Oric\u00e2te anecdote ar fi circulat despre film\u0103rile la Neretva<\/strong>, un lucru e cert \u2013 filmul nu ar fi fost f\u0103cut f\u0103r\u0103 auto-promovarea f\u0103cut\u0103 de regizorul Veljiko Bulaijc. Locotenent de partizani la sf\u00e2r\u015fitul r\u00e2zboiului (pe c\u00e2nd avea 17 ani), Bulajic a intrat \u00een aten\u0163ia publicului cu filmul Kozara<\/strong> (1962), o poveste cu partizani la scar\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t Neretva<\/strong>. Kozara<\/strong> a dep\u0103\u015fit toate recordurile de cas\u0103 din Iugoslavia de p\u00e2n\u0103 atunci, atr\u0103g\u00e2nd 3,393,632 de spectatori \u015fi ob\u0163in\u00e2nd c\u00e2teva premii interna\u0163ionale (printre care \u015fi premiul cel mare la Festivalul de Film de la Moscova). Dup\u0103 numeroasele premii ob\u0163inute la cel mai mare festival al filmului iugoslav \u2013 cel din ora\u015ful croat Pula \u2013 Bulajic a avut m\u00e2n\u0103 liber\u0103 s\u0103-\u015fi aleag\u0103 urm\u0103torul proiect \u015fi s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 transpun\u0103 pe pelicul\u0103 lupta de pe r\u00e2ul Neretva din 1943, punctul culminant al ofensivei Puterilor Axei \u00eempotriva partizanilor iugoslavi afla\u0163i \u00een inferioritate \u00een Bosnia Her\u0163egovina.<\/p>\n P\u00e2n\u0103 \u00een 1967, Bulajic \u00ee\u015fi consolidase pozi\u0163ia de regizor favorit al regimului, a\u015fa c\u0103 l-a rugat pe liderul iugoslav Josip Broz Tito s\u0103 sus\u0163in\u0103 film\u0103rile la Neretva<\/strong>. Motivele pentru care Tito a decis s\u0103 devin\u0103 produc\u0103tor de film au fost pasiunea lui pentru film \u015fi mai ales grandoarea unei pove\u015fti despre salvarea unor tovar\u0103\u015fi r\u0103ni\u0163i. Tito \u015fi-a adus contribu\u0163ia la filmul lui Bulajic \u00een calitate de consultant de scenariu, dar \u015fi ca inimos sus\u0163in\u0103tor al filmului, \u00eendemn\u00e2nd factorii de decizie din economie \u015fi pe cei din armata iugoslav\u0103 s\u0103 ajute \u00een orice fel echipa de filmare. Tito \u00eensu\u015fi a lucrat la editarea anumitor p\u0103r\u0163i ale scenariului \u015fi a fost de acord ca personajul s\u0103u s\u0103 fie scos din film. Se pare c\u0103 pre\u015fedintele iugoslav \u2013 la sfatul lui Bulajic \u2013 a ales sa nu pun\u0103 \u00een umbr\u0103 lupta colectiv\u0103 ce trebuia s\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een \u00a0Neretva<\/strong>.<\/p>\n Niciun alt film iugoslav nu mai avusese o asemenea sus\u0163inere din partea statului. Dup\u0103 apelul lui Tito, 58 de companii au finan\u0163at Neretva<\/strong> \u015fi 10,000 de solda\u0163i au participat ca figuran\u0163i, din \u201einventarul\u201d film\u0103rilor mai fac\u00e2nd parte 75 de vehicule militare, 22 de avioane , 5,000 de mitraliere \u015fi 12,000 de explozii. \u00cen viziunea lui Bulajic, companiile care au finan\u0163at filmul erau \u201ebenficiari\u201d, acesta sus\u0163in\u00e2nd ulterior c\u0103 fiecare din ele a primit o parte din \u00eencas\u0103ri. Totu\u015fi, film\u0103rile au fost at\u00e2t de prost organizate \u00eenc\u00e2t dupa un an \u015fi jum\u0103tate, bugetul era pe terminate. Unul dintre actorii principali ai filmului, Velimir-Bata Zivojinovic, a declarat recent c\u0103 Bulajic obi\u015fnuia s\u0103-i duc\u0103 pe el \u015fi pe colegii lui de filmare s\u0103 joace pe la diverse \u00eentreprinderi pentru a mai str\u00e2nge bani de la directorii \u00eentreprinderilor. Mult mai t\u00e2rziu Bulajic avea s\u0103 declare c\u0103 nu a luat niciun ban din fondul na\u0163ional pentru film deoarce a reu\u015fit s\u0103 atrag\u0103 produc\u0103tori din Italia, RFG \u015fi Statele Unite care au suportat onorariile mari ale actorilor str\u0103ini \u015fi au distribuit filmul pe pia\u0163a interna\u0163ional\u0103 (culmea, numelor mari ca Yul Brynner, Orson Welles \u015fi Serghei Bondarchuk nu le-a fost acordat suficient timp s\u0103-\u015fi arate abilit\u0103\u0163ile. Brynner, spre exemplu, apare doar 5 minute \u00een varianta final\u0103). Bugetul final real al Neretvei<\/strong> nu a fost f\u0103cut niciodat\u0103 public; revista Variety <\/i><\/strong>l-a estimat la aproximativ 12 milioane de dolari, \u00een timp ce suma oficial\u0103 a fost de 4,5 milioane de dolari. \u00cen orice caz, Neretva<\/strong> e unul dintre cele mai scumpe filme \u201estr\u0103ine\u201d (care nu e realizat \u00een limba englez\u0103) din lume, \u00een principal din cauza administr\u0103rii proaste a bugetului \u015fi a dorin\u0163ei regizorului de a avea o reconstruc\u0163ie c\u00e2t mai fidel\u0103 a b\u0103t\u0103liei.<\/p>\n Sunt dou\u0103 aspecte importante \u00een realizarea filmelor \u201eistorice\u201d ale lui Bulajic: implicarea resurselor de produc\u0163ie din toate republicile iugoslave \u015fi autenticitatea. De la mijlocul anilor 1960, companiile de film din fiecare republic\u0103 iugoslav\u0103 primeau fonduri separate. Astfel, discu\u0163iile se purtau \u00een jurul cinematografiei fiec\u0103rei republici \u015fi mai pu\u0163in \u00een jurul cinematografiei iugoslave unite. Neretva<\/strong> a unit companiile iugoslave \u00een jurul unei produc\u0163ii iugoslave, despre mitul iugoslav \u015fi implic\u00e2nd regizori \u015fi scenari\u015fti din toate na\u0163iunile iugoslave. Clasa muncitoare era, cel pu\u0163in pe h\u00e2rtie, \u015fi produc\u0103tor \u015fi spectator al unui film despre propria sa lupt\u0103 istoric\u0103. Guvernul lui Tito (av\u00e2ndu-l pe Bulajic ca reprezentant) a \u00eencercat prin acest film s\u0103 modeleze percep\u0163ia muncitorilor despre cel de-al doilea r\u0103zboi mondial ca perioad\u0103 a na\u015fterii societ\u0103\u0163ii socialiste iugoslave.<\/p>\n Cel de-al doilea aspect, al autenticit\u0103\u0163i, s-a manifestat \u0103n dorin\u0163a neobi\u015fnuit\u0103 a lui Bulajic de a realiza un film care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2t mai fidel istoriei. Regizorul \u015fi co-scenari\u015ftii s\u0103i au analizat \u00een cele mai mici detalii documente scrise \u015fi m\u0103rturii despre b\u0103t\u0103lie \u015fi au filmat cu aproxima\u0163ie \u00een acelea\u015fi locuri \u00een care s-a desf\u0103\u015furat b\u0103t\u0103lia. Pentru a putea filma \u201eca la carte\u201d, Bulajic a distrus 4 sate, un castel \u015fi zeci de camioane \u015fi tancuri. Pe l\u00e2ng\u0103 toate astea, un accident \u00een timpul film\u0103rii unei explozii s-a soldat cu moartea unui cameraman. Pe scurt, Bulajic nu s-a limitat la a face un film, ci a readus la via\u0163\u0103 r\u0103zboiul. \u00cen acest sens, Neretva<\/strong> este de fapt o versiune augmentat\u0103 a spectacolelor precum Asaltul asupra Palatului de Iarn\u0103<\/strong> a lui Nikolai Evreinov, evocarea teatral\u0103 a Revolu\u0163iei din 1917, \u00een care performan\u0163a artistic\u0103 se suprapune \u201ereconstruc\u0163iei\u201d istorice. \u00cen aceast\u0103 \u00eencercare cinematografic\u0103 de de-fic\u0163ionalizare a r\u0103zboiului, \u00eensu\u015fi Tito a ac\u0163ionat ca un garant simbolic at \u201eadev\u0103rului\u201d istoric.<\/p>\n \u00cen ciuda unei intrigi slabe \u015fi a lipsei de evolu\u0163ie a personajelor, combinate cu efecte pirotehnice cople\u015fitoare, Bulajic a creionat un profil destul de interesant al colectivului eroic de partizani care se lupt\u0103 cu stereotipuri ale inamicilor. \u00cen timp ce germanii sunt \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i ca ni\u015fte criminali care bombardeaz\u0103 civili nevinova\u0163i cu s\u00e2nge rece, de partea italienilor \u201earogan\u0163i\u201d \u00eel g\u0103sim pe c\u0103pitanul Riva, care se c\u0103ie\u015fte \u015fi dezerteaz\u0103 \u00een r\u00e2ndurile partizanilor pentru a lupta pentru \u201eo Italie f\u0103r\u0103 fascism\u201d \u2013 o replic\u0103 menit\u0103 probabil s\u0103-i mul\u0163umeasc\u0103 pe coproduc\u0103torii italieni ai filmului. \u00cen mod firesc, solda\u0163ii Axei sunt pu\u015fi \u00een umbr\u0103 de partizanii care arat\u0103 ca o armat\u0103 ne\u00eenfricat\u0103 ce-\u015fi trage seva din unitatea cu oamenii simpli, dar m\u00e2ndri. Regizorul insist\u0103 asupra umanit\u0103\u0163ii \u015fi sacrificiului partizanilor care \u00eei protejeaz\u0103 pe r\u0103ni\u0163i, de\u015fi asta le \u00eempiedic\u0103 manevrele. De-a lungul filmului, solda\u0163ii lui Tito iau decizii importante \u00een spiritul democra\u0163iei \u015fi drept\u0103\u0163ii; decizia final\u0103 e luat\u0103 \u00eentotdeauna dup\u0103 o discu\u0163ie cu to\u0163i cei din grup. Partizanii sunt reprezenta\u0163i \u015fi ca judec\u0103tori \u201eseveri\u201d: unul dintre ei este degradat \u015fi este amenin\u0163at cu un proces militar dup\u0103 ce \u00eei \u00eempu\u015fc\u0103 pe prizonierii care \u00eei uciseser\u0103 cel mai bun prieten. Aceste scene servesc un dublu scop: mai \u00eent\u00e2i asigur\u0103 spectatorul c\u0103 liderii din perioada r\u0103zboiului nu au luat decizii \u00een mod arbitrar sau dictatorial, a\u015fa cum se proceda \u00een URSS, apoi sugereaz\u0103 c\u0103 partizanii \u00eei pedepseau chiar \u015fi pe ai lor, indiferent c\u00e2t de grav\u0103 era abaterea. Aceast\u0103 unitate a partizanilor se baza pe conceptul de \u201eiugoslavism organic\u201d al lui Tito, o simbioz\u0103 dintre specificului na\u0163ional \u015fi ata\u015famentul afectiv la comunitatea federal\u0103 iugoslav\u0103. Citind o proclama\u0163ie la \u00eenceputul filmului, un partizan \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 pe ai s\u0103i \u201efra\u0163i, iugoslavi, s\u00e2rbi, macedoneni, croa\u0163i, sloveni, muntenegreni \u015fi musulmani.\u201d De observat aici cum Neretva<\/strong> nu reflect\u0103 neap\u0103rat unitatea\u00a0 na\u0163iunii iugoslave, ci mai degrab\u0103 dreptul la \u201eunitate \u00een diversitate\u201d, las\u00e2nd loc pentru dezvoltarea na\u0163ionalismelor.<\/p>\n Principalul oaspete la premiera filmului care a avut loc la Sarajevo \u00een 1969 a fost chiar Tito, care a l\u0103udat filmul. Dup\u0103 ce filmul a intrat \u00een cinematografe, Bulajic a \u00eencercat s\u0103-i m\u0103reasc\u0103 audien\u0163a printr-o promovare agresiv\u0103. Oarecum nea\u015fteptat, prima critic\u0103 dur\u0103 a venit din partea criticului de film Milutin Colic de la ziarul Politika<\/strong>, unul din pricipalele cotidiene belgr\u0103dene. I-au urmat al\u0163i colegi din Belgrad \u015fi Zagreb \u015fi devenea din ce \u00een ce mai clar c\u0103 dorin\u0163a de a face din Neretva<\/strong> cel mai popular film din istoria Iugoslaviei nu avea s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103. Cifrele din Serbia au ar\u0103tat c\u0103 filmul a avut doar 276,290 de spectatori \u00een 1969, cu 100,000 mai putin dec\u00e2t cel mai popular film iugoslav din acela\u015fi an. Succesul scontat pe pie\u0163ele interna\u0163ionale nu a venit, Bulajic afl\u00e2ndu-se \u00een centrul unui scandal dup\u0103 seria de emisiuni Proiecte scumpe \u00een cinematografia iugoslav\u0103<\/i> \u2013 conceput\u0103 \u00een Zagreb \u015fi interzis\u0103 \u00een 1975 \u2013 \u015fi presat s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103rile incomode legate de bugetul filmului. Bulajic a fost indirect acuzat c\u0103 regizeaz\u0103 e\u015fecuri scumpe av\u00e2nd la baz\u0103 scenarii insuficent elaborate, lucru care afecteaz\u0103 num\u0103rul de filme realizate \u00een Iugoslavia. P\u00e2n\u0103 \u015fi Tito a fost reticent s\u0103-l apere pe Bulajic dup\u0103 acest fiasco, urm\u0103torul film iugoslav despre r\u0103zboi (Sutjeska<\/strong>, 1972) fiind regizat de asistentul lui Bulajic.<\/p>\n Cu toate astea, nu se poate spune c\u0103 Neretva<\/strong> nu a contribuit la afirmarea interna\u0163ional\u0103 a Iugoslaviei. Filmul a fost exportat \u00een 80 de \u0163\u0103ri \u015fi a popularizat luptele partizanilor pentru libertate. A fost aproape de un premiu Oscar pentru cel mai bun film str\u0103in, fiind dep\u0103\u015fit doar de filmul grecesc Z<\/strong>, lucru care l-a f\u0103cut pe starul Ljubisa Samardzic s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Neretva<\/strong> a pierdut Oscarul doar pentru c\u0103 venea dintr-o \u0163ar\u0103 comunist\u0103 relativ mic\u0103. E de remarcat c\u0103 cei din aparatul de stat nu au \u00eencercat s\u0103 \u00eempiedice demitizarea Neretvei<\/strong>, permi\u0163\u00e2nd dezbateri despre limitele \u015fi scopul uni astfel de proiect. Per ansamblu, \u00een ciuda defectelor evidente, Neretva<\/strong> a devenit un artefact cultural important \u00een Iugoslavia lui Tito, cu siguran\u0163\u0103 cel care a influen\u0163at cel mai mult percep\u0163ia despre mi\u015fcarea partzanilor \u00een deceniile urm\u0103toare.<\/p>\n \u00cen concluzie, a\u015f spune c\u0103 prin repunerea \u00een scen\u0103 a b\u0103t\u0103liei istorice \u015fi prin glorificarea tuturor na\u0163iunilor iugoslave \u00een mod egal, Bulajic a \u0163inut s\u0103 le reaminteasc\u0103 tinerilor n\u0103scu\u0163i \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi ce rol important a jucat desf\u0103\u015furarea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial \u00een construc\u0163ia \u0163\u0103rii lor. Acesta chiar a afirmat mai demult c\u0103 70% din cei care s-au dus s\u0103 vad\u0103 Neretva<\/strong> la cinema aveau sub 40 de ani. Mul\u0163i elevi, studen\u0163i \u015fi solda\u0163i s-au dus s\u0103 vad\u0103 filmul \u00een grupuri organizate \u00eentr-un fel de temple \u00een care tinerii f\u0103r\u0103 amintiri despre r\u0103zboi se uitau la filmele lui Bulajic ca la ni\u015fte fresce ale religiei politice socialiste. Motivele pentru care nici Neretva<\/strong>, nici alt film iugoslav de r\u0103zboi nu au modelat credin\u0163a \u00een importan\u0163a istoric\u0103 a celui de-al doilea r\u0103zboi mondial cum au f\u0103cut-o filmele americane sau sovietice \u0163in de ideologie \u015fi politic\u0103. Spectacolul r\u0103zboiului \u00een filmele iugoslave nu era sensibil la aspectele negative din cadrul mi\u015fc\u0103rii partizanilor, fapt ce le simplifica prea mult viziunea. Cu timpul, problemele economice \u015fi na\u0163ionalismul \u00een cre\u015ftere au redus din ce \u00een ce mai mult interesul politicienilor pentru instrumentalizarea filmelor de r\u0103zboi. De asemenea, e posibil ca \u015fi tragismul \u015fi patosul pe care Bulajic le scotea \u00een eviden\u0163\u0103 s\u0103 nu fi fost pe gustul publicului. \u00cens\u0103 mai probabil ar fi c\u0103 protestele studen\u0163e\u015fti din Belgrad din 1968, precum \u015fi na\u0163ionalismul din ce \u00een ce mai vizibil \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale Iugoslaviei, au scos la iveal\u0103 c\u00e2t de fragil era regimul de-acum octogenarului Tito. \u00cen mod paradoxal, la momentul lans\u0103rii Neretvei<\/strong> ca pies\u0103 de teatru acesta era deja un tribut dep\u0103\u015fit adus conceptului de \u201e\u00eenfr\u0103\u0163ire \u015fi unitate\u201d ce avea s\u0103 fie complet distrus \u00een anii 90.<\/p>\n Traducere din limba engleza de Marius Bogdan Tudor<\/p>\n
![\"Battle-of-Neretva\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2013\/03\/Battle-of-Neretva.jpg\")
<\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"