{"id":3318,"date":"2016-09-30T14:00:06","date_gmt":"2016-09-30T14:00:06","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3318"},"modified":"2016-09-28T14:24:19","modified_gmt":"2016-09-28T14:24:19","slug":"teatrul-oprimatilor-de-la-repetitia-pentru-revolutie-la-politistul-din-cap","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/09\/30\/teatrul-oprimatilor-de-la-repetitia-pentru-revolutie-la-politistul-din-cap\/","title":{"rendered":"Teatrul Oprima\u021bilor \u2013 de la \u201erepeti\u021bia pentru revolu\u021bie\u201d la \u201epoli\u021bistul din cap\u201d"},"content":{"rendered":"

De David Schwartz<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen cadrul experien\u021belor sale de munc\u0103 \u00een diferite \u021b\u0103ri din America Latin\u0103 (Brazilia, Peru, Argentina), Augusto Boal, regizor, dramaturg \u0219i om politic brazilian, a experimentat \u0219i dezvoltat o serie de metode \u0219i tehnici de teatru participativ, multe dintre ele implic\u00e2nd grupuri locale oprimate, \u00een contextul s\u0103r\u0103ciei \u0219i polariz\u0103rii sociale extreme, \u0219i apoi \u00een contextul dictaturilor militare fasciste. De altfel, Boal avea s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i arestat \u0219i torturat dup\u0103 instaurarea dictaturii militare din Brazilia (1964) \u0219i va emigra \u00een Peru \u0219i Argentina, \u00eenainte de a se refugia \u00een Europa de Vest \u00een 1976. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Teoria \u0219i practica lui Augusto Boal vor fi preluate fragmentar, reinterpretate \u0219i \u00eembl\u00e2nzite, uneori cu acordul sau chiar din ini\u021biativa autorului, \u00een spa\u021biul occidental. Dar, \u00eenainte \u0219i independent de aceast\u0103 preluare, teatrul lui Boal este unul de sorginte marxist\u0103, inspirat de viziunea teatral\u0103 a lui Brecht \u0219i de experimentele de pedagogie radical\u0103 ale educatorului brazilian Paulo Freire. Inclusiv <\/span><\/span><\/span>Teatrul Oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span>, titlul c\u0103r\u021bii care fundamenteaz\u0103 teoretic opera lui Boal, este o referin\u021b\u0103 direct\u0103 la cartea lui Freire, <\/span><\/span><\/span>Pedagogia Oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span>. Boal identific\u0103 drept experien\u021be formatoare pentru proiectul s\u0103u teatral, colaborarea cu Sindicatul Muncitorilor Metalurgi\u0219ti \u0219i elaborarea unor piese muncitore\u0219ti \u00eempreun\u0103 cu ace\u0219tia, \u00een Case de Cultur\u0103 Populare: \u201eUneori era extraordinar. Scriau despre ceea ce li se \u00eent\u00e2mplase cu adev\u0103rat. C\u00e2teodat\u0103, c\u00e2nd prezentam o pies\u0103, c\u00e2te un spectator, recunosc\u00e2ndu-se \u00eentr-un personaj, \u021bipa: \u201eDar n-am spus asta!\u201d. \u0218i de aici \u00eencepea o discu\u021bie \u00eentre actori, dramturg \u0219i public.\u201d1<\/sup><\/a> (Boal 1979,20). \u00cen autobiografia sa, Boal vorbe\u0219te despre o alt\u0103 experien\u021b\u0103 fundamental\u0103 care l-a f\u0103cut s\u0103 renun\u021be la tradi\u021bia teatrului politic brechtian. Aflat \u00een turneu cu un spectacol de teatru revolu\u021bionar care chema \u021b\u0103ranii la revolt\u0103 armat\u0103 \u00eempotriva latifundiarilor, Boal este confruntat de c\u0103tre \u021b\u0103ranii spectatori, care \u00eei poftesc, pe el \u0219i pe actori, s\u0103 ia armele din dotare \u0219i s\u0103 li se al\u0103ture lor \u00een lupta real\u0103 cu proprietarul care \u00eei exploata (Boal 2013). Desigur, Boal refuz\u0103, se prevaleaz\u0103 de argumentul \u201eartistic\u201d, dar este criticat dur de un \u021b\u0103ran, Virg\u00edlio, care \u00eel acuz\u0103 c\u0103 vorbe\u0219te \u00een piesele sale despre s\u00e2ngele \u021b\u0103ranilor din perspectiva confortabil\u0103 a intelectualului din clasa de mijloc.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eAcest episod m-a ajutat s\u0103 \u00een\u021beleg falsitatea acestei forme de teatru politic \u201ecu mesaj\u201d. Nu avem niciun drept s\u0103 incit\u0103m pe al\u021bii s\u0103 fac\u0103 ceea ce noi \u00een\u0219ine nu suntem gata s\u0103 facem. P\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea respectiv\u0103, noi propov\u0103duiam revolu\u021bia unui public abstract. Acum \u00eent\u00e2lnisem \u201epoporul\u201d. Virg\u00edlio era \u201epoporul\u201d pe care \u00eel tot c\u0103utasem. \u021a\u0103ranii din Nord-Est erau \u201epoporul\u201d. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, g\u0103sisem \u201epoporul\u201d! Viva poporul! Dar cum s\u0103 ne adres\u0103m acestor oameni reali? Cum s\u0103 \u00eei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe ei ceea ce ei \u0219tiu deja mai bine dec\u00e2t noi?\u201d (Boal 2013)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Peste ani, Boal va dezvolta <\/span><\/span><\/span>teatru-forum<\/i><\/span><\/span><\/span>, tehnica sa principal\u0103 de <\/span><\/span><\/span>teatru al oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span>, metod\u0103 teatral\u0103 care implic\u0103 participarea activ\u0103 a spectatorilor la desf\u0103\u0219urarea spectacolului. Arti\u0219tii prezint\u0103 pentru, sau aleg \u00eempreun\u0103 cu o comunitate, o situa\u021bie de oprimare sau de nedreptate care afecteaz\u0103 comunitatea respectiv\u0103. Spectatorii au dreptul s\u0103 opreasc\u0103 ac\u021biunea piesei \u0219i s\u0103 cear\u0103 s\u0103 intre \u00een rolul persoanei oprimate, pentru a \u00eencerca s\u0103 schimbe situa\u021bia. Spectatorul nu va oferi solu\u021bia doar verbal, ci va trebui s\u0103 <\/span><\/span><\/span>ac\u021bioneze<\/i><\/span><\/span><\/span> \u00een cadrul piesei, imagin\u00e2nd astfel solu\u021bii concrete, devenind <\/span><\/span><\/span>spect-actor<\/i><\/span><\/span><\/span> – participant activ, democratic, la procesul de construc\u021bie a spectacolului \u0219i \u00een acela\u0219i timp la construc\u021bia mesajului revolu\u021bionar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201ePoetica oprima\u021bilor se concentreaz\u0103 pe ac\u021biunea \u00eens\u0103\u0219i: spectatorul nu deleag\u0103 puterea personajului (sau actorului) s\u0103 ac\u021bioneze sau s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een locul s\u0103u; dimpotriv\u0103, spectatorul \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul de protagonist, schimb\u0103 ac\u021biunea dramatic\u0103, \u00eencearc\u0103 solu\u021bii, discut\u0103 planuri de schimbare \u2013 pe scurt se antreneaz\u0103 pentru ac\u021biunea real\u0103. \u00cen acest caz, poate c\u0103 teatrul nu este revolu\u021bionar prin el \u00eensu\u0219i, dar este cu siguran\u021b\u0103 o repeti\u021bie pentru revolu\u021bie. Spectatorul liberat, cu \u00eentregul s\u0103u corp, se arunc\u0103 \u00een ac\u021biune. Nu conteaz\u0103 c\u0103 ac\u021biunea este fic\u021bional\u0103. Este important c\u0103 este ac\u021biune!\u201d (Boal 1979, 98)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 teatru-forum, Boal va dezvolta tehnici paralele, unele pornind de la scenarii propuse de persoane din public \u0219i jucate de actori, altele de la tablouri vivante, \u00een care persoane oprimate construiesc reprezent\u0103ri vizuale ale oprim\u0103rii \u0219i poten\u021biale schimb\u0103ri. Exemplele cele mai de succes ale implement\u0103rii acestor proiecte teatrale sunt cele realizate \u00eens\u0103 \u00een parteneriat cu statul, nu \u00een lupt\u0103 cu acesta: campaniile de alfabetizare din anii 1960 din Peru \u0219i <\/span><\/span><\/span>Teatrul Legislativ<\/i><\/span><\/span><\/span> \u2013 form\u0103 de teatru experimentat\u0103 \u00een Sao Paulo \u00een anii 1990, c\u00e2nd Boal a lucrat consilier la prim\u0103rie:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e(\u2026) Ar putea exista o lege care s\u0103 ajute la rezolvarea acestei probleme? \u0218i dac\u0103 da, ce fel de lege? \u0218i apoi mergem \u00een alt cartier, juc\u0103m aceea\u0219i pies\u0103 \u0219i compar\u0103m legea propus\u0103 aici cu cea propus\u0103 dincolo \u0219i \u00eentreb\u0103m care e mai bun\u0103. Analiz\u0103m toate legile care apar. Ideea este s\u0103 organiz\u0103m un forum care s\u0103 \u00eentrebe dac\u0103 putem schimba situa\u021bia cu mijloace proprii \u00een cadrul legii existente, sau dac\u0103 o nou\u0103 lege este necesar\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi situa\u021bia.\u201d (Boal \u00een Cohen-Cruz et al. 2006, 234) <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dup\u0103 cum sus\u021bine Boal (1979), toate aceste experimente diverse au un scop comun: dubla liberare a persoanelor oprimate \u2013 Boal echivaleaz\u0103 rolul de spectator pasiv la teatru cu cel de spectator pasiv \u00een via\u021ba de zi cu zi. Pentru Boal, activarea spectatorului, devenit <\/span><\/span><\/span>spect-actor<\/i><\/span><\/span><\/span>, este punctul de plecare pentru ac\u021biune revolu\u021bionar\u0103. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 este desigur criticabil\u0103 \u0219i a fost ocazional atacat\u0103, ca fiind mai degrab\u0103 populist\u0103, prin faptul c\u0103 ac\u021biunile \u0219i cadrul spectacolelor sunt stabilite \u0219i dirijate tot de arti\u0219tii din clasa de mijloc, \u00eens\u0103 se pretind a fi democratice \u0219i anti-autoritare. Dincolo de aceste critici, metodele lui Boal au adus rezultate interesante, teatrale \u0219i politice, \u00een America Latin\u0103 \u0219i au fost exportate \u00een Occident, \u00een primul r\u00e2nd de Boal \u00eensu\u0219i, unde au fost instrumentalizate \u00een cu totul alte direc\u021bii. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Utilizarea teatrului oprima\u021bilor \u00een cadrul politicilor identitare occidentale a fost criticat\u0103 pe mai multe paliere. Deborah Mutnik merge mai departe \u0219i critic\u0103 \u00eens\u0103\u0219i substan\u021ba filozofic\u0103-politic\u0103 a <\/span><\/span><\/span>pedagogiei oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span>. Conform lui Mutnik, Freire, \u00een scrierile sale, de\u0219i completamente dedicat procesului revolu\u021bionar, construie\u0219te binomul <\/span><\/span><\/span>opresor-oprimat<\/i><\/span><\/span><\/span> ca o realitate dual\u0103, explicat\u0103 biografic \u0219i cultural, valabil\u0103 de genera\u021bii (opozi\u021bia \u00eentre st\u0103p\u00e2nul de planta\u021bie \u0219i \u021b\u0103ranul f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2nt). Oprimarea este astfel motivat\u0103 mai degrab\u0103 prin patologizarea opresorului, care sufer\u0103 \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 cu oprimatul (Freire 1994), dec\u00e2t prin analizarea \u0219i opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de raporturile \u00eentre for\u021bele de produc\u021bie specifice contextului istoric \u0219i geografic, care \u00eenlesnesc forma de exploatare respectiv\u0103. Sociologul F.J. Tester observ\u0103 la r\u00e2ndul s\u0103u faptul c\u0103 teoria anti-opresiv\u0103 tinde de multe ori, \u00een special \u00een interpretarea sa occidental\u0103, s\u0103 patologizeze at\u00e2t opresorul c\u00e2t \u0219i oprimatul – \u201eoprimarea\u201d este v\u0103zut\u0103 ca o boal\u0103, iar comunit\u0103\u021bi \u00eentregi ajung s\u0103 fie v\u0103zute drept \u201eprobleme\u201d sau \u201esuferinde\u201d, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 fie \u201esalvate\u201d (Tester 2003, 128). \u00cen acela\u0219i timp, Tester observ\u0103 c\u0103 posibilitatea real\u0103 pentru un individ sau un grup de a ie\u0219i din starea de oprimare depinde fundamental de condi\u021biile lor materiale. Inclusiv posibilitatea de afirmare a propriei perspective \u0219i de negociere a spa\u021biului politic, \u021bine \u00een cele din urm\u0103 de condi\u021bia material\u0103 \u0219i de posibilit\u0103\u021bile financiare ale individului sau grupului respectiv, fapt ce ne \u00eentoarce desigur la o analiz\u0103 a raporturilor de clas\u0103 \u0219i a for\u021belor de produc\u021bie:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eCapacitatea unei persoane de a-\u0219i rezolva propria situa\u021bie de oprimare este \u00een mare m\u0103sur\u0103 rezultatul resurselor materiale \u0219i non-materiale la care o persoan\u0103 are acces. Justi\u021bia redistributiv\u0103 este absolut esen\u021bial\u0103 pentru rezolvarea oprim\u0103rii. (…) Ne \u00eentoarcem la (sper\u0103m forme sofisticate de) analiz\u0103 de clas\u0103 \u0219i cultural\u0103 \u00een rela\u021bie cu puterea \u0219i justi\u021bia social\u0103.\u201d (Tester 2003, 130-131)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Evacuarea perspectivei materialist-istorice \u0219i a unei analize de clas\u0103 este caracteristic\u0103 pentru felul \u00een care au fost preluate \u0219i reinterpretate tehnicile \u0219i ideile <\/span><\/span><\/span>Teatrului Oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span> \u00een context occidental. Aceast\u0103 transformare merit\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t s-a produs cu concursul \u0219i colaborarea lui Boal \u00eensu\u0219i. David S. George merge mai departe, p\u00e2n\u0103 la a categorisi \u00eentregul aparat teoretic \u0219i metodologic al lui Boal drept unul euro-atlantic, care \u201ea luat fiin\u021ba \u00een Lumea \u00cent\u00e2i\u201d (George 1995, 50). O astfel de interpretare este rudimentar\u0103 \u0219i nesus\u021binut\u0103 istoric, opera lui Boal fiind un sincretism \u00eentre pedagogia lui Freire, tehnicile teatrului proletar german \u0219i sovietic, trecute prin filtru nord-american, \u0219i diverse experien\u021be locale sud-americane. Cu toate acestea, critica lui George este corect\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te transformarea <\/span><\/span><\/span>Teatrului Oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span> dintr-o metod\u0103 de lupt\u0103 cu factorii opresivi externi (clasele neo-feudale \u0219i aparatele de dictatur\u0103 militar\u0103 din \u021b\u0103rile Americii Latine), \u00eentr-o lupt\u0103 cu \u201eopresorul intern\u201d, cu \u201epoli\u021bistul din cap\u201d, perfect adaptat\u0103 clasei de mijloc occidentale, care a constituit principalul public al atelierelor lui Boal \u00een perioada exilului.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201ePrincipiul pe care Boal \u00eel aplic\u0103 \u00een prezent exerci\u021biilor sale de teatru-forum, este acela pe care \u00eel nume\u0219te \u201epoli\u021bistul din cap\u201d sau oprimarea internalizat\u0103. Cu alte cuvinte, mai bine sau mai r\u0103u, teatrul-forum de ast\u0103zi const\u0103 \u00een psihodram\u0103 corect\u0103 politic (\u00een stil Nord-American\/Vest-European) pentru grupuri privilegiate (precum profesorii \u0219i studen\u021bii universitari) din \u021b\u0103rile \u201eimperialiste\u201d, c\u0103rora li se ofer\u0103 urm\u0103toare iluzie confortabil\u0103: toate inegalit\u0103\u021bile sunt egale. Nord-americanii din clasa de mijloc, care sufer\u0103 inhibi\u021bii psihologice (\u201epoli\u021bistul din cap\u201d) \u0219i victimele nedrept\u0103\u021bilor socio-economice din lumea a treia sunt acum parte din aceea\u0219i categorie, to\u021bi sunt oprima\u021bi.\u201d<\/span><\/span> (George 1995, 45)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Aceast\u0103 nou\u0103 paradigm\u0103 de interpretare, care \u00eenlocuie\u0219te \u201erepeti\u021bia pentru revolu\u021bie\u201d cu vindecarea \u201epoli\u021bistului din cap\u201d, a fost elaborat\u0103 \u00een perioada \u00een care Boal a ajuns s\u0103 lucreze \u00een Occident, aceea de la \u00eenceputurile neo-liberalismului. \u00cen acest context, \u00een loc s\u0103 ofere o critic\u0103 radical\u0103 a politicilor neo-liberale care \u00eencepuser\u0103 s\u0103 afecteze grupurile cele mai oprimate din societatea occidental\u0103 (\u00een primul r\u00e2nd comunit\u0103\u021bile de imigran\u021bi), Boal propune interpretarea terapeutic\u0103 ce va da na\u0219tere la patologizara oprima\u021bilor criticat\u0103 de Mutnik sau Tester. De\u0219i Schutzmann (\u00een Cohen-Cruz et al. 1994) argumenteaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 schimbare paradigmatic\u0103 ar fi fost adaptarea lui Boal la noul context occidental, aceast\u0103 aser\u021biune nu se sus\u021bine, deoarece noua interpretare a oprim\u0103rii nu a venit doar \u00een urma unei schimb\u0103ri geografice, ci \u00een special a unei schimb\u0103ri a clasei sociale din care f\u0103cea parte publicul s\u0103u. Dac\u0103 ar fi lucrat cu clasa de mijloc din Brazilia, sau chiar cu so\u021biile generalilor din armata fascist\u0103, Boal ar fi descoperit cu siguran\u021b\u0103 situa\u021bii asem\u0103n\u0103toare de \u201epoli\u021bi\u0219ti mentali\u201d. Astfel, de la \u201epoli\u021bistul mental\u201d p\u00e2n\u0103 la cooptarea tehnicilor teatrului-forum pentru diverse <\/span><\/span><\/span>training<\/i><\/span><\/span><\/span>-uri \u0219i <\/span><\/span><\/span>team-building<\/i><\/span><\/span><\/span>-uri ale corpora\u021biilor interna\u021bionale nu a mai fost dec\u00e2t un pas. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Exemplul lui Boal este cel mai sonor \u0219i documentat, dar cooptarea de c\u0103tre aparatul de stat neoliberal a arti\u0219tilor radicali este un fenomen r\u0103sp\u00e2ndit pe scar\u0103 larg\u0103. \u0218i, dup\u0103 cum observ\u0103 Mutnik, prima condi\u021bie pentru aceast\u0103 cooptare este renun\u021barea la analiza structurilor de clas\u0103 \u0219i a for\u021belor de produc\u021bie, adic\u0103 renun\u021barea la critica sistemului capitalist.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

BIBLIOGRAFIE:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Boal, Augusto (1979) <\/span><\/span><\/span>Theatre of the Oppressed<\/b><\/span><\/span><\/span>. Pluto Press, London. Trad. Charles A. \u0219i Maria Odilia Leal McBride, \u0219i Emily Fryer.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Boal, Augusto (2013) <\/span><\/span><\/span>\u201eFragmente din <\/b><\/span><\/span><\/span><<\/b><\/span><\/span>Hamlet \u0219i fiul brutarului \u2013 Via\u021ba mea \u00een teatru \u0219i politic\u0103>\u201d. <\/b><\/span><\/span><\/span>Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103 nr. 2, mai, p. 15. Trad. David Schwartz.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cohen-Cruz, Jan, Mady Schutzman (ed.) (1994) <\/span><\/span><\/span>Playing Boal \u2013 Theatre, Terapy, Activism.<\/b><\/span><\/span><\/span> Rutledge, London.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cohen-Cruz, Jan, Mady Schutzman (ed.) (2006) <\/span><\/span><\/span>A Boal Companion. Dialogues on Theatre and Cultural Politics.<\/b><\/span><\/span><\/span> Rutledge, New York.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

George, David S. (1995) <\/span><\/span><\/span>\u201eTheatre of the Oppressed and Teatro de Arena: In and Out of Context\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Latin American Theatre Review, Prim\u0103var\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tester, Frank James (2003) <\/span><\/span><\/span>\u201eAnti-oppressive Theory and Practice as the organizing theme for social work education. The case against\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Canadian Social Work Review, Volumul 20, nr. 1<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/sup> Traducerea citatelor din Boal, Tester, George, din limba englez\u0103, \u00eei apar\u021bine autorului.
\n<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

*Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic \u00een context interna\u021bional. Articolele din cadrul acestei sec\u021biuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat \u201eTeatrul perdan\u021bilor tranzi\u021biei post-socialiste. Perspective etice \u0219i politice\u201d. <\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De David Schwartz \u00cen cadrul experien\u021belor sale de munc\u0103 \u00een diferite \u021b\u0103ri din America Latin\u0103 (Brazilia, Peru, Argentina), Augusto Boal, regizor, dramaturg \u0219i om politic brazilian, a experimentat \u0219i dezvoltat o serie de metode \u0219i tehnici de teatru participativ, multe dintre ele implic\u00e2nd grupuri locale oprimate, \u00een contextul s\u0103r\u0103ciei \u0219i polariz\u0103rii sociale extreme, \u0219i apoi \u00een contextul dictaturilor militare fasciste. De altfel, Boal avea s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i arestat \u0219i torturat dup\u0103 instaurarea dictaturii militare din Brazilia (1964) \u0219i va emigra \u00een Peru \u0219i Argentina, \u00eenainte de a se refugia \u00een Europa de Vest \u00een 1976. Teoria \u0219i practica lui…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3318"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3318"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3319,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3318\/revisions\/3319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}