la producerea de lumi-imaginare \u015fi fantezii, inerente candidaturilor pentru mega-evenimente.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

[\u2026]<\/p>\n

(I)mobilizarea Europei: referin\u0163e \u015fi ora\u015fe-model \u00een producerea identit\u0103\u0163ii europene<\/b><\/p>\n

O parte important\u0103 a infrastructurii informa\u0163ionale construite \u00een jurul politicii CEaC const\u0103 \u00een crearea \u015fi circula\u0163ia de modele, referin\u0163e \u015fi \u201ebest cities\u201d. Candidaturile pentru mega-evenimente func\u0163ioneaz\u0103 prin sisteme de compara\u0163ie, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi generarea de re\u0163ele \u00eentre actori urbani \u015fi deciden\u0163i \u00een politici publice. [\u2026] Actorii implica\u0163i \u00een politici urbane nu folosesc aceste referin\u0163e, modele, \u201ebest cities\u201d \u015fi studii \u00eentr-un mod sistematic, consecvent, ci \u00eentr-un mod neconsecvent \u015fi dezarticulat. […] Mai mult, actorii implica\u0163i \u00een politicile urbane asambleaz\u0103 aceste informa\u0163ii f\u0103r\u0103 a cunoa\u015fte \u00een profunzime ora\u015ful sau studiul de caz pe care \u00eel folosesc drept referin\u0163\u0103; au adesea gre\u015feli \u015fi sc\u0103p\u0103ri \u00een abordarea diverselor ora\u015fe-model, pe care le confund\u0103 uneori \u00eentre ele \u015fi le trateaz\u0103 ca aproape inter\u015fanjabile. \u201eOra\u015fele-model\u201d \u015fi antonimele lor sunt amintite \u015fi utilizate doar ca slogan, ca reprezentare, pentru emo\u0163iile \u015fi senza\u0163iile pe care le evoc\u0103; \u00een mod similar, studiile \u015fi rapoartele sunt amintite \u015fi utilizate doar ca justificare, ca instrument de legitimare, pentru prezum\u0163iile de la care pornesc (sau pentru confirmarea prezum\u0163iilor deciden\u0163ilor \u00een politicile urbane, despre beneficiile mega-evenimentelor \u015fi strategiilor de redezvoltare urban\u0103). De exemplu, \u00eenainte de construc\u0163ia muzeului Guggenheim, Bilbao este imaginat [\u00een rapoarte \u2013 n.tr.] ca un ora\u015f din secolul al XIX-lea, trec\u00e2nd prin ap\u0103sarea \u015fi apoi declinul revolu\u0163iei industriale, plin de furnale \u015fi fum. Iar dup\u0103 deschiderea muzeului, ca basmul \u015fi fantezia unei metropole curate \u015fi str\u0103lucitoare. <\/span><\/span>Acest mod de a imagina \u015fi de a folosi \u201eora\u015fe-model\u201d are un impact clar asupra planific\u0103rii \u015fi politicilor urbane.<\/b><\/span><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

[\u2026]<\/span><\/p>\n

Traducere din englez\u0103 de Ioana Florea<\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a> \u201eFinan\u0163area total\u0103 primit\u0103 ca suport din partea UE, estimat\u0103 de toate ora\u015fele care au raportat \u00een perioada 1995-2004, a fost \u00een valoare de 10.766.160 euro. Aceast\u0103 sum\u0103 reprezint\u0103 1,19% din bugetul total generat pentru programul CEaC \u00een perioada 1995-2004 \u015fi 1,53% din bugetul total cu care a contribuit sectorul public (de la nivelul autorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, regionale, municipale)\u201d (Palmer, 2014:181).<\/span><\/p>\n<\/div>\n

*Citi\u021bi materialul integral \u00een num\u0103rul 15 al G.A.P.: Capitale Europene ale culturii \u00een contextul politicilor economice \u0219i culturale ale UE, <\/i>care va ap\u0103rea \u00een octombrie<\/span><\/span><\/p>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Alexandra Oanc\u0103 Programul \u201eCapital\u0103 European\u0103 a Culturii\u201d [CEaC] este o afacere costisitoare, cu CEaC recente care (f\u0103r\u0103 a calcula infrastructura, renov\u0103rile, muzeele \u015fi alte construc\u0163ii) au costat de la 20 milioane de euro p\u00e2n\u0103 la mai mult de 80 milioane de euro (Comisia European\u0103, 2014). \u00cen timp ce majoritatea ora\u015felor CEaC cheltuie \u00een medie 40-60 milioane de euro numai pe programul cultural \u015fi 105 milioane de euro pe proiectele de infrastructur\u0103 aferente, Comisia European\u0103 ofer\u0103 doar 1.5 milioane de euro ora\u015fului c\u00e2\u015ftig\u0103tor, iar plata acestui premiu \u201eMelina Mercouri\u201d este condi\u0163ionat\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Uniunea European\u0103 contribuie cu mai…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3365"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3365"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3365\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4849,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3365\/revisions\/4849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3365"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3365"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3365"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}