{"id":3312,"date":"2016-10-03T10:00:27","date_gmt":"2016-10-03T10:00:27","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3312"},"modified":"2016-09-21T22:32:14","modified_gmt":"2016-09-21T22:32:14","slug":"experiente-ale-teatrului-muncitoresc-taranesc-socialismul-de-stat-colectivele-de-teatru-socialist-din-cuba-si-nicaragua","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/03\/experiente-ale-teatrului-muncitoresc-taranesc-socialismul-de-stat-colectivele-de-teatru-socialist-din-cuba-si-nicaragua\/","title":{"rendered":"Experien\u021be ale teatrului muncitoresc-\u021b\u0103r\u0103nesc \u00een socialismul de stat. Colectivele de teatru socialist din Cuba \u0219i Nicaragua"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de David Schwartz<\/em><\/p>\n

Contextele teatrale din Cuba post-revolu\u021bionar\u0103 (dup\u0103 1959) \u0219i din Nicaragua \u00een perioada regimului Sandinist (\u00eentre 1979 \u0219i 1990) au puncte comune \u0219i constituie un capitol separat al teatrului cu \u021b\u0103rani \u0219i muncitori post-belic. \u00cen ambele cazuri, regimurile nou-instalate au valorizat produc\u021bia cultural\u0103 autohton\u0103 \u0219i au investit masiv at\u00e2t \u00een educa\u021bia muncitorilor \u0219i \u021b\u0103ranilor, precum \u0219i \u00een cultura popular\u0103. \u00cen Cuba, unde democra\u021bia popular\u0103 s-a constituit \u00eentr-un regim politic stabil, mi\u0219carea de amatori a fost deosebit de puternic\u0103 \u2013 s-a construit, dup\u0103 modelul sovietic, o re\u021bea de case de cultur\u0103 (<\/span><\/span><\/span>Casas de la Cultura<\/i><\/span><\/span><\/span>) \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103, inclusiv \u00een zonele rurale, fapt ce a permis implicarea \u00een mi\u0219carea de teatru de amatori a peste 200.000 de persoane \u0219i 3000 de instructori, \u0219i un public uria\u0219, de 30 de milioane de participan\u021bi pe an, ceea ce a f\u0103cut din teatru arta cea mai popular\u0103 \u0219i vizibil\u0103, dup\u0103 cinematograf (Martin 1994). Situa\u021bia politic\u0103 din Nicaragua a fost mult mai pu\u021bin prielnic\u0103. Ajuns la putere prin mijloace democratice, Frontul Sandinist de Eliberare Na\u021bional\u0103 (FSLN) s-a confruntat cu izbucnirea unui r\u0103zboi civil provocat de for\u021bele reac\u021bionare coagulate \u00een jurul dinastiei dictatoriale Somoza. Cu toate acestea, \u0219i aici investi\u021biile \u00een cultura de mas\u0103 au fost considerabile, s-au construit case de cultur\u0103 \u0219i au ap\u0103rut numeroase colective de teatru de amatori foarte politizate, inspirate de mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 sandinist\u0103.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Cuba, modelul cultural se baza pe celebra fraz\u0103 a lui Fidel Castro \u201e\u00cen cadrul revolu\u021biei \u2013 totul; \u00eempotriva revolu\u021biei \u2013 nimic\u201d, care a \u00eencurajat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput diziden\u021ba, c\u00e2t\u0103 vreme era f\u0103cut\u0103 de pe pozi\u021bii socialiste \u0219i anti-imperiale. Acest lucru s-a manifestat \u00een toate artele cubaneze \u2013 unul dintre exemplele cele mai cunoscute fiind Tom\u00e1s Guti\u00e9rrez Alea, care, din pozi\u021bia de conduc\u0103tor al nou-\u00eenfiin\u021batului Institut Cubanez de Art\u0103 \u0219i Industrie Cinematografic\u0103, \u0219i-a permis s\u0103 fac\u0103 filme extrem de critice la birocra\u021bia \u0219i chiar la poli\u021bia politic\u0103 cubanez\u0103, precum <\/span><\/span><\/span>La muerte de un bur\u00f3crata<\/b><\/span><\/span><\/span> (<\/span><\/span><\/span>Moartea unui birocrat<\/b><\/span><\/span><\/span>) sau <\/span><\/span><\/span>Fresa y chocolate<\/b><\/span><\/span><\/span> (<\/span><\/span><\/span>C\u0103p\u0219une \u0219i ciocolat\u0103<\/b><\/span><\/span><\/span>). \u00cen teatru, se dezvolt\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1960-1970 trupe de teatru precum <\/span><\/span><\/span>Teatro Escambray<\/b><\/span><\/span><\/span>, care fac spectacole pentru \u0219i \u00eempreun\u0103 cu \u021b\u0103rani, <\/span><\/span><\/span>teatro testimonio<\/i><\/span><\/span><\/span>, bazate pe un demers prealabil de cercetare antropologic\u0103 – arti\u0219tii tr\u0103iesc \u00een sate \u00eempreun\u0103 cu \u021b\u0103ranii, fac interviuri cu \u021b\u0103rani, colecteaz\u0103 de m\u0103rturii despre problemele \u0219i greut\u0103\u021bile cu care se confrunt\u0103 ace\u0219tia. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Unul dintre proiectele cele mai interesante este trupa lui Albio Paz, <\/span><\/span><\/span>Teatro Mir\u00f3n<\/b><\/span><\/span><\/span>, care joac\u0103 spectacole jum\u0103tate de an \u00een propriul sediu, iar cealalt\u0103 jum\u0103tate \u00een turneu prin cooperativele agricole \u0219i ora\u0219ele mici din provincia Matanzas. Paz dezvolt\u0103 spectacole care critic\u0103 regimul, asem\u0103n\u0103toare ca stilistic\u0103 cu filmele lui Alea, critice \u00een primul r\u00e2nd la birocra\u021bie \u0219i la iresponsabilitatea func\u021bionarilor publici.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e(…) cei trei func\u021bionari publici, care reprezint\u0103 diversele instan\u021be de putere din cadrul revolu\u021biei, petrec o bun\u0103 parte din spectacol azv\u00e2rlind un sicriu de la unul la altul \u00eentr-un gag al neasum\u0103rii responsabilit\u0103\u021bii pentru cadavru. Sicriul, care apare \u00een general pe spatele unuia dintre func\u021bionarii publici f\u0103r\u0103 ca acesta s\u0103-\u0219i da seama, este expresia materializat\u0103 a unui proverb popular despre pasarea cadavrului (neasumarea responsabiit\u0103\u021bii pentru \u00eenmorm\u00e2ntare).\u201d1<\/sup><\/a> (Martin 1994, 134)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Asemeni lui Gutierez Alea, Albio Paz va c\u0103p\u0103ta func\u021bie administrativ\u0103, ca responsabil de mi\u0219carea teatral\u0103, devenind un alt exemplu de critic\u0103 din interior. Prin intermediul spectacolelor sale, Paz critic\u0103 sistemul \u00een care este implicat direct \u0219i pe care se presupune c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel perfec\u021bioneze.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cen Nicaragua, \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970, au ap\u0103rut colective de <\/span><\/span><\/span>teatro testimonio<\/i><\/span><\/span><\/span> (teatru-m\u0103rturie) care lucrau \u00eempreun\u0103 scenarii de spectacol pornind de la investiga\u021bii sociologice, precum grupul <\/span><\/span><\/span>Justo Rufino Garay<\/b><\/span><\/span><\/span> (Martin, 1994, 72). La mijlocul anilor 1980, \u00een plin r\u0103zboi civil, au ap\u0103rut mai multe grupuri de teatru comunitar, dou\u0103 dintre ele form\u00e2nd chiar o re\u021bea cu ambi\u021bii de program na\u021bional r\u0103sp\u00e2ndit \u00een zonele rurale, care f\u0103ceau spectacole pe texte auto-produse, inspirate din problemele concrete ale \u021b\u0103ranilor \u0219i diferen\u021bele \u00eentre sat \u0219i ora\u0219. Cele dou\u0103, <\/span><\/span><\/span>Teyocoyani<\/b><\/span><\/span><\/span> \u0219i <\/span><\/span><\/span>Nixtayolero<\/b><\/span><\/span><\/span>, au lucrat \u00een perioada revolu\u021biei cu peste dou\u0103 sute de comunit\u0103\u021bi de \u021b\u0103rani de pe tot cuprinsul \u021b\u0103rii, la proiecte care combin\u0103 agricultura sustenabil\u0103, programe de educa\u021bie \u0219i alfabetizare \u0219i programe de teatru comunitar (Weiss 1989).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Teyocoyani<\/b><\/span><\/span><\/span>, grup ini\u021biat de arti\u0219ti cu experien\u021b\u0103 \u00een teatrul studen\u021besc, au primit p\u0103m\u00e2nt din partea guvernului revolu\u021bionar, unde cultivau, \u00eempreun\u0103 cu \u021b\u0103ranii, pe modele cooperatiste, at\u00e2t plante necesare pentru alimente, c\u00e2t \u0219i plante care s\u0103 poat\u0103 fi folosite ca materie prim\u0103 prim\u0103 pentru decor \u0219i recuzit\u0103. Metoda de lucru a grupului se baza pe cercetare atent\u0103, prin conlocuirea cu o comunitatea timp de c\u00e2teva luni, \u00een care foloseau diverse tehnici de documentare, de la observa\u021bional, la discu\u021bii informale \u0219i dezbateri. Perioada de cercetare, era urmat\u0103 de una de improviza\u021bie, de-a lungul c\u0103reia se construie\u0219te textul, printr-un proces colectiv. Un aspect foarte important este c\u0103 repeti\u021biile aveau loc \u00een spa\u021biul public, de cele mai multe ori membrii comunit\u0103\u021bii contribuind substan\u021bial la structurarea spectacolelor, prin sfaturi, corecturi sau sugestii. De-asemenea, majoritatea spectacolelor implicau persoane din comunitate, specializate \u00een dans, muzic\u0103 \u0219i alte obiceiuri locale. <\/span><\/span><\/span>Teyocayani<\/b><\/span><\/span><\/span> a colaborat cu grupuri diverse, de la \u021b\u0103rani la mici fermieri, muncitori industriali \u0219i mineri. Subiectele sunt \u00eentotdeauna inspirate de problemele cu care se confrunt\u0103 comunit\u0103\u021bile cu care lucreaz\u0103, de la rela\u021biile de munc\u0103 \u0219i ierarhiile \u00een interiorul comunit\u0103\u021bilor, p\u00e2n\u0103 la situa\u021bia general\u0103 a \u021b\u0103ranilor, sau la atitudinea fa\u021b\u0103 de r\u0103zboiul civil. <\/span><\/span><\/span>Teyocayani<\/b><\/span><\/span><\/span> au lucrat \u00eendeaproape cu guvernul revolu\u021bionar, dedic\u00e2ndu-se reconstruc\u021biei \u021b\u0103rii devastate de r\u0103zboiul civil \u0219i procesului rde revolu\u021bie social\u0103, \u0219i func\u021bion\u00e2nd ca o punte \u00eentre conducerea sandinist\u0103 \u0219i comunit\u0103\u021bile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti: \u201e<\/span><\/span><\/span>Teyocoyani<\/b><\/span><\/span><\/span> a devenit una dintre leg\u0103turile recunoscute \u00eentre deciden\u021bii guvernamentali \u0219i tehnologia secolului XXI pe de-o parte, \u0219i respectiv liderii comunitari \u0219i societatea tradi\u021bional\u0103 de cealalt\u0103 parte\u201d (Weiss 1989). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cel\u0103lalt grup important este <\/span><\/span><\/span>Nixtayolero<\/b><\/span><\/span><\/span>, trup\u0103 de arti\u0219ti condus\u0103 de regizorul Alan Bolt Gonzales, provenit din teatrul de agita\u021bie revolu\u021bionar din anii 1970. Ca \u0219i <\/span><\/span><\/span>Teyocoyani<\/b><\/span><\/span><\/span>, rupa lucreaz\u0103 la o ferm\u0103 de \u021bar\u0103 \u0219i joac\u0103 spectacolele \u00een case de cultur\u0103 pentru cooperative \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Spectacolele lor discut\u0103 probleme foarte diverse, de la condi\u021biile economice ale unei \u021b\u0103ri colonizate, p\u00e2n\u0103 la condi\u021bia femeii \u00een societatea rural\u0103 nicaraguan\u0103, probleme \u0219i <\/span><\/span><\/span>tabu<\/i><\/span><\/span><\/span>-uri legate de sexualitate. Stilistic, spectacolele combin\u0103 tehnici de teatru documentar \u0219i teatru bazat pe istorii personale cu tradi\u021bia spectacolelor populare ale comunit\u0103\u021bilor indigene:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201ePiesa, <\/span><\/span><\/span>Amada Amor<\/b><\/span><\/span><\/span> (<\/span><\/span><\/span>Iubire iubit\u0103<\/b><\/span><\/span><\/span>), jucat\u0103 prima dat\u0103 \u00een 1988, este rezultatul unei investiga\u021bii \u00een istoria \u0219i prezentul nicaraguan. O crea\u021bie colectiv\u0103 a grupului Nixtayolero (care \u00eenseamn\u0103 \u201eluceaf\u0103r\u201d \u00een limba nahuatl), piesa combin\u0103 trei planuri de cercetare distincte: aspecte de cultur\u0103 indigen\u0103, din surse precolumbiene, evenimente din prezent legate de politicile sexuale, \u0219i istorii personale despre sexualitatea actri\u021belor \u0219i actorilor.\u201d (Martin 1994, 89)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Spectacolele lor includ dezbateri aprinse cu \u021b\u0103ranii, \u00een timpul \u0219i dup\u0103 spectacole, \u0219i se constituie treptat \u0219i \u00eentr-o critic\u0103, dinnou din perspectiv\u0103 dizident\u0103 de st\u00e2nga, fa\u021b\u0103 de erorile regimului sandinist. Bolt, ini\u021biatorul trupei, devine la r\u00e2ndul s\u0103u, din membru al aparatului de propagand\u0103 al F.S.L.N., un critic din interior al ac\u021biunilor regimului, unul care crede \u00eens\u0103 \u00een continuare \u00een revolu\u021bia sandinist\u0103, considerat\u0103, \u00een ciuda ezit\u0103rilor \u0219i gre\u0219elilor acesteia, cea mai bun\u0103 variant\u0103 de regim posibil\u0103 pentru contextul istorico-politic nicaraguan (Martin 1994, 99).<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Exemplele din Cuba \u0219i Nicaragua ne ofer\u0103 perspectiva unui teatru cu grupuri oprimate \u2013 \u00een ciuda progreselor reu\u0219ite de revolu\u021bie, \u021b\u0103ranii \u0219i muncitorii r\u0103m\u00e2n p\u0103turile cele mai s\u0103race ale \u021b\u0103rilor respective \u2013 realizat cu sus\u021binere financiar\u0103 \u0219i logistic\u0103 din partea statelor socialiste, dar care propune solu\u021bii stilistice novatoare, implic\u0103 realmente \u021b\u0103ranii \u0219i muncitorii \u00een procesul de crea\u021bie \u0219i \u00een dezbaterile din jurul spectacolelor, sus\u021bine ac\u021biunile progresiste ale revolu\u021biei, dar nu se fere\u0219te de critic\u0103 \u0219i atitudine dizident\u0103 fa\u021b\u0103 de erorile regimului politic.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Martin, Randy (1994). <\/span><\/span><\/span>Socialist Ansambles. Theatre and State in Cuba and Nicaragua<\/b><\/span><\/span><\/span>. University of Minnesota Press, Minneapolis.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/a> Weiss, Judith A. (1989). <\/span><\/span><\/span>\u201eTeyocoyani and the Nicaraguan Popular Theatre\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span>. Latin American Theatre Review, toamna, pp. 71-78.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/sup> Traducerea citatelor din Martin \u0219i Weiss, din limba englez\u0103, \u00eei apar\u021bine autorului.
\n<\/span><\/span><\/p>\n

*Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic \u00een context interna\u021bional. Articolele din cadrul acestei sec\u021biuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat \u201eTeatrul perdan\u021bilor tranzi\u021biei post-socialiste. Perspective etice \u0219i politice\u201d. <\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de David Schwartz Contextele teatrale din Cuba post-revolu\u021bionar\u0103 (dup\u0103 1959) \u0219i din Nicaragua \u00een perioada regimului Sandinist (\u00eentre 1979 \u0219i 1990) au puncte comune \u0219i constituie un capitol separat al teatrului cu \u021b\u0103rani \u0219i muncitori post-belic. \u00cen ambele cazuri, regimurile nou-instalate au valorizat produc\u021bia cultural\u0103 autohton\u0103 \u0219i au investit masiv at\u00e2t \u00een educa\u021bia muncitorilor \u0219i \u021b\u0103ranilor, precum \u0219i \u00een cultura popular\u0103. \u00cen Cuba, unde democra\u021bia popular\u0103 s-a constituit \u00eentr-un regim politic stabil, mi\u0219carea de amatori a fost deosebit de puternic\u0103 \u2013 s-a construit, dup\u0103 modelul sovietic, o re\u021bea de case de cultur\u0103 (Casas de la Cultura) \u00een \u00eentreaga \u021bar\u0103, inclusiv…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3312"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3312"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3312\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3313,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3312\/revisions\/3313"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}