\n<\/em><\/strong><\/p>\n
\u00cen climatul geo-cultural actual, dezbaterea asupra colonialit\u0103\u021bii devine tot mai relevant\u0103. La 25 de ani de la revolu\u021biile de catifea din Europa de Est, promisiunea europenit\u0103\u021bii \u2013 promisiunea \u00eentoarcerii Estului european la Vestul fondator \u2013 nu mai poate s\u0103 fie acceptat\u0103 necritic. Nevoia noastr\u0103 de a repune \u00een discu\u021bie nu doar termenii interac\u021biunii cu Vestul, ci \u00eense\u0219i bazele ei, se face resim\u021bit\u0103 \u00een toat\u0103 Europa de Est. Prin urmare, nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 num\u0103rul de fa\u021b\u0103 include \u0219i contribu\u021bii elaborate \u00een regiunea Baltic\u0103, Grecia sau \u00een fosta Europ\u0103 Central\u0103 (la Budapesta). Ceea ce leag\u0103 aceste organiza\u021bii de <\/span>activi\u0219ti, cercet\u0103tori, lucr\u0103tori culturali \u0219i universitari din periferiile estice \u0219i sudice europene, ca s\u0103 citez <\/span><\/span>Declara\u021bia de la Kaunas<\/b><\/span><\/span>, este <\/span><\/span>nevoia<\/span><\/span> de a dep\u0103\u0219i condi\u021bia subaltern\u0103 la care visul european ne-a redus. <\/span><\/span>Acest vis de prosperitate \u0219i libertate visat de-a lungul ultimelor decenii ne-a transformat, mai ales pe noi, cele cu \u0219coal\u0103, \u00een subiecte subalterne, gata oric\u00e2nd s\u0103 admir\u0103m \u0219i s\u0103 aplic\u0103m realiz\u0103rile Occidentului. \u00cen dorin\u021ba de-a avea, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o \u021bar\u0103 ca afar\u0103.<\/span><\/p>\n Dar realitatea visului las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 prin fisurile lui mai ales s\u0103r\u0103cia sistemic\u0103 produs\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 de neoliberalism \u00een periferii, clasismul\/occidentalismul care se \u00eencheag\u0103 \u00een clasa de mijloc emergent\u0103, rasismul institu\u021bional care vizeaz\u0103 popula\u021bia rom\u0103 \u0219i refugia\u021bii, \u0219i multe altele. Pe fondul politicilor de austeritate din Sudul \u0219i Estul Europei sau al r\u0103zboaielor din Ucraina, Siria \u0219i Irak, cu cele peste cinci milioane de refugia\u021bi pe care le-au produs, discursul decolonial \u00een Estul Europei propune noi analize care decentreaz\u0103 modul auto-colonizator \u00een care privim lumea. Astfel, revendic\u00e2ndu-se din teorie, metoda noastr\u0103 este \u0219i interven\u021bie \u00een c\u00e2mpul politic.<\/span><\/p>\n Cum men\u021bioneaz\u0103 \u0219i Konstantin \u00een articolul s\u0103u, critica colonialit\u0103\u021bii poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca strategie politic\u0103 ce dep\u0103\u0219e\u0219te sfera academic\u0103. Nu doar Ovidiu \u021aichindeleanu, dar \u0219i al\u021bi autori\/autoare ale acestui num\u0103r, subliniaz\u0103 necesitatea de a dezvolta practici \u0219i solidarit\u0103\u021bi translocale pornind de la rezisten\u021be \u0219i lupte purtate \u00een periferie \u0219i \u00een afara universit\u0103\u021bii. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, fiind o experien\u021b\u0103 constitutiv\u0103 a modernit\u0103\u021bii, realitatea colonialit\u0103\u021bii \u0219i a periferiei domin\u0103 sferele cotidianului \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 nu foarte diferit\u0103 de cum domin\u0103, s\u0103 spunem, produc\u021bia artistic\u0103 sau g\u00e2ndirea teoretic\u0103. \u0218i totu\u0219i, latura academic\u0103 a decolonialit\u0103\u021bii nu trebuie expediat\u0103. Poate c\u0103 trebuie spus \u0219i c\u0103 o bun\u0103 parte din ideile dezb\u0103tute aici au fost formulate \u0219i, \u00eentr-un fel, testate \u00een cadrul formal al cursului <\/span>Demnitate colectiv\u0103 \u0219i retorica apartenen\u021bei<\/b><\/span> pe care \u00eel \u021binem la Universitatea de Art\u0103 din Bucure\u0219ti. Caracterul colectiv al muncii noastre \u2013 faptul c\u0103 ideile nu au un autor individual \u0219i nu sunt rezultatul unei specula\u021bii sau al unui travaliu contemplativ \u2013 este tot at\u00e2t de important pe c\u00e2t de important\u0103 e originea teoretic\u0103 a ideilor. O parte din articolele reunite aici reprezint\u0103 contribu\u021biile directe ale studen\u021bilor \u0219i studentelor care au participat la curs. De asemenea, Conferin\u021ba de var\u0103 de la Telciu (<\/span>Beyond East and West: Decolonizing Modernization<\/b><\/span>, 24-25 iulie 2015), care anul acesta a avut ca subiecte decolonialitatea \u0219i anti-imperialismul, a deschis calea pentru o serie de alian\u021be interdisciplinare, dar a \u0219i atras aten\u021bia asupra unor profunde diferen\u021be de pozi\u021bie \u00eentre figuri de autoritate ale sferei academice, cercet\u0103tori marxi\u0219ti din \u021bar\u0103, activi\u0219ti\/activiste \u0219.a. mai cu seam\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te rolul \u0219i locul teoriei. Contribu\u021bia Manuelei Boatc\u0103 la num\u0103rul de fa\u021b\u0103 este consecin\u021ba acestei \u00eent\u00e2lniri mijlocite de entuziasmul unor organizitori ca Valeriu Simion Cosma, care ia \u00een considerare posibilitatea dedic\u0103rii conferin\u021belor de la Telciu din anii urm\u0103tori problematicii colonialit\u0103\u021bii epistemice \u0219i estetice \u0219i anti-imperialismului economic.<\/span><\/p>\n Articolele publicate aici ofer\u0103 o perspectiv\u0103 asupra posibilit\u0103\u021bilor teoriei \u0219i practicii decoloniale \u00een contextul rom\u00e2nesc. \u00cen acela\u0219i timp \u00eens\u0103, ele deschid c\u0103i de \u00eentov\u0103r\u0103\u0219ire regional\u0103 reunind sub aceea\u0219i copert\u0103 grupuri politice radicale precum Attac \u00een Ungaria<\/span>, profesoare universitare din metropol\u0103 \u0219i de la periferie, activiste, lucr\u0103tori culturali \u0219i studen\u021bi.<\/span><\/p>\n \u00cen <\/span>Mai multe Europe<\/i><\/span><\/a>, <\/span>Manuela Boatc\u0103<\/b><\/span> ne reaminte\u0219te c\u0103 a vorbi despre o singur\u0103 Europ\u0103 (Vestul) \u00eenseamn\u0103 a reproduce hegemonia epistemei occidentale conform c\u0103reia ar exista un nucleu tare (Anglia, Fran\u021ba, Germania), a\u0219a-numita Europ\u0103 eroic\u0103, restul regiunilor fiind reduse la diferite stadii epigonice. De aici, nevoia de a contracara preten\u021bia hegemonic\u0103 \u0219i de a vorbi \u00een numele unei pluralit\u0103\u021bi de identit\u0103\u021bi \u00een interiorul Europei. Ampla analiz\u0103 efectuat\u0103<\/a> de <\/span>Ovidiu \u021aichindeleanu<\/b><\/span>\u00a0atrage aten\u021bia, \u00eentre altele, asupra pericolelor (epistemice, politice) tranzitologiei: g\u00e2ndire-capcan\u0103 care a dominat viziunea asupra postsocialismului, l\u0103s\u00e2ndu-ne singuri pe un drum \u00eenfundat. \u00cen interviul <\/a>acordat <\/span>Laurei Avram<\/b><\/span>, <\/span>Bogdan Droma<\/b><\/span> descrie cu claritatea celui direct afectat mecanismele de exploatare \u0219i de precarizare cu care sectorul construc\u021biilor opereaz\u0103 \u00een chiar inima metropolei occidentale. Bogdan Droma nu se opre\u0219te aici, ci indic\u0103 totodat\u0103 c\u0103i de lupt\u0103 organizat\u0103 \u00eempotriva exploat\u0103rii inspirate din propria experien\u021b\u0103 de migrant-protestatar \u00een Germania \u0219i ne arat\u0103 c\u0103 solidaritatea transfrontalier\u0103 trebuie s\u0103 fie baza acestei lupte. Aceasta este \u0219i viziunea imaginat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu <\/span>Alex Horghidan <\/b><\/span>\u00een posterul de la mijlocul Gazetei, ce aminte\u0219te c\u0103 salvarera visat\u0103 de est-europeni, \u0219i de extra-europeni deopotriv\u0103, e de mult prea multe ori materializat\u0103 \u00een exploatare \u0219i umilin\u021b\u0103. Textul care \u00eencheie num\u0103rul acesta reprezint\u0103<\/span> declara\u021bia semnat\u0103 de participan\u021bii \u00eentrunirii de la Kaunas<\/b><\/span> (<\/span>Periferializarea Europei<\/a>, <\/b><\/span>30 iulie-2 august 2015) \u00een urma a trei zile de discu\u021bii pe teme ca: producerea de cunoa\u0219tere \u00een periferiile Europei, migra\u021bia \u0219i str\u0103mutarea din periferii, mi\u0219c\u0103ri sociale \u0219i noi platforme electorale, etc. Articolul semnat \u00een numele grupurilor progresiste din Ungaria<\/a> cheam\u0103 la solidaritate transregional\u0103 pentru cauza refugia\u021bilor \u0219i condamn\u0103 militarismul \u0219i colonialismul statelor metropolitane. Textul con\u021bine \u0219i o list\u0103 de revendic\u0103ri cer\u00e2nd schimbarea radical\u0103 a politicilor Uniunii Europene \u00een numele incluziunii \u0219i al solidarit\u0103\u021bii transfrontaliere. Scris \u00eentr-un spirit asem\u0103n\u0103tor, \u00eendemnul<\/a> lui <\/span>Konstantin <\/b><\/span>spune r\u0103spicat c\u0103, ast\u0103zi, nu mai poate exista mi\u0219care anarhist\u0103 f\u0103r\u0103 o critic\u0103 explicit\u0103 a colonialit\u0103\u021bii. \u00cen <\/span>Nu sunt domni\u021be in distress<\/i><\/span><\/a>,\u00a0<\/span>Ioana Marinescu<\/b><\/span> arat\u0103 cum \u00eentr-un film ca <\/span>4,3,2 <\/i><\/span>de Cristian Mungiu \u00ee\u0219i face loc, pe l\u00e2ng\u0103 incriminarea \u201etotalitarismului\u201d, un discurs al camaraderiei feminine est-europene care \u00eemputernice\u0219te mai mult dec\u00e2t orice am putea g\u0103si \u00een conservatorismul de azi de la Hollywood. \u00cen plus, o asemenea analiz\u0103 ne reaminte\u0219te c\u0103 sarcina noastr\u0103 este \u0219i de a ne \u00eentoarce la realitatea tr\u0103it\u0103 a socialismului pentru a-l analiza dincolo de cli\u0219eele nara\u021biunii europenist-liberale (sau ortodox-legionare). <\/span>Mihnea Mihail<\/b><\/span>\u00a0 se ocup\u0103 de feti\u0219ul Klaus Iohannis<\/a> hr\u0103nit de aura civilit\u0103\u021bii Europei Centrale \u0219i de discursul balcanist de auto-stigmatizare. <\/span>Simona Vinitor<\/b><\/span> scrie un text <\/a>care atac\u0103 fundamentele epistemic-coloniale ale Rena\u0219terii florentine. \u00cenr\u0103d\u0103cinat \u00een metodologia cursului, articolul <\/a>pe care-l semn\u0103m schi\u021beaz\u0103 c\u00e2teva din temele \u0219i direc\u021biile de cercetare care, sper\u0103m noi, dau m\u0103sura a ceea ce c\u00e2\u0219tig\u0103m atunci c\u00e2nd \u00eencepem s\u0103 g\u00e2ndim lumea de la periferie. \u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/span><\/span><\/p>\n de OVIDIU POP \u0219i VEDA POPOVICI<\/span><\/span><\/em><\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" *Tema GAP 12 \u00cen numele periferiei \u00cen climatul geo-cultural actual, dezbaterea asupra colonialit\u0103\u021bii devine tot mai relevant\u0103. La 25 de ani de la revolu\u021biile de catifea din Europa de Est, promisiunea europenit\u0103\u021bii \u2013 promisiunea \u00eentoarcerii Estului european la Vestul fondator \u2013 nu mai poate s\u0103 fie acceptat\u0103 necritic. Nevoia noastr\u0103 de a repune \u00een discu\u021bie nu doar termenii interac\u021biunii cu Vestul, ci \u00eense\u0219i bazele ei, se face resim\u021bit\u0103 \u00een toat\u0103 Europa de Est. Prin urmare, nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 num\u0103rul de fa\u021b\u0103 include \u0219i contribu\u021bii elaborate \u00een regiunea Baltic\u0103, Grecia sau \u00een fosta Europ\u0103 Central\u0103 (la Budapesta). Ceea ce leag\u0103…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[80],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3226"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3226"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3226\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3275,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3226\/revisions\/3275"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3226"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3226"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3226"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"2\"](\"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-content\/uploads\/2016\/02\/2.jpg\")
<\/a><\/p>\n