{"id":3314,"date":"2016-09-24T10:00:16","date_gmt":"2016-09-24T10:00:16","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3314"},"modified":"2016-09-24T21:01:29","modified_gmt":"2016-09-24T21:01:29","slug":"teatru-muncitoresc-anarhist-america-latina-atelierele-de-teatru-auto-organizate-din-argentina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/09\/24\/teatru-muncitoresc-anarhist-america-latina-atelierele-de-teatru-auto-organizate-din-argentina\/","title":{"rendered":"Teatru muncitoresc anarhist \u00een America Latin\u0103. Atelierele de teatru auto-organizate din Argentina"},"content":{"rendered":"

De David Schwartz<\/b><\/span><\/span><\/span><\/em><\/p>\n

<\/a> La sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX, \u00een contextul s\u0103r\u0103ciei, dar \u0219i persecu\u021biilor la care erau supu\u0219i muncitorii revolta\u021bi, anarhi\u0219ti sau sociali\u0219ti, \u00een Europa, \u00een paralel cu dezvoltarea industriei \u00een Mexic \u0219i \u00een Conul Sudic al Americii de Sud, a avut loc un proces de migra\u021bie masiv\u0103, \u00een special a muncitorilor \u0219i intelectualilor militan\u021bi de st\u00e2nga, din Spania \u0219i Italia \u00een Argentina, Chile, Mexic \u0219i Uruguay. Trecerea de la sistemul colonial semi-feudal, la industrializarea capitalist\u0103, a constituit cadrul pentru dezvoltarea mi\u0219c\u0103rilor muncitore\u0219ti, de factur\u0103 anarhist\u0103 \u0219i socialist\u0103 (Grez Toso 2011). Atmosfera era dominat\u0103 de greve generale sau spontane, proteste \u00een fa\u021ba condi\u021biilor precare de munc\u0103 \u0219i \u00eempotriva represiunii. \u00cen paralel cu organizarea muncitorilor, aveau loc \u0219i r\u0103scoale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u00eempotriva latifundiilor \u0219i marilor de\u021bin\u0103tori de p\u0103m\u00e2nturi, dar \u0219i migra\u021bia masiv\u0103 de pe domeniile latifundiarilor spre ora\u0219ele cu industrie incipient\u0103. Aceste mi\u0219c\u0103ri revolu\u021bionare au fost poten\u021bate de o impresionant\u0103 activitate cultural\u0103, educa\u021bional\u0103 \u0219i de propagand\u0103 \u00een care, dup\u0103 cum remarc\u0103 cercet\u0103tori din toate \u021b\u0103rile men\u021bionate (Grez Toso 2011, Fos \u00een Arreche et al. 2013, Guevara Mesa 2015) teatrul a avut un rol foarte important. \u00cen acest context, colective de munictori au f\u0103cut \u021b\u0103rile latino-americane activitate de pionierat \u00een ceea ce prive\u0219te teatrul politic popular. Conform principiilor anarhiste de auto-organizare, au avut loc primele experimente de teatru muncitoresc realizat de muncitori, pentru muncitori, dublate de un proces de auto-educare, \u00een care arti\u0219ti profesioni\u0219ti \u0219i muncitori s-au educat unii pe al\u021bii \u00een ateliere de dramaturgie sau actorie. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eDiversele mi\u0219c\u0103ri \u0219i organiza\u021bii anarhiste au reu\u0219it s\u0103 construiasc\u0103, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, adev\u0103rate sisteme de produc\u021bie, distribu\u021bie \u0219i consum pentru activitatea lor cultural\u0103. \u00cen ceea ce prive\u0219te teatrul, au format dramaturgi, actori, scenografi, critici \u0219i, desigur, un public care finan\u021ba \u00een diverse feluri aceste produc\u021bii. De aici se remarc\u0103 mai \u00eent\u00e2i de toate o concep\u021bie despre cultur\u0103 aplicat\u0103 practic: nu o cultur\u0103 elitist\u0103 \u0219i aristocratizant\u0103, privilegiu al c\u00e2torva ale\u0219i, (actori \u0219i spectatori) suficient de <sensibili> pentru a surprinde <sublimul rafinament> al unor <crea\u021bii inefabile>; ci cultura ca oper\u0103 colectiv\u0103, a tuturor, pentru to\u021bi\u201d. (Guevara Mesa 2015)1<\/sup><\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mi\u0219c\u0103rile cele mai ample \u0219i bine documentate \u00een privin\u021ba auto-organiz\u0103rii atelierelor muncitore\u0219ti anarhiste sunt cele argentiniene. \u00cen cele mai multe provincii din nord, \u00een Buenos Aires, Rosario sau Entre Rios, uneori \u00eenc\u0103 dinainte de 1900, au ap\u0103rut \u00een cadrul sindicatelor anarhiste grupuri de teatru de propagand\u0103 revolu\u021bionar, pe principii socialist-libertare \u2013 anti-capitaliste \u0219i anti-stat, care au func\u021bionat sporadic \u0219i s-au cristalizat \u00een special \u00een jurul anilor 1909-1910. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Piesele puse \u00een scen\u0103 erau de cele mai multe ori monoloage, succesiuni de monoloage, sau piese cu o structur\u0103 dramaturgic\u0103 simpl\u0103, care tratau subiecte revolu\u021bionare: greve \u0219i rela\u021bia cu autorit\u0103\u021bile patronale; problema sp\u0103rg\u0103torilor de greve \u0219i conflictele \u00een interiorul colectivelor muncitore\u0219ti; subiecte istorice relevante, inclusiv interna\u021bionale, legate de mi\u0219c\u0103rile muncitore\u0219ti din Spania \u0219i alte \u021b\u0103ri; mai rar, opere clasice modificate cu mesaje revolu\u021bionare. Structura era de multe ori bazat\u0103 pe binomul protagonist-antagonist, \u00een care eroului sau eroinei, muncitor-revolu\u021bionar li se opunea patronul, poli\u021bistul sau sp\u0103rg\u0103torul de grev\u0103. \u00cen multe cazuri, personajul principal murea pe parcursul piesei, \u0219i alt muncitor prelua lupta, tocmai pentru a accentua dimensiunea colectiv\u0103 a mi\u0219c\u0103rilor de rezisten\u021b\u0103. Un aspect foarte important era finalul deschis sau pozitiv, care \u00eencerca s\u0103 ofere spectatorilor-muncitori \u00eencredere \u00een necesitatea luptei \u00een caracterul s\u0103u permanent \u0219i \u00een posibilitatea eventualelor victorii.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen cele mai multe cazuri, arti\u0219tii nu erau interesa\u021bi de originalitate sau de a experimenta din punct de vedere formal, ci de a lucra cu genurile deja consacrate pentru a transmite mesajul revolu\u021bionar: \u201e\u00cen teatru, ca \u0219i \u00een alte discipline artistice, anarhi\u0219tii nu urm\u0103reau avangarda formal\u0103, nici nu \u00ee\u0219i propuneau s\u0103 se rup\u0103 de esteticile dominante. De aceea, \u00ee\u0219i apropriau diverse estetici consacrate, care ar fi putut servi mizelor lor.\u201d (Fos \u00een Arrecha et al. 2013, 45). Piesele erau scrise \u0219i jucate \u00een cadrul unor ateliere de teatru, uneori coordonate de un artist profesionist, alteori de arti\u0219ti autodidac\u021bi. Spectacolele erau prezentate \u00een fa\u021ba unui public exclusiv muncitoresc, alc\u0103tuit din membri ai sindicatului sau organiza\u021biei anarhiste respective, \u00een num\u0103r foarte mare, ajung\u00e2nd uneori la 500 de persoane per-reprezenta\u021bie (Joffe 2009).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Condi\u021biile de produc\u021bie erau foarte modeste, decorul era minimal \u2013 de obicei un fundal pictat, spectacolul se concentra pe text \u0219i pe prezen\u021ba actorilor. De cele mai multe ori jucau muncitorii \u00een\u0219i\u0219i, rareori cu participarea c\u00e2torva actori profesioni\u0219ti dedica\u021bi militantismului politic. Preg\u0103tirea politic\u0103 \u0219i comportamentul etic \u00een acord cu convingerile teoretice erau deosebit de importante pentru fiecare artist, care era v\u0103zut, \u0219i se percepea el \u00eensu\u0219i, ca parte din mi\u0219carea politic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 diferen\u021bieze opera artistic\u0103 de restul ac\u021biunilor de activism politic. Un document redactat de \u00eentreaga echip\u0103 a atelierului-\u0219coal\u0103 <\/span><\/span><\/span>Sin Dogmas<\/b><\/span><\/span><\/span> (\u201eF\u0103r\u0103 dogme\u201d), coordonat de pedagogul imigrant catalan Roberto Plal \u00een Berisso, subliniaz\u0103 importan\u021ba actorului ca parte din \u00eentreg \u0219i ca reprezentant al \u00eentregului colectiv: <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e[Actorul] este un instrument, a c\u0103rui voce se amplific\u0103 \u00een colectiv. Nu este condus de recunoa\u0219tere, nici nu e st\u0103p\u00e2nul aplauzelor care se aud la sf\u00e2r\u0219itul unei piese. Un actor care nu urm\u0103re\u0219te nici banii, nici gloria, ci trebuie s\u0103 se pun\u0103 \u00een slujba comunit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 fie interpretul viselor \u0219i dorin\u021belor muncitorilor. Un actor anarhist are norocul s\u0103 \u00eei reprezinte pe tovar\u0103\u0219ii s\u0103i \u0219i de aceea are responsabilitatea s\u0103 o fac\u0103 cu pricepere \u0219i determinare.\u201d <\/span><\/span><\/span>(document inedit citat \u00een Arrecha et al. 2013, 48-49)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

At\u00e2t Plal c\u00e2t \u0219i al\u021bi coordonatori de ateliere, precum Di\u00e9guez din cartierul Luj\u00e1n<\/span><\/span><\/span>, din Buenos Aires, pun accentul \u0219i pe anumite aspecte din preg\u0103tirea tehnic\u0103 a actorului: necesitatea unei voci clare, puternice; indica\u021bii de stil de joc \u00eempotriva stilului prea afectat, exagerat \u0219i nerealist, deci necredibil, al teatrului comercial burghez (Di\u00e9guez, citat \u00een Arrecha et al. 2013). Di\u00e9guez discut\u0103 \u0219i despre problemele legate de limb\u0103 \u0219i de dialect. El subliniaz\u0103 necesitatea cuno\u0219tin\u021belor de gramatic\u0103 spaniol\u0103, precum \u0219i necesitatea capacit\u0103\u021bii de a se exprima elocvent \u00een spaniola intelegibil\u0103 pentru publicul local. Pentru comunit\u0103\u021bile de proasp\u0103t imigran\u021bi, \u00een special italieni, Di\u00e9guez recomand\u0103 ca spectacolele s\u0103 se joace mai degrab\u0103 \u00een limba italian\u0103, pentru un public vorbitor, dec\u00e2t \u00eentr-o spaniol\u0103 neinteligibil\u0103. Exemplul este elocvent pentru importan\u021ba pe care muncitorii-arti\u0219ti respectivi o acord\u0103 con\u021binutului \u0219i mesajului de propagand\u0103 al spectacolelor \u2013 o pies\u0103 de teatru \u00een care sensul cuvintelor nu este explicit \u0219i inteligibil nu poate servi scopului politic, fiind deci practic inutil\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Mi\u0219carea teatral\u0103 anarhist\u0103 este foarte ampl\u0103, prezent\u0103 \u00een perioada 1900-1920 \u00een majoritatea provinciilor din zona de nord a Argentinei, peste tot implic\u00e2nd colaborarea \u00eentre arti\u0219ti profesioni\u0219ti \u0219i amatori, muncitori din diverse domenii, care se antreneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru diversele activit\u0103\u021bi revolu\u021bionare. Pe l\u00e2ng\u0103 monoloage \u0219i scene jucate de actori, a existat \u0219i o important\u0103 mi\u0219care de arti\u0219ti m\u00e2nuitori de p\u0103pu\u0219i \u0219i marionete, care mergeau din ora\u0219 \u00een ora\u0219, se lipeau de mi\u0219c\u0103rile muncitore\u0219ti \u0219i sindicale locale \u0219i \u00ee\u0219i organizau spectacolele, de cele mai multe ori pe subiecte revolu\u021bionare sau istorice. Unul dintre cei mai cunoscu\u021bi p\u0103pu\u0219ari, Severo Bl\u00e1squez, de asemenea imigrant catalan, muncitor \u0219i artist autodidact, a realizat chiar o adaptare dup\u0103 Romeo \u0219i Julieta, \u00een care a ad\u0103ugat fraze \u0219i mesaje revolu\u021bionare. Toat\u0103 aceast\u0103 mi\u0219care teatral\u0103, dezvoltat\u0103 complet \u00een afara (\u0219i \u00eempotriva) re\u021belelor institu\u021bionale, a avut un rol de pionierat la nivel mondial, \u00een ceea ce prive\u0219te teatrul politic realizat de neprofesioni\u0219ti.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eActorii amatori \u0219i dramaturgii improviza\u021bi au constituit o parte remarcabil\u0103 din produc\u021bia artistic\u0103 a mi\u0219c\u0103rii anarhiste locale. Cu convingerea c\u0103 au o misiune de \u00eendeplinit, au fost transmi\u021b\u0103tori fideli ai mesajelor de libertate, generozitate \u0219i dedicare. \u00cen operele lor, descoperim urmele arti\u0219tilor care, \u00een lipsa unei forma\u021bii profesioniste, propuneau un teatru ce venea din r\u00e2ndurile muncitorilor \u0219i se adresa lor\u201d. (Fos \u00een Arrecha et al. 2013, 71)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

Exemplele acestor spectacole sunt deosebit de relevante, at\u00e2t \u00een plan local, unde depun m\u0103rturie pentru amploarea istoric\u0103 \u0219i rafinamentul de mijloace al mi\u0219c\u0103rilor politice radicale, c\u00e2t \u0219i \u00een plan mondial, unde se constituie \u00een precursori ai teatrului proletar practicat de partidele comuniste din Germania sau Fran\u021ba \u00een anii 1920, precum \u0219i al teatrului proletar militant organizat \u00een cadrul proceselor revolu\u021biilor comuniste din Ungaria \u0219i Uniunea Sovietic\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/b><\/span><\/span><\/span>
\nArreche, Araceli Mariel (ed.), Carlos Fos (2013) <\/span><\/span><\/span>Teatro obrero. Una mirada militante.<\/b><\/span><\/span><\/span> Editura Atuel, Buenos Aires.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Grez Toso, Sergio (2011) <\/span><\/span><\/span>\u201e\u00bfTeatro \u00e1crata o teatro obrero?…\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Estudios Avanzados<\/span><\/span><\/span> <\/i>nr. 15, Iunie, pp. 9-29.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Guevara Meza, Carlos (2015) <\/span><\/span><\/span>\u201eUtop\u00eda y teatro anarquista en M\u00e9xico (1908-1922)\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Pacarina del Sur. Revista de Pensamiento Cr\u00edtico Latinoamericano <\/span><\/span><\/span>http:\/\/www.pacarinadelsur.com\/<\/u><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a> 20.11.2015. Accesat pe 1 februarie 2016. <\/span><\/span><\/span>http:\/\/www.pacarinadelsur.com\/home\/pielago-de-imagenes\/211-utopia-y-teatro-anarquista-en-mexico-1908-1922-segunda-aproximacion<\/u><\/span><\/span><\/span><\/span><\/a><\/p>\n

Joffe, Azucena (2009). <\/span><\/span><\/span>\u201e<\/b><\/span><\/span><\/span>El teatro anarquista y la construcci\u00f3n del campo teatral porte\u00f1o en los albores del siglo XX<\/b><\/span><\/span><\/span>\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Afuera. Estudios de critica cultural, nr. 7, noiembrie. http:\/\/www.revistaafuera.com\/<\/a> Accesat pe 1.02.2015.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Verzero, Lorena (ed.), Carlos Fos (2010). <\/span><\/span><\/span>En las tablas libertarias. Experiencias de teatro anarquista en Argentina a lo largo del siglo XX.<\/b><\/span><\/span><\/span> Atuel, Buenos Aires.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/sup> Traducerile din limba spaniol\u0103 pentru toate citatele din articol \u00eei apar\u021bin autorului.
\n<\/span><\/span><\/p>\n

*Articolul este primul dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic \u00een context interna\u021bional, \u00een special \u00een America Latin\u0103. Articolele din cadrul acestei sec\u021biuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat \u201eTeatrul perdan\u021bilor tranzi\u021biei post-socialiste. Perspective etice \u0219i politice\u201d. <\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De David Schwartz La sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX, \u00een contextul s\u0103r\u0103ciei, dar \u0219i persecu\u021biilor la care erau supu\u0219i muncitorii revolta\u021bi, anarhi\u0219ti sau sociali\u0219ti, \u00een Europa, \u00een paralel cu dezvoltarea industriei \u00een Mexic \u0219i \u00een Conul Sudic al Americii de Sud, a avut loc un proces de migra\u021bie masiv\u0103, \u00een special a muncitorilor \u0219i intelectualilor militan\u021bi de st\u00e2nga, din Spania \u0219i Italia \u00een Argentina, Chile, Mexic \u0219i Uruguay. Trecerea de la sistemul colonial semi-feudal, la industrializarea capitalist\u0103, a constituit cadrul pentru dezvoltarea mi\u0219c\u0103rilor muncitore\u0219ti, de factur\u0103 anarhist\u0103 \u0219i socialist\u0103 (Grez Toso 2011). Atmosfera era dominat\u0103 de greve generale…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3314"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3314"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3314\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3315,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3314\/revisions\/3315"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3314"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3314"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3314"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}