{"id":3316,"date":"2016-09-28T10:00:12","date_gmt":"2016-09-28T10:00:12","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3316"},"modified":"2016-09-21T22:51:40","modified_gmt":"2016-09-21T22:51:40","slug":"teatru-proletar-germania-si-uniunea-sovietica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/09\/28\/teatru-proletar-germania-si-uniunea-sovietica\/","title":{"rendered":"Teatru proletar \u00een Germania \u0219i Uniunea Sovietic\u0103"},"content":{"rendered":"

De David Schwartz<\/b><\/span><\/span><\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen Europa, primele experien\u021be de colaborare \u00eentre arti\u0219ti \u0219i muncitori au avut loc \u00een deceniile doi \u0219i trei ale secolului XX \u0219i sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu mi\u0219c\u0103rile partidelor comuniste din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Diverse forme de teatru proletar sau de teatru politic popular s-au dezvoltat concomitent \u00een Germania (\u00een special \u00een Berlin), \u00een Uniunea Sovietic\u0103, unde au fost finan\u021bate \u0219i sprijinite de stat, \u0219i pentru scurt timp \u00een Ungaria, \u00een timpul revolu\u021biei bol\u0219evice ungare. Noile forme teatrale sovietice \u0219i germane au fost rapid importate \u00een Europa de Vest, Asia \u0219i Statele Unite, \u00een special prin intermediul colabor\u0103rii \u00een cadrul Interna\u021bionalei comuniste.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Germania, germenii teatrului politic au ap\u0103rut \u00een cadrul mi\u0219c\u0103rii dadaiste, impulsiona\u021bi \u00een primul r\u00e2nd de militantismul pacifist \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu mi\u0219c\u0103rile revolu\u021bionare:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e Se discuta la nesf\u00e2r\u0219it despre art\u0103, dar numai din punct de vedere politic. \u0218i cu to\u021bii am c\u0103zut de acord c\u0103 arta nu putea fi dec\u00e2t un instrument al luptei de clas\u0103, dac\u0103 \u00een genere avea vreo valoare. Sub imperiul amintirilor trecutului, dezam\u0103gi\u021bi \u00een speran\u021bele noastre, nu vedeam salvarea omenirii dec\u00e2t \u00eentr-o solu\u021bie radical\u0103: lupta organizat\u0103 a proletariatului, cucerirea puterii.\u201d (Piscator 1966, 27)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Apari\u021bia teatrului politic \u0219i a experimentelor de teatru muncitoresc german se leag\u0103 de numele lui Erwin Piscator (regizor) \u0219i Bertolt Brecht (regizor \u0219i dramaturg). Concep\u021bia lui Piscator despre teatrul politic a fost modelat\u0103, la \u00eenceputul anilor 1920, pe de-o parte de ideile comuniste sovietice (doar de idei, pentru c\u0103 la teatrul sovietic nu avea acces la momentul respectiv), iar pe de alt\u0103 parte de experien\u021bele colajelor \u0219i desenelor militante politice ale arti\u0219tilor dadai\u0219ti Georg Grosz \u0219i John Heartfield (ace\u0219tia vor deveni \u0219i colaboratori ai s\u0103i, scenografi \u0219i autori de desene \u0219i afi\u0219e pentru diverse spectacole). Piscator dezvolt\u0103 un teatru profesionist, cu actori profesioni\u0219ti, care \u00ee\u0219i propune s\u0103 reprezinte pe scen\u0103 problemele politice interna\u021bionale, \u00eentr-un limbaj accesibil \u0219i dintr-o perspectiv\u0103 a clasei muncitoare. Piesele se doresc a fi suportul propagandistic pentru schimbarea revolu\u021bionar\u0103 a ordinii sociale. Spre deosebire de alte teatre \u201epopulare\u201d (Volksbuhne), teatrul lui Piscator nu \u00ee\u0219i propune culturalizarea maselor, ci antrenarea lor revolu\u021bionar\u0103. \u00cen cuvintele lui Piscator, \u201enu un teatru pentru proletari, ci un teatru proletar\u201d (1966, 42). Important, din punct de vedere al defini\u021biei, teatrul lui Piscator nu se adreseaz\u0103 doar \u201eproletarilor\u201d <\/span><\/span><\/span>stricto sensu<\/i><\/span><\/span><\/span>, ci \u0219i \u0219omerilor, lumpen-proletariatului \u00een termeni marxi\u0219ti, c\u0103rora le ofer\u0103 intrare gratuit\u0103. \u00cen cadrul acestor spectacole, proletarii sunt invita\u021bi s\u0103 participe ca spectatori, s\u0103 intervin\u0103, s\u0103 participe activ \u00een desf\u0103\u0219urarea spectacolelor, s\u0103 huiduie, s\u0103 aplaude sau s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een timpul pieselor dup\u0103 plac (Piscator, 1966, 66). \u00cen aceste experien\u021be g\u0103sim precursorul <\/span><\/span><\/span>Teatrului Oprima\u021bilor<\/i><\/span><\/span><\/span> al lui Boal, \u0219i al altor forme de teatru participativ, \u00een cadrul c\u0103rora distan\u021ba dintre actori \u0219i spectatori se anuleaz\u0103:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e[\u2026] masele preluar\u0103 regia. Ei, cei ce umpleau sala, participaser\u0103 \u00een majoritatea lor foarte activ la evenimentele epocii, iar ceea ce li se prezenta era \u00eentr-adev\u0103r soarta lor, propria lor tragedie. Teatrul a devenit pentru ei realitatea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i foarte cur\u00e2nd n-au mai existat dou\u0103 elemente deosebite: scena \u0219i sala, ci o singur\u0103 mare sal\u0103 de miting, un singur mare c\u00e2mp de lupt\u0103, o singur\u0103 mare demostra\u021bie.\u201d (Piscator 1966, 77)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 ini\u021bial Piscator lucreaz\u0103 aproape exclusiv cu actori proletari, proveni\u021bi din mediile muncitore\u0219ti, consider\u00e2nd educa\u021bia politic\u0103 mai important\u0103 dec\u00e2t cea artistic\u0103, cu timpul el va dezvolta un teatru profesionist, jucat cu actori proveni\u021bi din clasa de mijloc, \u00eens\u0103 pe subiecte politice radicale. \u00cen acela\u0219i timp \u00eens\u0103, el sprijin\u0103 dezvoltarea mi\u0219c\u0103rii muncitore\u0219ti de teatru de amatori, care \u00ee\u0219i creeaz\u0103 \u0219i joac\u0103 propriile piese propagandistice revolu\u021bionare. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eEste absurd ca teatrul proletar de amatori s\u0103 fie opus teatrului profesionist. Mai \u00eent\u00e2i, evolu\u021bia primului, a\u0219a cum s-a conturat el \u00een activitatea mea de p\u00e2n\u0103 acum, arat\u0103 c\u0103 el s-a n\u0103scut din spectacolele de propagand\u0103 ale unor amatori proletari. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cele dou\u0103 genuri de spectacol \u00ee\u0219i duc lupta \u00een sectoare diferite ale frontului nostru cultural, av\u00e2nd deci sarcini diferite.\u201d (Piscator 1966, 66-67)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Bertolt Brecht va continua \u0219i dezvolta demersul lui Piscator, teoretiz\u00e2nd mizele politice ale teatrului \u0219i aplic\u00e2nd filosofia marxist\u0103 asupra teatrului: prin opozi\u021bie cu teatrul de tradi\u021bie aristotelic\u0103, al c\u0103rui scop este reprezentarea lumii <\/span><\/span><\/span>a\u0219a cum este ea<\/i><\/span><\/span><\/span>, scopul teatrului epic brechtian devine reprezentarea lumii <\/span><\/span><\/span>\u00een schimbare<\/i><\/span><\/span><\/span>, inten\u021bia de <\/span><\/span><\/span>schimbare a lumii<\/i><\/span><\/span><\/span>. Brecht vede \u00een spectatorii proletari, \u00een muncitorii din suburbii, motorul acestei schimb\u0103ri:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eDac\u0103 nu altceva, simpla dorin\u021b\u0103 de a dezvolta o art\u0103 potrivit\u0103 vremurilor noastre trebuie s\u0103 conduc\u0103 teatrul epocii \u0219tiin\u021bifice direct \u00een suburbii, unde s\u0103 se poat\u0103 deschide \u0219i pune la dispozi\u021bia celor care tr\u0103iesc greu \u0219i produc mult, pentru ca ace\u0219tia s\u0103 se poat\u0103 delecta cu enun\u021barea problemelor lor. (…) Pentru ace\u0219ti oameni, care par at\u00e2t de departe de \u0219tiin\u021b\u0103, dar care sunt departe de ea doar pentru c\u0103 sunt \u00eendep\u0103rta\u021bi cu for\u021ba; \u0219i \u00eenainte ca ei s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe \u0219tiin\u021b\u0103, ei trebuie s\u0103 dezvolte \u0219i s\u0103 pun\u0103 \u00een mi\u0219care \u0219tiin\u021ba unei noi societ\u0103\u021bi; pentru c\u0103 ace\u0219tia sunt adev\u0103ra\u021bi copii ai epocii \u0219tiin\u021bifice, \u0219i numai ei pot face teatrul s\u0103 se mi\u0219te, dac\u0103 se va mi\u0219ca vreodat\u0103.\u201d1<\/sup><\/a> (Brecht 1988, 186)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Tot Brecht descrie amplu efectul spectacolelor lui Piscator \u0219i al celor la care colaborase \u0219i el asupra publicului proletar. Montarea piesei lui Maxim Gorki, <\/span><\/span><\/span>Mama<\/i><\/span><\/span><\/span>, a fost v\u0103zut\u0103 de peste 15.000 de femei muncitoare din Berlin, un num\u0103r impresionant fa\u021b\u0103 de audien\u021ba spectacolelor de ast\u0103zi. Brecht pune \u00een antitez\u0103 reac\u021bia acestor femei cu cea a publicului din clasa de mijloc. Astfel, publicul proletar se concentreaz\u0103 mult mai mult pe subiect, pe nara\u021biune \u0219i pe con\u021binutul politic \u00een care se recunoa\u0219te ca afectat direct, \u00een timp ce publicul burghez va c\u0103uta reprezent\u0103rile obi\u0219nuite ale variilor intrigi amoroase \u0219i se va ar\u0103ta nemul\u021bumit de salturile narative \u0219i concentrarea ac\u021biunii din piese. De altfel, aceste observa\u021bii vor servi ca suport pentru elaborarea propriilor texte de teatru epic ale lui Brecht, \u00een care subiectul este mecanismul sau sistemul de func\u021bionare al unei micro-societ\u0103\u021bi, \u0219i nu un personaj sau altul. Brecht descrie observa\u021biile muncitoarelor \u0219i muncitorilor, \u00eentotdeauna despre subiect, despre mecanismele de func\u021bionare a lumii, \u0219i nu strict estetice, drept motor principal al artei sale ulterioare.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eExtraordinarele experimente ale lui Piscator \u0219i experimentele mele, care au implicat de multe ori dinamitarea formelor conven\u021bionale, \u0219i-au g\u0103sit sus\u021binerea \u00een elementele cele mai progresiste ale clasei muncitoare. Muncitorii judecau tot ce vedeau \u00een func\u021bie de cantitatea de adev\u0103r con\u021binut\u0103; ei apreciau orice inova\u021bie care contribuia la reprezentarea adev\u0103rului, a mecanismelor autentice ale societ\u0103\u021bii; ei respingeau orice sem\u0103na cu un joc, cu o ma\u0219in\u0103rie de dragul ma\u0219in\u0103riei, care nu mai avea, sau nu \u00eendeplinea \u00eenc\u0103, un scop. Argumentele muncitorilor nu erau niciodat\u0103 literare sau strict teatrale.\u201d (Brecht 1988, 110)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Inspirate de mi\u0219carea muncitoreasc\u0103 sovietic\u0103 \u0219i de teatrul politic german, teatre proletare, cu texte scrise \u0219i jucate de muncitori, s-au r\u0103sp\u00e2ndit \u0219i \u00een alte \u021b\u0103ri europene, unde legea a permis-o, neatinse de fascism sau de forme dure de cenzur\u0103 anti-comunist\u0103 (cum era cazul Rom\u00e2niei interbelice), precum \u0219i \u00een Asia \u0219i America de Nord. Era vorba de teatre mici, auto-sus\u021binute \u0219i s\u0103race, \u00een care muncitori \u0219i muncitoare, obosi\u021bi dup\u0103 lucru sau dup\u0103 c\u0103utarea unui loc de munc\u0103, \u00ee\u0219i construiau propriile reprezent\u0103ri ale lumii (Brecht, 1988, 111). \u00cen Germania \u00eentreaga euforie a teatrului politic, \u00een ambele sale variante \u2013 profesionist-epic \u0219i amator-proletar a fost \u00eenn\u0103bu\u0219it\u0103 violent odat\u0103 cu instalarea regimului nazist. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

O situa\u021bie radical diferit\u0103 a avut loc \u00een Uniunea Sovietic\u0103. Angajat\u0103 dup\u0103 revolu\u021bia de la 1917 \u00eentr-un amplu proces de schimbare social\u0103 accelerat\u0103, noua conducere politic\u0103 supra-valoriza, la nivel discursiv, muncitorul, \u201eproletarul\u201d, v\u0103zut ca motor revolu\u021bionar \u0219i drept clas\u0103 privilegiat\u0103, a c\u0103rei avangard\u0103 \u0219i reprezentant era partidul comunist. \u00cen acest context, s-a dezvoltat <\/span><\/span><\/span>Proletcultismul<\/i><\/span><\/span><\/span>, programul care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 revolu\u021bioneze cultura pe trei fronturi: \u00een munc\u0103 (prin contopirea artistului \u0219i muncitorului), \u00een via\u021ba de zi cu zi (acas\u0103 \u0219i la munc\u0103) \u0219i \u00een con\u0219tiin\u021ba maselor (prin construirea con\u0219tiin\u021bei revolu\u021bionare) (Zenovia Sohor). Aceast\u0103 viziune a dat na\u0219tere la o serie de experimente radicale, \u00een care piese cu subiecte inspirate din istoria luptei revolu\u021bionare (greve, proteste etc.) au fost jucate de echipe de arti\u0219ti proveni\u021bi exclusiv din r\u00e2ndurile muncitorilor, care \u00ee\u0219i auto-organizau \u00eentreg procesul de produc\u021bie teatral\u0103 – de la alegerea textelor, la construirea decorurilor \u0219i manufacturarea costumelor \u0219i p\u00e2n\u0103 la regia colectiv\u0103 \u2013 \u00een manier\u0103 foarte asem\u0103n\u0103toare cu experien\u021bele anarhiste latino-americane. Experimente similare au avut loc \u00een muzica clasic\u0103, prin organizarea unor orchestre anti-autoritare populare \u2013 care c\u00e2ntau \u00een spa\u021bii de lucru ale proletariatului (fabrici etc.), performau f\u0103r\u0103 dirijor, prezentau informa\u021bii despre contextul social \u00een care a tr\u0103it \u0219i lucrat compozitorul \u0219i c\u00e2ntau anumite pasaje de mai multe ori, pentru a fi \u00een\u021belese mai bine (Bishop 2012, 63).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Una dintre mi\u0219c\u0103rile cele mai importante a fost mi\u0219carea <\/span><\/span><\/span>Bluze Albastre<\/b><\/span><\/span><\/span>, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00eentre anii 1923-1933, \u00een cadrul c\u0103reia peste 100.000 de muncitori s-au organizat \u00een colective de teatru \u0219i dans auto-gestionate, care jucau spectacole pentru muncitori \u0219i \u021b\u0103rani \u00een nou-\u00eenfiin\u021batele \u201eCluburi\u201d (case de cultur\u0103). Printre altele, \u00een cadrul acestei mi\u0219c\u0103ri a fost inventat \u0219i <\/span><\/span><\/span>Ziarul Vivant<\/i><\/span><\/span><\/span>, tehnic\u0103 de teatru pornind de la interpretarea, \u00een cheie revolu\u021bionar\u0103, a \u0219tirilor de ziar, preluat \u00een Statele Unite \u00een cadrul <\/span><\/span><\/span>Federal Theatre Project<\/b><\/span><\/span><\/span>, \u0219i mai t\u00e2rziu reinventat de Augusto Boal sub forma <\/span><\/span><\/span>Teatrului-\u0218tire<\/i><\/span><\/span><\/span> \u00een Brazilia. <\/span><\/span><\/span>Ziarul Vivant<\/i><\/span><\/span><\/span> a fost creat ini\u021bial pentru a propaga \u0219tirile \u00een mediile afectate de analfabetism, dar s-a dezvoltat \u00eentr-un gen de teatru autonom, care combina pantomima, c\u00e2ntecele satirice \u0219i afi\u0219ele de propagand\u0103, cu un scop dublu \u2013 educa\u021bional \u0219i recrea\u021bional, \u00een manier\u0103 simili-brechtian\u0103. Mi\u0219carea <\/span><\/span><\/span>Bluzelor Albastre<\/b><\/span><\/span><\/span> a avut o extindere formidabil\u0103, \u00een intreg spa\u021biul U.R.S.S., din Kamceatka p\u00e2n\u0103 \u00een Georgia \u0219i Ucraina, pun\u00e2nd accent pe specificul local al grupurilor muncitore\u0219ti, \u0219i a fost reprimat\u0103 brutal de c\u0103tre stat \u00een 1933, prin desfiin\u021barea \u0219i discreditarea organiza\u021biei \u0219i arestarea liderului (Crane 2013). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Din p\u0103cate informa\u021biile despre aceste experimente radicale de la \u00eenceputurile Uniunii Sovietice, inclusiv despre mi\u0219carea extraordinar de ampl\u0103 a teatrului de amatori sunt fragmentate \u0219i destul de ideologizate. Literatura sovietic\u0103 este partizan\u0103, \u00een timp ce literatura vestic\u0103 este de multe ori la fel de unilateral\u0103, fiind absent\u0103 de cele mai multe ori perspectiva muncitorilor \u00een\u0219i\u0219i asupra spectacolelor. De exemplu, Claire Bishop face o judecat\u0103 strict de clas\u0103 c\u00e2nd pune \u00een antitez\u0103 \u201earta pentru mase\u201d cu \u201eautonomia esteticului\u201d:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eAici vedem \u00eenceputul unei confrunt\u0103ri de valori care persist\u0103 \u0219i ast\u0103zi: o art\u0103 a inova\u021biei formale, care este relevant\u0103 dincolo de contextul istoric imediat, capabil\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 at\u00e2t publicului local, c\u00e2t \u0219i unui public viitor, contra unei culturi dinamice care caut\u0103 s\u0103 implice c\u00e2t mai mul\u021bi muncitori \u0219i astfel propune un model social corect etic \u0219i politic\u201d. (Bishop 2012, 63)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Or, pe de-o parte o art\u0103 \u201erelevant\u0103 dincolo de momentul istoric imediat\u201d nu este relevant\u0103 universal, ci doar pentru un canon de judecare a istoriei artei, canon care aproape \u00eentotdeauna reprezint\u0103 perspectiva claselor dominante, \u0219i nu de pu\u021bine ori valorile din spa\u021biul occidental. Pe de alt\u0103 parte, istoria confirm\u0103 c\u0103 numeroase exemple de \u201eart\u0103 proletar\u0103\u201d, de la constructivismul sovietic la piesele lui Brecht, \u0219i p\u00e2n\u0103 la experimentele lui Augusto Boal, au devenit parte chiar din acest \u201ecanon universal\u201d. Ca atare, ideologia \u201ecorect\u0103 etic \u0219i politic\u201d \u0219i canonul estetic universalist nu se exclud reciproc. Astfel de prejudec\u0103\u021bi sunt prezente \u00een multe descrieri vestice despre arta socialist\u0103 \u0219i las\u0103 multe semne de \u00eentrebare \u0219i probleme neacoperite \u2013 inclusiv problema diziden\u021bei \u00een interiorul acestor manifest\u0103ri artistice muncitore\u0219ti. \u00cen context local, rom\u00e2nesc, lucrurile sunt \u0219i mai obscure \u2013 practic nu exist\u0103 studii aplicate despre istoria, dinamica social\u0103, mizele politice \u0219i estetica artei proletare din perioada socialist\u0103. Recuperarea for\u021bei de exprimare \u0219i bog\u0103\u021biei mijloacelor estetice ale artei proletare socialiste r\u0103m\u00e2ne o miz\u0103 important\u0103, at\u00e2t pentru cercetarea \u00een domeniul artei politice, c\u00e2t \u0219i pentru practicienii care se revendic\u0103 de la st\u00e2nga radical\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/b><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Bishop, Claire (2012) <\/span><\/span><\/span>Artificial Hells.<\/b><\/span><\/span><\/span> Verso (New Left Books), London <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Brecht, Bertolt, John Willet (ed.) (1988) <\/span><\/span><\/span>Brecht on Theatre \u2013 A Development of an Aesthetic, edited and translated by John Willet. <\/b><\/span><\/span><\/span>Methuen, London<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Crane, Robert (2013) <\/span><\/span><\/span>From Kamchatka to Georgia: The Blue Blouse Movement and Early Soviet Spatial Practice.<\/b><\/span><\/span><\/span> Tez\u0103 de doctorat, University of Pittsburgh, Pittsburgh<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Piscator, Erwin (1966) <\/span><\/span><\/span>Teatrul Politic.<\/b><\/span><\/span><\/span> Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/sup> Traducerea din limba englez\u0103 pentru citatele din Bertold Brecht \u0219i Claire Bishop \u00eei apar\u021bine autorului.
\n<\/span><\/span><\/p>\n

*Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic \u00een context interna\u021bional. Articolele din cadrul acestei sec\u021biuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat \u201eTeatrul perdan\u021bilor tranzi\u021biei post-socialiste. Perspective etice \u0219i politice\u201d. <\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De David Schwartz \u00cen Europa, primele experien\u021be de colaborare \u00eentre arti\u0219ti \u0219i muncitori au avut loc \u00een deceniile doi \u0219i trei ale secolului XX \u0219i sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu mi\u0219c\u0103rile partidelor comuniste din Europa Central\u0103 \u0219i de Est. Diverse forme de teatru proletar sau de teatru politic popular s-au dezvoltat concomitent \u00een Germania (\u00een special \u00een Berlin), \u00een Uniunea Sovietic\u0103, unde au fost finan\u021bate \u0219i sprijinite de stat, \u0219i pentru scurt timp \u00een Ungaria, \u00een timpul revolu\u021biei bol\u0219evice ungare. Noile forme teatrale sovietice \u0219i germane au fost rapid importate \u00een Europa de Vest, Asia \u0219i Statele Unite, \u00een special…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3316"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3316"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3317,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3316\/revisions\/3317"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}