{"id":3122,"date":"2013-10-31T17:04:46","date_gmt":"2013-10-31T17:04:46","guid":{"rendered":"http:\/\/artapolitica.ro\/?p=1080"},"modified":"2013-10-31T17:04:46","modified_gmt":"2013-10-31T17:04:46","slug":"cu-mandrie-inainte-revista-secreta-a-copiilor-din-lagarul-terezin-1942-1944","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/2013\/10\/31\/cu-mandrie-inainte-revista-secreta-a-copiilor-din-lagarul-terezin-1942-1944\/","title":{"rendered":"\u201eCu m\u00e2ndrie, \u00eenainte!\u201d Revista secret\u0103 a copiilor din lag\u0103rul Terez\u00edn (1942-1944)"},"content":{"rendered":"

de Marius Bogdan Tudor<\/strong><\/em><\/p>\n

\"Vedem<\/a>

Vedem nr. 46. Sursa: en.wikipedia.org<\/p><\/div>\n

Terez\u00edn este o fost\u0103 fort\u0103rea\u021b\u0103 militar\u0103 construit\u0103 \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului Iosif al II-lea, aproape de confluen\u021ba r\u00e2urilor Laba (Elba) \u0219i Oh\u0159e, \u00een Boemia de Nord. Aici, \u00een 1941 (\u00een ceea ce atunci era Protectoratul Boemiei \u0219i Moraviei<\/a>), nazi\u0219tii au \u00eenfiin\u021bat un ghetou (Theresienstadt<\/a>, \u00een limba german\u0103) pentru popula\u021bia evreiasc\u0103 din Cehoslovacia \u0219i din alte \u021b\u0103ri central \u0219i vest-europene. De la Terez\u00edn, prizonierii erau trimi\u0219i mai departe fie \u00een lag\u0103re de munc\u0103, fie direct la Auschwitz (a doua destina\u021bie era cea mai frecvent\u0103).<\/p>\n

\u00cen lupta pentru supravie\u021buire, a\u0219a-numita \u201eadministra\u021bie intern\u0103\u201d a lag\u0103rului (Administra\u021bia Autonom\u0103 Evreiasc\u0103 din Theresienstadt), impus\u0103 de nazi\u0219ti, a \u00eencercat s\u0103 le u\u0219ureze situa\u021bia copiilor \u00eentemni\u021ba\u021bi la Terez\u00edn. Copiii au fost trimi\u0219i \u00een spa\u021bii \u00een care condi\u021biile de via\u021b\u0103 erau mai bune dec\u00e2t \u00een multe din celelalte bar\u0103ci din fort\u0103rea\u021b\u0103 \u0219i dec\u00e2t \u00een spa\u021biile insalubre unde erau \u021binu\u021bi adul\u021bii. Au fost \u00eencredin\u021ba\u021bi unor pedagogi \u0219i beneficiau de o minima \u00eengrijire medical\u0103.<\/p>\n

Vedem<\/b> (\u201e\u00cen frunte\u201d \u00een limba ceh\u0103) a fost o revist\u0103 clandestin\u0103 \u201epublicat\u0103\u201d \u2013 citit\u0103 cu voce tare, \u00een fiecare vineri sear\u0103, timp de peste doi ani \u2013 de c\u0103tre copiii din a\u0219a-numita \u201dCas\u0103 num\u0103rul unu\u201d (casa L 417) din lag\u0103r, sub \u00eendrumarea pedagogului Valtr Eisinger. Produsul exclusiv al elanului copiilor (la capitolul elan remarc\u00e2ndu-se editorul de 14 ani, Petr Ginz) \u0219i al supravegherii profesorului Eisinger, care \u0219i-au asumat riscuri foarte mari pentru ca revista s\u0103 poat\u0103 exista timp de doi ani, Vedem <\/b>oferea cititorilor o gam\u0103 larg\u0103 de materiale pline de via\u021b\u0103: poezii, pove\u0219ti, glume, desene, autobiografii scurte \u0219i reportaje, toate inspirate din vie\u021bile realizatorilor \u0219i din ceea ce ei observau \u00een jurul lor. Revista s-a dorit a fi o voce autentic\u0103 a unei mici comunit\u0103\u021bi, reflect\u00e2nd at\u00e2t via\u021ba \u201eRepublicii Shkid\u201d din Casa Unu, c\u00e2t \u0219i acea \u201esocietate\u201d din Terez\u00edn \u00een care cei \u00een v\u00e2rst\u0103 mutau mun\u021bii din loc pentru a le oferi prizonierilor mai mici m\u0103car aparen\u021ba unei copil\u0103rii normale, \u00een contextul \u00een care erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 r\u0103m\u00e2nerea lui Hitler la putere \u00eensemna \u0219i e\u0219ecul str\u0103daniilor lor.<\/p>\n

Prin Casa Unu din lag\u0103rul de la Terez\u00edn au trecut aproximativ 100 de copii \u00eentre 1942 \u0219i 1944. 15 dintre ei au supravie\u021buit, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la Terez\u00edn p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea r\u0103zboiului. \u00cen total, aproximativ 15,000 de copii au trecut prin lag\u0103r. \u00cen iarna 1944-45 mai r\u0103m\u0103seser\u0103 1,086 de copii, iar la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului, mai pu\u021bin de 300 s-au \u00eentors acas\u0103 din lag\u0103r. Niciunul din copiii sub 14 ani deporta\u021bi de la Terez\u00edn c\u0103tre lag\u0103rele din est nu a supravie\u021buit.<\/p>\n

Fragmentele care urmeaz\u0103 reprezint\u0103 traduceri \u0219i adapt\u0103ri din cartea We Are Children Just the Same: Vedem<\/i>, the Secret Magazine of the Boys of Terez\u00edn<\/b>, editat\u0103 de Marie R\u00fat K\u0159\u00ed\u017ekov\u00e1, Kurt Ji\u0159\u00ed Kotou\u010d \u0219i Zden\u011bk Ornest[1]<\/a> (ultimii doi, supravie\u021buitori din Casa Unu). Cartea reproduce materiale din Vedem <\/b>salvate de Zden\u011bk Taussig, un alt supravie\u021buitor din Casa Unu, \u0219i discu\u021biile editorilor despre experien\u021ba lor la Terez\u00edn. Aproximativ 800 de pagini originale din Vedem<\/b> sunt disponibile \u00een colec\u021bia de la Memorialul din Terez\u00edn. P\u00e2n\u0103 la pagina 190, sunt dactilografiate, de la pagina 191 \u00eencolo sunt scrise de m\u00e2n\u0103 pe coli A4.<\/p>\n

Cum am ajuns la Terez\u00edn<\/i><\/b><\/p>\n

Pe 24 martie 1944, am avut onoarea de a ajunge la Terez\u00edn. Ca s\u0103 fiu mai exact, trenul s-a oprit la Bohu\u0161ovice, nu la Terez\u00edn. C\u00e2\u021biva domni de la SS s-au urcat \u00een tren \u0219i ne-au tras afar\u0103. Noi ne-am luat rucsacii \u0219i apoi totul a fost aruncat de-a valma \u00een remorca unui tractor. Dup\u0103 ce am mers \u00eenconjura\u021bi de jandarmi care se asigurau ca nimeni din pre\u021bioasa tran\u0219\u0103 de 17 evrei s\u0103 nu se piard\u0103, am ajuns la celebrul, aproape legendarul, Terez\u00edn. Au ap\u0103rut iar\u0103\u0219i ni\u0219te domni \u00een uniform\u0103 care au \u00eenceput s\u0103 strige la noi \u00een german\u0103. Abia mai t\u00e2rziu am \u00een\u021beles c\u0103 ne sf\u0103tuiau s\u0103 pred\u0103m ceasurile de aur, banii, toate obiectele de valoare, dac\u0103 chiar \u021binem la vie\u021bile noastre. Apoi ne-au dezbr\u0103cat, au c\u0103utat s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 chiar am predat totul, au g\u0103sit c\u00e2teva lucruri, le-au luat, \u0219i \u00een loc s\u0103 le dea fo\u0219tilor proprietari bonuri, le-au dat palme. A\u0219a am intrat \u00eentr-o alt\u0103 lume, una condus\u0103 de evrei: infirmeria de la bar\u0103cile \u00dast\u00ed. Ne-au controlat de p\u0103duchi; sau cel pu\u021bin asta ne-au spus c\u0103 fac. Apoi ne-au injectat cu ser \u00eempotriva tifosului \u0219i ne-au trimis \u00een ghetou. \u00censo\u021bi\u021bi de ni\u0219te domni ciuda\u021bi \u0219i foarte b\u0103\u021bo\u0219i, unii dintre ei purt\u00e2nd banderole galbene, ne-am dus la sta\u021bia de desp\u0103duchere. \u00cen timp ce <\/i>Bademeister-ii<\/i>[2]<\/a> ne s\u0103puneau, ne bombardau cu \u00eentreb\u0103ri. Voiau s\u0103 \u0219tie ce mai e nou prin Praga: s-au \u00eenchis cafenelele \u0219i magazinele? E adev\u0103rat c\u0103 statuia Sf\u00e2ntului Wenceslas a fost demolat\u0103? \u00cen doar c\u00e2teva minute, am auzit at\u00e2tea prostii \u00eenc\u00e2t ne durea capul: \u0103sta era radio-\u0219an\u021bul[3]<\/b><\/a> din Terez\u00edn. \u00centr-un t\u00e2rziu, la ora 11 noaptea, ne-au dus la bar\u0103cile Hanovra unde ni s-au alocat paturi. De dormit nici nu putea fi vorba. Alarma s-a declan\u0219at de trei ori \u0219i era plin de purici \u0219i alte g\u00e2ng\u0103nii. Cam at\u00e2t despre sosirea mea la Terez\u00edn.<\/i><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cortez (autor necunoscut)[4]<\/a><\/p>\n

\"Un<\/a>

Un transport sose\u0219te la Terezin. Muzeul Evreiesc, Praga, Neg. no. 24758<\/p><\/div>\n

Tr\u0103iasc\u0103 Republica Shkid!<\/i><\/b><\/p>\n

Marie: <\/b>Micu\u021bul, Gr\u0103sanul \u2013 parc\u0103 a\u0219a \u00eei spunea\u021bi pedagogului, profesorul Eisinger. Fiecare dintre voi avea o porecl\u0103. Cum a\u021bi ajuns la ele?<\/p>\n

Kurt:<\/b> \u00cen fel \u0219i chip. Profesorul Eisinger nu era foarte \u00eenalt, de-aici Micu\u021bul.<\/p>\n

Marie: <\/b>\u00cen Casa Unu v\u0103 autointitula\u021bi \u201eRepublica Shkid\u201d. A fost idea voastr\u0103?<\/p>\n

Kurt:<\/b> Nu, nu. N-a fost cumva a lui Eisinger, Zden\u011bk?<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Ne vorbea mereu de o carte, \u201eRepublica Shkid\u201d. \u00cei pl\u0103cea foarte mult.<\/p>\n

Marie: <\/b>V\u0103 citea din ea?<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Nu, eu n-am apucat s-o citesc dec\u00e2t dup\u0103 r\u0103zboi. Doar ne vorbea despre ea \u0219i ne-a influen\u021bat at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t to\u021bi voiam s\u0103 fim Shkidovi\u021bi. Shkid e de fapt un acronim. Vine din rus\u0103, de la shk<\/i><\/b>ola i<\/b>meni D<\/b>ostoyevskovo<\/i> \u2013 era numele \u0219colii pentru orfanii f\u0103r\u0103 ad\u0103post din Sankt Petersburgul post-revolu\u021bionar. Cartea a fost scris\u0103 de doi dintre cei care fuseser\u0103 interna\u021bi acolo \u2013 Byelykh \u0219i Panteleyev.<\/p>\n

Marie: <\/b>\u0218i au \u00eenfiin\u021bat o revist\u0103, care c\u00e2nd exista, c\u00e2nd nu, \u0219i \u00ee\u0219i d\u0103deau porecle unii altora, chiar \u0219i directorului. Parc\u0103 \u00eei spuneau Vikniksor.<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Shkid era un secret. Aveam semnul nostru cu numele Shkid gravat pe el. St\u0103tea ag\u0103\u021bat pe peretele Casei, dar Eisinger ne-a sf\u0103tuit s\u0103 explic\u0103m numele celor din afara grupului cu \u201e\u0160kola I. Domov\u201d (\u0218coala, prima cas\u0103).<\/p>\n

Marie:<\/b> \u0218i a\u0219a a\u021bi devenit o republic\u0103 auto-guvernat\u0103.<\/p>\n

Kurt:<\/b> Fiecare dintre noi era responsabil pentru ceva, \u00een func\u021bie de pasiuni \u0219i abilit\u0103\u021bi. Am \u00eenfiin\u021bat guvernul \u00een timpul unei \u201epetreceri\u201d, \u00eentr-o vineri, pe 18 decembrie 1942. Am \u0219i c\u00e2ntat imnul Shkid-ului cu ocazia asta. Nu \u0219tiu dac\u0103 mi-l mai amintesc, unul din b\u0103ie\u021bi l-a compus, parc\u0103 era ceva de genul Din bucuria de dup\u0103 lupt\u0103 \/ \u00cen Casa Unu ne-am f\u0103cut partid \/ Auto-guvernarea e-n v\u00e2n\u0103 \/ Tr\u0103iasc\u0103 Republica Shkid!<\/i><\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Mai era o strof\u0103: Fra\u021bi ne sunt to\u021bi oamenii \/ Cre\u0219tini, evrei, hotento\u021bi \/ Cu m\u00e2ndrie \u00eenainte \/ Republica Shkid suntem to\u021bi!<\/i> \u00cel c\u00e2ntam pe o melodie muncitoreasc\u0103, Ca o furtun\u0103 \u00een jurul lumii<\/b>.<\/p>\n

Kurt:<\/b> Walter Roth era la \u201eprezidiu\u201d \u00een seara aia \u0219i a citit manifestul. L-a ajutat \u0219i Eisinger s\u0103-l compun\u0103, \u0219tiu sigur.<\/p>\n

\"Stema<\/a>

Stema Republicii Shkid. Sursa: www.vedem-terezin.cz<\/p><\/div>\n

Manifest citit de Walter Roth, ap\u0103rut la rubrica \u201ePolitice\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Stindardul a fost ridicat. Casa Unu are propria flamur\u0103, simbolul muncii viitoare \u0219i al vie\u021bii \u00eempreun\u0103. Casa are propria conducere. De ce am f\u0103cut asta? Pentru c\u0103 nu mai vrem s\u0103 fim un grup \u00eent\u00e2mpl\u0103tor de b\u0103ie\u021bi care-\u0219i pleac\u0103 capetele \u00een fa\u021ba sor\u021bii. Vrem s\u0103 creem o societate activ\u0103, matur\u0103, \u0219i s\u0103 ne transform\u0103m soarta \u00eentr-o realitate plin\u0103 de bucurii prin munc\u0103 \u0219i disciplin\u0103. Ne-au dezr\u0103d\u0103cinat din p\u0103m\u00e2ntul care ne hr\u0103nea, din munca, bucuriile \u0219i cultura din care trebuia s\u0103 ne tragem seva. Au un singur scop \u2013 s\u0103 ne distrug\u0103, nu doar fizic, ci \u0219i mental. Vor reu\u0219i asta? Niciodat\u0103! Deposeda\u021bi de izvoarele culturii noastre, vom crea altele. Rup\u021bi de tot ceea ce ne aducea bucurie, vom construi o nou\u0103 via\u021b\u0103 triumf\u0103toare! Afla\u021bi \u00een afara societ\u0103\u021bii organizate, vom crea o nou\u0103 via\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103, bazat\u0103 pe organizare, disciplin\u0103 voluntar\u0103 \u0219i \u00eencredere reciproc\u0103.<\/i><\/p>\n

Rup\u021bi de poporul nostru de c\u0103tre acest r\u0103u teribil, nu ne vom l\u0103sa inimile \u00eempietrite de ur\u0103 \u0219i furie. Ast\u0103zi \u0219i pentru totdeauna, \u021belul nostru va fi dragostea pentru fra\u021bii no\u0219tri oameni \u0219i dispre\u021bul pentru ura de ras\u0103, religioas\u0103 \u0219i na\u021bionalist\u0103.<\/i><\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Atunci nu ne d\u0103deam seama ce ni s-ar fi putut \u00eent\u00e2mpla. Era o aventur\u0103 \u0219i ne d\u0103dea iluzia libert\u0103\u021bii. Pentru Eisinger, \u00een schimb, era extreme de periculos.<\/p>\n

\"Profesorul<\/a>

Profesorul Valtr Eisinger<\/p><\/div>\n

Unul de-ai no\u0219tri<\/i><\/b><\/p>\n

Nume adev\u0103rat: Bruml, Ji\u0159\u00ed. Porecla: Abces. Num\u0103r: AAW 830. Se proste\u0219te \u00eengrozitor. Ne uit\u0103m la el cum merge lene\u0219 prin camer\u0103, cu c\u0103ma\u0219a scoas\u0103 din pantaloni flutur\u00e2nd la spate. De obicei, are un crac de la pantaloni suflecat. \u00cen picioare are acordeoane, adic\u0103 ciorapi largi care at\u00e2rn\u0103 \u0219i fac pliuri deasupra gleznei. De obicei umbl\u0103 deschis la prohab \u0219i ne\u00eencheiat la c\u0103ma\u0219\u0103. P\u0103rul \u00eei st\u0103 sp\u0103\u0219it pe cap, parc\u0103 i-ar fi ru\u0219ine cu proprietarul s\u0103u.<\/i><\/p>\n

Cam at\u00e2t despre aspectul fizic. \u00cen ceea ce prive\u0219te activit\u0103\u021bile zilnice ale acestui Abces, el se treze\u0219te diminea\u021ba \u0219i vars\u0103 ibricul de cafea. Trebuie s\u0103 cure\u021be mizeria, dar pierde jum\u0103tate de or\u0103 c\u0103ut\u00e2nd o c\u00e2rp\u0103, timp \u00een care mizeria se usuc\u0103. C\u00e2nd Bruml \u00ee\u0219i d\u0103 seama de asta, se scarpin\u0103 cu m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 dup\u0103 urechea dreapt\u0103 \u0219i morm\u0103ie ceva, afi\u0219\u00e2nd o mutr\u0103 uimit\u0103. Apoi se duce la sp\u0103l\u0103tor, unde \u00ee\u0219i ud\u0103 pu\u021bin degetele \u0219i iese. E de la sine \u00een\u021beles c\u0103 va c\u0103lca \u00een f\u0103ra\u0219ul plin de praf. R\u00ed\u0161a[5]<\/b><\/a>\u00eel prinde chiar \u00een acel moment \u0219i \u00eei spune s\u0103 deschid\u0103 geamul \u0219i s\u0103 \u00eenchid\u0103 dulapul, iar Bruml \u00eel ascult\u0103 \u00eentocmai, \u00eenchiz\u00e2nd geamul \u0219i deschiz\u00e2nd dulapul. Atunci R\u00ed\u0161a chiar se \u00eenfurie \u0219i Abces dispare pentru o vreme din peisaj.<\/i><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 nz (Petr Ginz)<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Jirka Bruml, \u00eei spuneam Cuml (\u201esuzet\u0103\u201d \u00een limba ceh\u0103 \u2013 n. trad.) sau Abces. A fost eroul tragi-comic al Casei Unu. \u00cel \u0219tiam din Praga. Mergeam am\u00e2ndoi la Hagibor \u2013 singurul teren de joac\u0103 unde aveam voie, \u00eenainte s\u0103 fim deporta\u021bi. Pe vremea aia era foarte atletic, dar la Terez\u00edn era \u00eentr-o stare groaznic\u0103. Suferise de mai multe boli, \u00ee\u0219i pierduse aproape tot p\u0103rul \u0219i, colac peste pup\u0103z\u0103, mai era \u0219i r\u00e2r\u00e2it. A fost un b\u0103iat ghinionist, foarte \u00eempiedicat. Mi-aduc aminte de o \u00eent\u00e2mplare care spune totul despre el. \u00centr-o diminea\u021b\u0103, pe vremea c\u00e2nd \u00eenc\u0103 locuiam \u00een bar\u0103cile Hamburg, ne-am aliniat vreo 50 de b\u0103ie\u021bi la pomp\u0103, ca de obicei. C\u00e2nd i-a venit r\u00e2ndul lui Bruml, a reu\u0219it s\u0103 se s\u0103puneasc\u0103 pe tot corpul, dar s-a luat apa \u00eenainte s\u0103 apuce s\u0103 se cl\u0103teasc\u0103.<\/p>\n

Kurt: <\/b>Era un b\u0103iat ciudat, extraordinar de talentat. La concursuri \u0219i la testele de inteligen\u021b\u0103 era printre cei mai buni. Sigur c\u0103 \u00een vremurile alea nu prea \u00eei apreciam calit\u0103\u021bile. B\u0103ie\u021bii mai r\u0103i \u00eel tachinau mereu pe Bruml.<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Dup\u0103 r\u0103zboi, am auzit de la o cuno\u0219tin\u021b\u0103 care a f\u0103cut lag\u0103r la Birkenau cu Jirka c\u0103 a murit a\u0219a cum a trait \u2013 f\u0103r\u0103 pic de noroc.<\/p>\n

Ji\u0159\u00ed Bruml, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 14 ani, a stat doi ani la Terez\u00edn. Pe 15 mai 1944 a fost deportat, \u00eempreun\u0103 cu mama lui, \u00een transportul DZ c\u0103tre \u201elag\u0103rul de familie\u201d al prizonierilor cehi de la Auschwitz-Birkenau. Transportul DZ a fost unul dintre pu\u021binele transporturi de prizonieri care nu a urmat procesul obi\u0219nuit de selec\u021bie, \u00een care unii erau trimi\u0219i direct la camerele de gazare. Cei din acest transport au urmat o \u201ecarantin\u0103\u201d de \u0219ase luni, dup\u0103 care plana amenin\u021barea camerelor de gazare. \u00cens\u0103 \u201elag\u0103rul de familie\u201d al cehilor a fost desfiin\u021bat \u00eenaintea expir\u0103rii celor \u0219ase luni, \u00een iulie 1944, c\u00e2nd to\u021bi cei \u201eap\u021bi de munc\u0103\u201d au fost trimi\u0219i \u00een Germania. To\u021bi copiii \u00een v\u00e2rst\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 14 ani au fost gaza\u021bi, \u00eempreun\u0103 cu mamele lor, \u00een zilele de 10, 11 \u0219i 12 iulie.<\/p>\n

Din rubrica \u201eCitatul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201d<\/i><\/b><\/p>\n

Embrion<\/b>: Fotbalul e cel mai tare joc, imediat dup\u0103 Monopoly.<\/i><\/p>\n

Agent secret Boskovic: <\/b>Ce ne-au dat de m\u00e2ncare azi?<\/i><\/p>\n

Pepek: <\/b>Trebuie s\u0103-\u021bi imaginezi c\u0103 e\u0219ti Robinson Crusoe.<\/i><\/p>\n

\u0160najer (<\/b>Ji\u0159\u00ed <\/b>Gr\u00fcnbaum): <\/b>Casa noastr\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre ruin\u0103.<\/i><\/p>\n

J. Volk: <\/b>Stropeam cu ap\u0103 \u0219i Honza Pollak a intrat sub jetul de ap\u0103 f\u0103r\u0103 ca eu s\u0103-mi dau seama.<\/i><\/p>\n

Anonim, din epoca injec\u021biilor: Tre\u2019<\/i> s\u0103-\u021bi nimereasc\u0103 vena aia din fund, nu?<\/i><\/p>\n

Doctorul: <\/b>Transpira\u021bi abundent?<\/i> Calul L\u00f6wy<\/b>: Da, mai ales la picioare.<\/i><\/p>\n

\u0160najer doctorul (<\/b>Ji\u0159\u00ed <\/b>Gr\u00fcnbaum): <\/b>Mi-e fric\u0103 s\u0103 vorbesc. S-ar putea s\u0103 spun t\u00e2mpenii.<\/i><\/p>\n

\u0160najer socialistul (<\/b>Ji\u0159\u00ed <\/b>Gr\u00fcnbaum): <\/b>E o mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre oasele unei g\u0103ini \u0219i cele ale unui om, de\u0219i ambele merg pe dou\u0103 picioare.<\/i><\/p>\n

\u0160najer (<\/b>Ji\u0159\u00ed <\/b>Gr\u00fcnbaum): <\/b>Nu m\u0103 intereseaz\u0103 dac\u0103 sunt citat \u00een revist\u0103 sau nu!<\/i><\/p>\n

Vizita<\/i><\/b><\/a> Crucii Ro\u0219ii[6]<\/b><\/a><\/i><\/b><\/p>\n

Senza\u021bional! \u0218oc! Conform Radio \u0218an\u021bului Evreiesc, o Comisie Suedez\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 viziteze capitala rezerva\u021biei evreie\u0219ti, Theresienstadt. Pe 6 decembrie, centrul evreilor din Boemia va fi vizitat de c\u00e2\u021biva demnitari de vaz\u0103. Au fost anun\u021bate urm\u0103toarele detalii: \u00een primul r\u00e2nd, \u00een diminea\u021ba zilei cu pricina vom primi chifle mari \u0219i cantit\u0103\u021bi nelimitate de cafea cu lapte \u0219i zah\u0103r. B\u0103tr\u00e2nii \u0219i bolnavii vor primi \u0219i ei c\u00e2te ceva, vor fi por\u021bii duble de carne \u0219i cartofi la pr\u00e2nz, iar seara g\u0103lu\u0219te cu sos dulce.<\/i><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, de la Cartierul General s-a comandat o \u201eopera\u021biune de \u00eenfrumuse\u021bare\u201d intens\u0103.<\/i><\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00een ziua sosirii comisiei trebuie s\u0103 p\u0103str\u0103m totul \u00een perfect\u0103 ordine de la opt \u0219i jum\u0103tate \u00eencolo. Din acest motiv am primit permisiunea de a aerisi \u0219i de a scutura pernele, p\u0103turile \u0219i saltelele cu o zi \u00eenainte.<\/i><\/p>\n

5 decembrie 1943. Conform proverbului \u201eNu face azi ce po\u021bi l\u0103sa pe m\u00e2ine\u201d, toate preg\u0103tirile se fac \u00een ultima clip\u0103. Cei de la salubritate[7]<\/b><\/a>alearg\u0103 pe str\u0103zi ca ni\u0219te g\u0103ini f\u0103r\u0103 cap, comando-urile de munc\u0103[8]<\/b><\/a> vopsesc gardurile \u00eentr-o culoare spre ro\u0219u-maro-negru, foarte pl\u0103cut\u0103 ochiului, ferestrele sunt redecorate, b\u0103tr\u00e2nici simpatice sunt \u00een c\u0103utare de oameni c\u0103rora s\u0103 le mai \u00eencredin\u021beze ni\u0219te b\u00e2rfe, sau cu care s\u0103 se certe. \u00cen vitrina magazinului cu haine de dam\u0103 troneaz\u0103 o menor\u0103<\/a> cu inscrip\u021bia \u201eHanukkah 5704\u201d (ar trebui, totu\u0219i, s\u0103 le explice cineva celor din Comisia Suedez\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 Hanukkah), \u00een timp ce \u00een vitrina magazinului cu haine b\u0103rb\u0103te\u0219ti se afl\u0103 o serie de desene care descriu \u00een detaliu experien\u021ba Domnului X la cump\u0103r\u0103turi (trebuie men\u021bionat c\u0103 Domnul X ajunge la magazin aproape gol pu\u0219c\u0103, acoperit doar cu o bucat\u0103 de p\u00e2nz\u0103, cu bonuri \u0219i bani \u00een m\u00e2n\u0103, \u0219i pleac\u0103 din magazin ca un adev\u0103rat dandy de Terez\u00edn). <\/i><\/p>\n

Pe 6 decembrie 1943, trebuie s\u0103 \u00eencepem ziua cu un nou proverb: \u201eOmul propune, furnizorul de m\u00e2ncare dispune\u201d, pentru c\u0103 la micul dejun, \u00een loc de chifla \u0219i cafeaua cu lapte \u0219i zah\u0103r mult a\u0219teptate, am primit doar nechezol. Am a\u0219teptat toat\u0103 diminea\u021ba, dar \u00een zadar. La pr\u00e2nz am servit m\u00e2ncarea preferat\u0103 a na\u021biuni israelite \u00eenc\u0103 de pe vremea lui Moise \u2013 man\u0103. Dup\u0103 pr\u00e2nz, tensiunea a atind apogeul. \u00cens\u0103 Comisia Suedez\u0103 se l\u0103sa a\u0219teptat\u0103. Un b\u0103iat din L 417, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 oaspe\u021bii nu sosesc, a declarat \u00eembufnat: \u201eM-am sp\u0103lat degeaba asear\u0103\u201d.<\/i><\/p>\n

Dar s\u0103 nu mai irosim timpul cititorilor cu detalii. Trebuie, totu\u0219i, s\u0103 punct\u0103m faptul c\u0103, spre dezam\u0103girea tuturor, Comisia nu a ap\u0103rut, iar la cin\u0103 am avut sup\u0103 din extract.[9]<\/b><\/a> \u00cemi \u00eenchei astfel reportajul \u0219i sper s\u0103 nu fim pu\u0219i la zid.<\/i><\/p>\n

P.S. Comisarii mult-a\u0219tepta\u021bi au ajuns \u00een data de 7 \u0219i au b\u0103gat \u00een ei ca spar\u021bii la restaurantul Victoria.<\/i><\/p>\n

– Hanu\u0161 Weil \u0219i Franti\u0161ek Feuerstein<\/i><\/p>\n

\u00a0<\/i><\/b><\/p>\n

\"Desen<\/a>

Desen cu autor necunoscut, reprezent\u00e2ndu-l pe Petr Ginz colect\u00e2nd materiale pentru revist\u0103. Memorialul din Terezin, Vedem, p. 81.<\/p><\/div>\n

Unul de-ai no\u0219tri<\/i><\/b><\/p>\n

A fost odat\u0103 ca niciodat\u0103 \u00een Terez\u00edn o cl\u0103dire mic\u0103, pe nume L 417, iar \u00een aceast\u0103 cl\u0103dire era Casa Unu, \u0219i \u00een aceast\u0103 Cas\u0103 locuia un b\u0103ie\u021bel, pe numele s\u0103u Petr Ginz. Este de profesie editor al revistei Vedem<\/b>. Altfel, d\u0103 medita\u021bii la \u0219tiin\u021be \u0219i este un admirator al marelui Zwikenneis.[10]<\/b><\/a> Ca un ceh adev\u0103rat, corecteaz\u0103 orice gre\u0219eal\u0103 de gramatic\u0103 sau de ortografie \u0219i d\u0103 o aten\u021bie deosebit\u0103 folosirii corecte a pronumelor posesive.<\/i><\/p>\n

Prin natura sa, este o creatur\u0103 mali\u021bioas\u0103. \u00cei place s\u0103-\u0219i ia concet\u0103\u021benii peste picior. Petr prime\u0219te cel pu\u021bin dou\u0103 pachete aproape zilnic. Chiar c\u00e2nd scriu aceste cuvinte, se desfat\u0103 cu unul din ele, patul lui e acoperit de tot felul de lucruri. Coji de ou zac \u00eempr\u0103\u0219tiate pe noul num\u0103r din Vedem<\/b>, iar o carte \u00eemprumutat\u0103 de la bibliotec\u0103 e \u00eenconjurat\u0103 de biscui\u021bi, cl\u0103tite \u0219i chifle. Domnul Fi\u0161er intr\u0103 \u0219i strig\u0103 numele noroco\u0219ilor care au primit pachete: Pollak Erik, L\u00f6wy, Ginz. Ginz sare din pat \u0219i fuge la bar\u0103cile Podmolky, l\u0103s\u00e2nd totul \u00eempr\u0103\u0219tiat pe pat.<\/i><\/p>\n

Dar Domnul Fi\u0161er \u00eel apuc\u0103 de surtuc \u0219i strig\u0103: \u201eM\u0103i omu\u2019 lu\u2019 Dumnezeu, stai s\u0103 semnezi de primire!\u201d Editorul nostru neobosit se d\u0103 \u00eenapoi vreo zece metri (cam at\u00e2t m\u0103soar\u0103 surtucul lui), semneaz\u0103 repede \u0219i \u00eentr-un minut e la Podmolky. \u00centr-un t\u00e2rziu, se \u00eentoarce triumf\u0103tor cu pachetele. Dar vai!, tot ce \u00eempr\u0103\u0219tiase pe pat mai devreme a disp\u0103rut. Dup\u0103 o cercetare minu\u021bioas\u0103, jum\u0103tate din lucruri e g\u0103sit\u0103 pe patul lui Or\u010de[11]<\/b><\/a>, unde a ajuns cu ajutorul for\u021bei gravita\u021bionale; cealalt\u0103 jum\u0103tate ar trebui s\u0103 fie \u00een pod sau prin gr\u0103din\u0103. Dar asta nu-l \u00eengrijoreaz\u0103 pe Petr. Ridic\u0103 din umeri \u0219i se apuc\u0103 s\u0103 deschid\u0103 pachetul abia primit.<\/i><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Abces (Ji\u0159\u00ed Bruml)<\/p>\n

Kurt: <\/b>Petr scotea materiale de la noi prin orice mijloace putea. B\u0103tea tot felul de apropouri, f\u0103cea apel la con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 \u0219i uneori, ca s\u0103 salveze situa\u021bia, scria el tot num\u0103rul sub diverse pseudonime. Era complet absorbit de munca asta.<\/p>\n

Zden\u011bk: <\/b>Petr avea \u0219i mijloace mai tentante de a-i obliga pe cei mai lene\u0219i s\u0103 lucreze. Oferea la schimb bun\u0103t\u0103\u021bi din pachetele pe care le primea de acas\u0103 (era singurul dintre noi ai c\u0103rui p\u0103rin\u021bi r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een Praga). Revista era o chestie de m\u00e2ndrie personal\u0103 pentru care Petr \u00ee\u0219i dedica tot timpul. \u00cen fiecare zi lucra la num\u0103rul urm\u0103tor. Era o munc\u0103 foarte solicitant\u0103, mai ales c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti c\u0103 transcria toate materialele de m\u00e2n\u0103, cu ajutorul c\u00e2torva voluntari.<\/p>\n

\u00centreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri<\/i><\/b><\/p>\n

La ce bun frumuse\u021bea \u0219tiin\u021bei?<\/i><\/p>\n

La ce bun frumuse\u021bea fetelor?<\/i><\/p>\n

La ce bun lumea \u00eentreag\u0103, c\u00e2nd nu exist\u0103 drepturi?<\/i><\/p>\n

La ce bun soarele, c\u00e2nd nu exist\u0103 zile?<\/i><\/p>\n

La ce bun Dumnezeu? Doar ca s\u0103 pedepseasc\u0103?<\/i><\/p>\n

Sau pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 pentru to\u021bi?<\/i><\/p>\n

Oare suntem bestii, s\u0103 suferim \u00een zadar<\/i><\/p>\n

\u0218i s\u0103 putrezim sub jugul sentimentelor noastre?<\/i><\/p>\n

La ce bun via\u021ba, c\u00e2nd cei vii sufer\u0103?<\/i><\/p>\n

De ce \u00eemi e lumea \u00eenconjurat\u0103 de ziduri?<\/i><\/p>\n

Toate cu un motiv:<\/i><\/p>\n

Ca s\u0103 lupt\u0103m \u0219i s\u0103 le-nvingem!<\/i><\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ha- (Hanu\u0161 Hachenburg)<\/p>\n

\n
\n
\n

[1]<\/a> Marie R\u00fat K\u0159\u00ed\u017ekov\u00e1, Kurt Ji\u0159\u00ed Kotou\u010d, Zden\u011bk Ornest eds., We Are Children Just the Same: Vedem<\/i>, the Secret Magazine of the Boys of Terez\u00edn<\/b>, Lincoln: University of Nebraska Press, 1995.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]<\/a> \u00cengrijitorii b\u0103ilor. \u00cen german\u0103 \u00een original.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]<\/a> Bonkes<\/i> \u00een original: zvonuri, b\u00e2rfe (ceh\u0103).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]<\/a> Copiii se semnau cu pseudonime \u0219i nu se \u0219tie \u00een fiecare caz cine era autorul. Spre exemplu, editorialele profesorului Eisinger erau semnate \u201eMicu\u021bul\u201d, reportajele lui Petr Ginz, \u201enz\u201d, \u0219i adesea apare \u0219i pseudonimul colectiv \u201eAcademia\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]<\/a> Richard Meier, pedagog.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]<\/a> Nu se poate stabili cu exactitate dac\u0103 vizita Comisiei Interna\u021bionale a Crucii Ro\u0219ii din iulie 1944 este cea despre care scriu copiii \u00een Vedem<\/b>. \u00cen \u201ecronica\u201d lor apare data de 6 decembrie 1943 \u0219i se fac referiri la s\u0103rb\u0103toarea de Hanukkah \u0219i la \u201ecomisia suedez\u0103\u201d, dar \u201eopera\u021biunea de \u00eenfrumuse\u021bare\u201d (Versch\u00f6nerungsaktion<\/i> \u00een original) de care vorbesc copii este chiar numele dat de nazi\u0219ti preg\u0103tirilor pentru vizita oficial\u0103 a Crucii Ro\u0219ii din iulie 1944. \u00cens\u0103 verdicitatea este mai pu\u021bin relevant\u0103 \u00een acest caz dec\u00e2t felul \u00een care copiii percepeau aceste \u0219tiri\/zvonuri \u0219i reac\u021bionau la ele.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]<\/a> Strassenreinigung<\/i> \u00een original (german\u0103).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]<\/a> Hundertschaft<\/i> \u00een orignial (german\u0103).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]<\/a> Extraktsuppe <\/i>\u00een original (german\u0103).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]<\/a> Doctorul Zwicker din lag\u0103r.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]<\/a> Zden\u011bk Ornest.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n

<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

de Marius Bogdan Tudor Terez\u00edn este o fost\u0103 fort\u0103rea\u021b\u0103 militar\u0103 construit\u0103 \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului Iosif al II-lea, aproape de confluen\u021ba r\u00e2urilor Laba (Elba) \u0219i Oh\u0159e, \u00een Boemia de Nord. Aici, \u00een 1941 (\u00een ceea ce atunci era Protectoratul Boemiei \u0219i Moraviei), nazi\u0219tii au \u00eenfiin\u021bat un ghetou (Theresienstadt, \u00een limba german\u0103) pentru popula\u021bia evreiasc\u0103 din Cehoslovacia \u0219i din alte \u021b\u0103ri central \u0219i vest-europene. De la Terez\u00edn, prizonierii erau trimi\u0219i mai departe fie \u00een lag\u0103re de munc\u0103, fie direct la Auschwitz (a doua destina\u021bie era cea mai frecvent\u0103). \u00cen lupta pentru supravie\u021buire, a\u0219a-numita \u201eadministra\u021bie intern\u0103\u201d a lag\u0103rului (Administra\u021bia Autonom\u0103 Evreiasc\u0103 din…<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[92],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3122"}],"collection":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3122"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3122\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3122"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3122"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/artapolitica.ro\/gazetapolitica\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3122"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}