{"id":3310,"date":"2016-10-07T22:00:07","date_gmt":"2016-10-07T22:00:07","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=3310"},"modified":"2016-10-07T21:21:52","modified_gmt":"2016-10-07T21:21:52","slug":"auto-reprezentare-prin-teatru-politic-contexte-decoloniale-nigeria-mexic-palestina-peru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2016\/10\/07\/auto-reprezentare-prin-teatru-politic-contexte-decoloniale-nigeria-mexic-palestina-peru\/","title":{"rendered":"Auto-reprezentare prin teatru politic \u00een contexte (de)coloniale. Nigeria, Mexic, Palestina, Peru"},"content":{"rendered":"

<\/p>\n

de David Schwartz<\/em><\/strong><\/p>\n

Teatrul politic post-belic, extins la nivel global, a c\u0103p\u0103tat forme dintre cele mai diverse, adaptate la condi\u021biile materiale specifice ale fiec\u0103rei zone. \u00cen continuare, \u00eemi propun s\u0103 descriu pe scurt c\u00e2teva exemple eterogene, dar foarte importante de teatru politic cu valen\u021be emancipatoare, \u00een care comunit\u0103\u021bi din foste sau actuale colonii, afectate de probleme deosebit de grave (violen\u021b\u0103, colonizare, s\u0103r\u0103cie extrem\u0103) \u00ee\u0219i construiesc propriile forme de discurs revolu\u021bionar, cu rezultate concrete remarcabile, uneori apel\u00e2nd la mijloace explicit pacifiste, alteori ca parte dintr-un program politic violent.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

TFD<\/b><\/span><\/span><\/span> (<\/span><\/span><\/span>Theatre For Development\/ Teatru Pentru Dezvoltare<\/b><\/span><\/span><\/span>) este o metod\u0103 de teatru inspirat\u0103 relativ din <\/span><\/span><\/span>Teatrul Oprima\u021bilor<\/b><\/span><\/span><\/span> \u0219i dezvoltat\u0103 \u00een Nigeria, \u00een mediul universitar, la universitatea Ahmadu Bello. Metoda \u00ee\u0219i propune s\u0103 lucreze cu comunit\u0103\u021bi care s\u0103-\u0219i dezvolte propriile strategii performative, inspirate at\u00e2t de problemele cu care se confrunt\u0103, c\u00e2t \u0219i de tradi\u021biile de spectacol locale, strategii care s\u0103 conduc\u0103 \u00eens\u0103 la rezolv\u0103ri concrete ale unor probleme punctuale. Metoda, care s-a extins \u0219i \u00een alte state africane, pune \u00eempreun\u0103 arti\u0219ti de teatru, lucr\u0103tori sociali, personal medical \u0219i comunit\u0103\u021bi afectate de s\u0103r\u0103cie extrem\u0103, \u00een \u00eencercarea de a-i transforma pe membrii acestor comunit\u0103\u021bi \u00een participan\u021bi activi la via\u021ba social\u0103, capabili s\u0103 lupte pentru rezolvarea problemelor urgente.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Awam Amkpa (\u00een Cohen-Cruz et al. 2006) descrie unul dintre exemplele pilot de <\/span><\/span><\/span>TFD<\/b><\/span><\/span><\/span>: studen\u021bi la teatru de la universitatea Ahmadu Bello au lucrat, ca tem\u0103 de clas\u0103, \u00eentr-o comunitate foarte s\u0103rac\u0103, aflat\u0103 \u00een proximitatea universit\u0103\u021bii, desp\u0103r\u021bit\u0103 doar de o autostrad\u0103. Comunitatea, care locuia improvizat, fiind alc\u0103tuit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din muncitori necalifica\u021bi care lucrau pentru universitate, se confrunta cu numeroase probleme, una dintre ele fiind lipsa apei potabile. Pornind de la aceast\u0103 problem\u0103, studen\u021bii au realizat un spectacol, <\/span><\/span><\/span>Samaru Story<\/b><\/span><\/span><\/span>, prezentat \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii \u0219i \u00eenso\u021bit de discu\u021bii aprinse:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eO dezbatere aprins\u0103 a \u00eenceput atunci c\u00e2nd spectatorii au ar\u0103tat care sunt r\u0103d\u0103cinile suferin\u021belor lor. C\u00e2\u021biva dintre ei i-au numit pe studen\u021bi participan\u021bi activi \u00een structurile care oprim\u0103 comunitatea din Samaru, \u00een special pentru c\u0103 \u00eei reclam\u0103 pe locuitorii din Samaru serviciului de paz\u0103, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ace\u0219tia vin la Universitate pentru ap\u0103. Acuza\u021biile au atins punctul culminant odat\u0103 cu identificarea unuia dintre studen\u021bii prezen\u021bi drept agresorul fizic al unei femei din Samaru care venise dup\u0103 ap\u0103 \u00een c\u0103minul de b\u0103ie\u021bi. Aceast\u0103 rev\u0103rsare de proteste era sus\u021binut\u0103 de tensiunile de clas\u0103 \u2013 locuitorii din Samaru sim\u021beau c\u0103 dup\u0103 absolvire studen\u021bii de fa\u021b\u0103 vor deveni parte din for\u021bele responsabile pentru subdezvoltarea lor. \u00cen timpul repeti\u021biilor \u0219i spectacolului, aceast\u0103 ironie a devenit vizibil\u0103 \u0219i pentru studen\u021bi, ace\u0219tia recunosc\u00e2ndu-\u0219i complicitatea la criza social\u0103 pe care se apucaser\u0103 s\u0103 o studieze \u0219i deconstruiasc\u0103\u201d1<\/sup><\/a> (Amkpa \u00een Cohen-Cruz et al. 2006, 166)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Spectacolul a consemnat o dubl\u0103 reu\u0219it\u0103: \u00een primul r\u00e2nd o reu\u0219it\u0103 concret\u0103, \u00een spiritul <\/span><\/span><\/span>TFD<\/b><\/span><\/span><\/span> – \u00een urma piesei municipalitatea a montat f\u00e2nt\u00e2ni cu ap\u0103 potabil\u0103 \u00een cartier. \u00cen al doilea r\u00e2nd o reu\u0219it\u0103 de ordin simbolic, spectacolul izbutind s\u0103 dema\u0219te oprimarea sistemic\u0103 \u0219i felul \u00een care inclusiv studen\u021bii \u0219i profesorii universit\u0103\u021bii sunt parte complice din sistemul represiv. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Conform lui Amkpa, <\/span><\/span><\/span>TFD<\/b><\/span><\/span><\/span>, spre deosebire de <\/span><\/span><\/span>Teatrul Oprima\u021bilor<\/b><\/span><\/span><\/span>, nu are aspira\u021bii universale, ci se concentreaz\u0103 pe importan\u021ba specificului local, av\u00e2nd ca principii de baz\u0103 refuzul separ\u0103rii \u00eentre estetic \u0219i politic, \u0219i critica, direct\u0103 sau implicit\u0103, a mecanismelor coloniale \u0219i neo-coloniale.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Un exemplu complet diferit ne ofer\u0103 spectacolele tradi\u021bionale anuale ale comunit\u0103\u021bilor native din Tepoztlin, Mexic, documentate de Diana Taylor. Aparent, aceste spectacole, care sunt mai degrab\u0103 s\u0103rb\u0103tori (<\/span><\/span><\/span>fiestas<\/i><\/span><\/span><\/span>) lipsite de scenarii scrise, transmise prin tradi\u021bie oral\u0103, sunt lipsite de miz\u0103 politic\u0103 emancipatoare. De altfel, numero\u0219i teoreticieni decoloniali, de la Frantz Fanon la Augusto Boal, au criticat teatrul \u0219i alte forme ritualice tradi\u021bionale ca fiind mai degrab\u0103 conservatoare \u0219i lipsite de poten\u021bial revolu\u021bionar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cu toate acestea, Taylor ofer\u0103 exemplul extraordinar al acestor spectacole, a c\u0103ror tradi\u021bie a servit ca argument principal \u00een lupta comunit\u0103\u021bii locale pentru p\u0103m\u00e2ntul lor, amenin\u021bat de o corpora\u021bie interna\u021bional\u0103:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eSpectacolele anuale din Tepoztlin, neobservate \u0219i trecute cu vederea, au creat o comunitate de practici, prin reproducerea extins\u0103 a tuturor lucrurilor care conteaz\u0103 pentru comunitate. Acest repertoriu de comportamente \u00eentrupate pune laolalt\u0103 toate experien\u021bele tr\u0103ite de comunitate \u0219i le pune la dispozi\u021bie prezentului ca resurse politice. Repertoriul, dup\u0103 cum arat\u0103 studiul de fa\u021b\u0103, nu are doar valoare evocatoare, ci serve\u0219te ca baz\u0103 legitim\u0103 pentru lupte \u00een instan\u021ba de judecat\u0103. Guvernul mexican a acceptat argumentul ora\u0219ului Tepoztlin, c\u0103 dreptul lor la proprietate asupra p\u0103m\u00e2ntului nu se bazeaz\u0103 pe documente, ci pe <\/span><\/span><\/span>usos <\/i><\/span><\/span><\/span>\u0219i <\/span><\/span><\/span>costumbres<\/i><\/span><\/span><\/span> (datini \u0219i obiceiuri) tradi\u021bionale. Aceste practici, acum recunoscute ca patrimoniu cultural legal, au fost \u021binute \u00een via\u021b\u0103 \u0219i active, \u00een parte, prin intermediul organiz\u0103rii s\u0103rb\u0103torii (fiesta) anuale.\u201d (Taylor 2006, 82)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Astfel, dup\u0103 cum observ\u0103 Taylor, chiar dac\u0103 aceste forme de teatru tradi\u021bionale nu duc la revolu\u021bia absolut\u0103, exist\u0103 totu\u0219i \u00een ele poten\u021bialul de a contribui la schimb\u0103ri sociale consistente, \u00een cazul concret al comunit\u0103\u021bii din Tepoztlin, servind drept document justificator al dreptului istoric al ora\u0219ului la p\u0103m\u00e2ntul s\u0103u.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Freedom Theatre <\/b><\/span><\/span><\/span>este un teatru politic \u00eenfiin\u021bat \u00een tab\u0103ra de refugia\u021bi devenit\u0103 ora\u0219-\u00een-sine din Jenin, Palestina Ocupat\u0103. Teatrul, \u00eenfiin\u021bat de regizorul evreo-arab Juliano Mer Khamis (asasinat \u00een 2011), se define\u0219te ca teatru comunitar \u0219i centru cultural. Pornind de la convingerea c\u0103 artele pot juca un rol determinant \u00een construirea unei societ\u0103\u021bi libere, <\/span><\/span><\/span>Freedom Theatre<\/b><\/span><\/span><\/span> propune o serie de activit\u0103\u021bi culturale \u0219i educa\u021bionale: \u0219coli de actorie, film, fotografie, cursuri de scriere creativ\u0103 \u0219i multimedia pentru copiii \u0219i tinerii palestinieni din tab\u0103r\u0103, spectacole de teatru, proiec\u021bii de film, dezbateri \u0219i proteste publice, turnee \u00een celelalte ora\u0219e din Teritoriile Palestiniene. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Unul dintre cele mai importante demersuri ale lor sunt turneele, \u00een cadrul c\u0103rora echipa teatrului joac\u0103 spectacole realizate conform metodei <\/span><\/span><\/span>Play-Back Theatre<\/i><\/span><\/span><\/span>: pornind de la experien\u021bele \u0219i istoriile spectatorilor, \u00een general traumatice, av\u00e2nd \u00een vedere contextul de ocupare \u00een care tr\u0103iesc, actorii improvizeaz\u0103 pe loc reprezent\u0103ri vizuale ale istoriilor respective. Cu toate c\u0103 nu au un mesaj direct revolu\u021bionar, spectacolele respective au un important rol de vindecare\/ recunoa\u0219tere\/ afirmare public\u0103 a traumelor \u0219i oprim\u0103rii, \u0219i coaguleaz\u0103 comunit\u0103\u021bile \u00een jurul rememor\u0103rii unor experien\u021be violente comune.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Principala realizare a <\/span><\/span><\/span>Freedom-Theatre<\/i><\/span><\/span><\/span> este una de cre\u0219tere a vizibilit\u0103\u021bii interna\u021bionale asupra situa\u021biei \u0219i problemelor cu care se confrunt\u0103 palestinienii. Dup\u0103 cum declar\u0103 Faisal Abu Al-Heja, actor, miza principal\u0103 este schimbarea percep\u021biei \u0219i sensibilizarea opiniei publice interna\u021bionale, \u00een contextul \u00een care, dup\u0103 cum au dovedit cele dou\u0103 <\/span><\/span><\/span>Intifade<\/i><\/span><\/span><\/span>, dar \u0219i ocazionalele atacuri armate recente, rezisten\u021ba palestinian\u0103 este aproape imposibil\u0103 f\u0103r\u0103 suport global:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 n-ar fi existat acest teatru, n-am fi fost conecta\u0163i acum \u015fi n-ai fi auzit de mine. Avem copii aici care se g\u00e2ndesc cum s\u0103 se duc\u0103 la un festival interna\u0163ional, \u00ee\u0219i pun problema cum s\u0103 reprezinte Palestina ca arti\u015fti, dar nu Palestina din mass-media, ci Palestina adev\u0103rat\u0103. \u00cen media suntem prezenta\u0163i ca ni\u015fte terori\u015fti care nu se g\u00e2ndesc dec\u00e2t la moarte, care vor s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een Tel Aviv \u015fi care ur\u0103sc evreii. Dar asta nu-i adev\u0103rat! Prin arta noastr\u0103 putem s\u0103 spunem c\u0103 suntem oameni, ca nu avem nimic cu evreii, nici m\u0103car cu israelienii. Lupta noastr\u0103 e \u00eempotriva celor care ne iau libertatea! (Al-Heja \u00een Schwartz 2013)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cel de-al patrulea exemplu este \u0219i cel mai complicat \u2013 campaniile de teatru popular \u021b\u0103r\u0103nesc organizate de grupul paramilitar <\/span><\/span><\/span>Sendero Luminoso<\/b><\/span><\/span><\/span> din Peru, ca parte din lupta pentru preluarea puterii \u00een timpul r\u0103zboiului civil. Mi\u0219carea <\/span><\/span><\/span>Sendero Luminoso<\/b><\/span><\/span><\/span>, una dintre cele trei mi\u0219c\u0103ri de gheril\u0103 care au activat \u00een Peru \u00een anii 1980-2000, a fost o forma\u021biune paramilitar\u0103 de sorginte maoist\u0103, arip\u0103 a Partidului Comunist Peruan, care \u0219i-a propus preluarea prin for\u021b\u0103 a puterii asupra statului, ini\u021biat\u0103 de profesorul de filozofie Abimael Guz<\/span><\/span><\/span>m\u00e1<\/span><\/span><\/span>n. Acesta a v\u0103zut \u00een teatru un mijloc propice de propagand\u0103 \u0219i de implicare a \u021b\u0103ranilor indigeni \u00een lupta de gheril\u0103 – \u201eTeatrul \u0219i-a ar\u0103tat utilitatea, rolul s\u0103u educator \u0219i mobilizator, reflect\u00e2nd via\u021ba concret\u0103 a acelei perioade, rolul de baz\u0103, de ghid <\/span><\/span><\/span>[\u2026]<\/span><\/span>\u201d. (Guzm\u00e1n citat \u00een Valenzuela 2011). V\u00edctor Zavala Cata\u00f1o, dramaturg peruan, provenit el \u00eensu\u0219i dintr-o familie \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103, care publicase \u00eenc\u0103 din anii 1960-1970 o serie de piese de teatru despre \u0219i cu \u021b\u0103rani, a devenit liderul artistic al teatrului de gheril\u0103 practicat de <\/span><\/span><\/span>Sendero Luminoso<\/b><\/span><\/span><\/span>. Teatrul ini\u021biat de Zavala a fost un teatru de propagand\u0103, care pe de-o parte explica contextul de oprimare \u0219i exploatare \u0219i pe de alt\u0103 parte \u00eendemna la lupta revolu\u021bionar\u0103 \u0219i la \u00eenrolarea \u00een mi\u0219care. Din punct de vedere estetic, a preluat formule clasice, pe care, asemeni modelului propus de revolu\u021bia cultural\u0103 chinez\u0103, dar \u0219i teatrului anarhist latino-american, le-a pus \u00een slujba ideilor revolu\u021bionare:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eSendero Luminoso<\/b><\/span><\/span><\/span> folose\u0219te ca baz\u0103 de pornire modalit\u0103\u021bi artistice consacrate, care sunt ulterior transformate la nivel de con\u021binut. \u00cen acest fel, operele de art\u0103 sunt reconstruite \u0219i reg\u00e2ndite, cu scopul de a ajunge la un moment dat la o etap\u0103 de crea\u021bie proprie, c\u00e2nd arti\u0219tii revolu\u021bionarii \u00ee\u0219i construiesc propria art\u0103 de tip nou. Aceast\u0103 art\u0103 este burghez\u0103 din punct de vedere al formei, dar \u00ee\u0219i schimb\u0103 con\u021binutul, prin discursuri extrem de politice. Un artist intervievat ne-a spus c\u0103 <este vorba despre o art\u0103 aflat\u0103 \u00een slujba clasei>\u201d. (Valenzuela 2011)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Spectacolele erau organizate \u00eempreun\u0103 cu membri ai mi\u0219c\u0103rii, at\u00e2t arti\u0219ti, c\u00e2t mai ales neprofesioni\u0219ti, \u0219i se jucau \u00een satele din mun\u021bi special pentru publicul format din \u021b\u0103ranii locali. <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

<\/a> Sendero Luminoso<\/b><\/span><\/span><\/span> au \u00eembinat propaganda artistic\u0103 cu tacticile r\u0103zboiului de gheril\u0103: au coordonat atacuri la adresa unor \u021binte militare \u0219i civile din Peru, de la atentate la r\u0103piri \u0219i execu\u021bii, au cucerit \u0219i controlat un teritoriu vast din zona andin\u0103. Lupta organiza\u021biei cu armata peruan\u0103 a provocat un r\u0103zboi civil de lung\u0103 durat\u0103, \u00een care ambele tabere au folosit mijloace de violen\u021b\u0103 extreme \u2013 torturarea \u0219i executarea primarilor \u0219i \u021b\u0103ranilor care refuzau s\u0103 se lase recruta\u021bi \u00een mi\u0219care de c\u0103tre gherile, torturarea \u0219i executarea extra-judiciar\u0103 de c\u0103tre armat\u0103 a \u021b\u0103ranilor suspecta\u021bi c\u0103 ar fi f\u0103cut parte din mi\u0219carea de gheril\u0103, mii de violuri de care sunt responsabili solda\u021bii din ambele tabere. Victimele r\u0103zboiului civil, conform cifrelor, de altfel controversate, ale <\/span><\/span><\/span>Comisi\u00f3n de la Verdad y Reconciliaci\u00f3n<\/b><\/span><\/span><\/span> (Comisia pentru Adev\u0103r \u0219i Reconciliere) s-ar fi ridicat la aproape 70 de mii de mor\u021bi \u0219i disp\u0103ru\u021bi. \u00cen cele din urm\u0103, mi\u0219carea a fost aproape complet exterminat\u0103, cei mai mul\u021bi membri fiind uci\u0219i sau aresta\u021bi de c\u0103tre armat\u0103 \u00een timpul regimului dictatorial al lui Alberto Fujimori. Zavala \u00eensu\u0219i a fost arestat \u00een urm\u0103 cu 25 de ani \u0219i, ast\u0103zi \u00een v\u00e2rst\u0103 de 81 de ani, bolnav \u0219i aproape orb, se afl\u0103 \u00een continuare \u00eenchis, urm\u00e2nd s\u0103 fie eliberat \u00een cursul anului 2016. Din \u00eenchisoare, Zavala declar\u0103 c\u0103 a fost arestat pe nedrept \u0219i r\u0103m\u00e2ne perfect fidel principiilor \u0219i ac\u021biunilor sale:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u201eAm descris \u0219i am denun\u021bat exploatarea omului de c\u0103tre om \u0219i abuzurile, aspir\u00e2nd la o lume mai bun\u0103 pentru poporul meu. Nu sunt un dezaxat. Dezaxa\u021bi sunt cei care cred c\u0103 s\u0103r\u0103cia este normal\u0103, c\u0103 trebuie s\u0103 convie\u021buim cu ea (\u2026) Cine g\u00e2nde\u0219te diferit de acest model nu este nici nebun, nici extremist, nici delirant, nici dezaxat. Cel care se revolt\u0103 \u00eempotriva s\u0103r\u0103ciei atroce \u0219i infame este, dimpotriv\u0103, o fiin\u021b\u0103 moral\u0103. Teatrul \u0219i arta mea nu puteau r\u0103m\u00e2ne indiferente la acest fapt\u201d. (Zavala \u00een Campillo 2015)<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\u00cens\u0103 problema etic\u0103 \u0219i politic\u0103 pe care o implic\u0103 teatrul revolu\u021bionar practicat de <\/span><\/span><\/span>Sendero Luminoso<\/i><\/span><\/span><\/span> r\u0103m\u00e2ne una complicat\u0103: \u00cen ce m\u0103sur\u0103 gherilele, \u00een bun\u0103 parte provenind din clasa de mijloc, alb\u0103, au dreptul s\u0103 for\u021beze \u00eenregimentarea \u00een lupta revolu\u021bionar\u0103 a \u021b\u0103ranilor indigeni? \u00een ce m\u0103sur\u0103 teatrul de propagand\u0103 serve\u0219te unui scop \u201ebun\u201d c\u00e2t\u0103 vreme o bun\u0103 parte dintre cei c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 (\u021b\u0103ranii s\u0103raci) nu ader\u0103 la scopul respectiv, iar c\u00e2nd refuz\u0103 s\u0103 adere sunt pedepsi\u021bi \u0219i uneori uci\u0219i? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 lupta respectiv\u0103 a impulsionat \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u00een vreun fel situa\u021bia \u021b\u0103ranilor locali? \u00cen acela\u0219i timp, \u00eenrolarea complet\u0103 \u00een lupta armat\u0103 a artistului Zavala nu este mai consecvent\u0103 dec\u00e2t solu\u021bia lui Augusto Boal \u0219i a trupei sale, care, confrunta\u021bi cu o situa\u021bie similar\u0103, refuz\u0103 implicarea \u0219i revin la statutul de arti\u0219ti care ofer\u0103 diverse tipuri de lec\u021bii estetice \u0219i politice de la distan\u021ba confortabil\u0103 a vie\u021bii de clas\u0103 de mijloc? Experien\u021ba-limit\u0103 a acestui teatru de gheril\u0103 na\u0219te o serie de probleme etice complexe, dincolo de privirile super-ideologizate pro- sau contra- din societatea contemporan\u0103 peruan\u0103 (Quiroz Tores 2010, Valenzuela 2011). <\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Experien\u021bele din Samaru, Tepoztlin, Jenin \u0219i Anzii peruani reprezint\u0103 patru posibile articul\u0103ri ale unui teatru revolu\u021bionar realizat de grupuri subalterne \u00een spa\u021biul \u201elumii a treia\u201d. Am ales aceste exemple at\u00e2t de diverse tocmai pentru a sublinia c\u0103 fiecare situa\u021bie local\u0103, \u00een func\u021bie de contextul istoric \u0219i politic specific, poate genera propriul discurs teatral revolu\u021bionar.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE:<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Campillo, Mait\u00e9 (2015) <\/span><\/span><\/span>\u201eV\u00edctor Zavala: <Nada me ha vencido, nada me ha doblegado> (Per\u00fa, crimen de estado)\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span>. http:\/\/kaosenlared.net\/ 24.01.2015. Accesat la 1.02.2015. http:\/\/kaosenlared.net\/victor-zavala-nada-me-ha-vencido-nada-me-ha-doblegado-peru-crimen-de-estado\/<\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Cohen-Cruz, Jan, Mady Schutzman (ed.) (2006) <\/span><\/span><\/span>A Boal Companion. Dialogues on Theatre and Cultural Politics<\/b><\/span><\/span><\/span>. Rutledge, New York.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Quiroz Torres, Mauricio (2010) <\/span><\/span><\/span>\u201eApartheid en Per\u00fa. Censuran teatro de Victor Zavala Cata\u00f1o\u201d. <\/b><\/span><\/span><\/span>http:\/\/www.eldiariointernacional.com\/ 2.11.2010. Accesat la 1.02.2016. http:\/\/www.eldiariointernacional.com\/spip.php?article2942<\/a><\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Schwartz, David (2013) <\/span><\/span><\/span>\u201e<\/b><\/span><\/span><\/span><<\/b><\/span><\/span>Freedom Theatre e fereastra noastr\u0103 spre lume> \u2013 Interviu cu Faisal Abu Al-Heja\u201d<\/b><\/span><\/span><\/span>. Gazeta de Art\u0103 Politic\u0103 nr. 1, martie, p. 14.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Taylor, Diana (2006) <\/span><\/span><\/span>\u201ePerformance and\/ as history\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> TDR, Vol. 50, N. 1 (Prim\u0103vara), pp. 67-86<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

Valenzuela Marroqu\u00edn, Manuel Luis (2011). <\/span><\/span><\/span>\u201eSubalternidad y violencia pol\u00edtica en el teatro peruano. El ingreso del campesino como referente de cambio en los discursos teatrales\u201d.<\/b><\/span><\/span><\/span> Alteridades. vol.21 no.41 M\u00e9xico ian.\/iun.<\/span><\/span><\/span><\/p>\n

\n

1<\/a>\u0002<\/sup> Traducerea din limba englez\u0103 a citatelor din Amkpa \u0219i Taylor, respectiv traducerea din limba spaniol\u0103 a citatelor din Guzm<\/span>\u00e0n, Valenzuela, Zavala: David Schwartz.<\/span><\/span><\/p>\n

*Articolul face parte dintr-o serie de materiale despre istoria teatrului politic \u00een context interna\u021bional. Articolele din cadrul acestei sec\u021biuni fac parte din cercetarea lui David Schwartz pentru teza de doctorat \u201eTeatrul perdan\u021bilor tranzi\u021biei post-socialiste. Perspective etice \u0219i politice\u201d. <\/b><\/i><\/span><\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de David Schwartz Teatrul politic post-belic, extins la nivel global, a c\u0103p\u0103tat forme dintre cele mai diverse, adaptate la condi\u021biile materiale specifice ale fiec\u0103rei zone. \u00cen continuare, \u00eemi propun s\u0103 descriu pe scurt c\u00e2teva exemple eterogene, dar foarte importante de teatru politic cu valen\u021be emancipatoare, \u00een care comunit\u0103\u021bi din foste sau actuale colonii, afectate de probleme deosebit de grave (violen\u021b\u0103, colonizare, s\u0103r\u0103cie extrem\u0103) \u00ee\u0219i construiesc propriile forme de discurs revolu\u021bionar, cu rezultate concrete remarcabile, uneori apel\u00e2nd la mijloace explicit pacifiste, alteori ca parte dintr-un program politic violent. TFD (Theatre For Development\/ Teatru Pentru Dezvoltare) este o metod\u0103 de teatru inspirat\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3310"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3310"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3310\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3590,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3310\/revisions\/3590"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}